Page 10 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Adunări şi conferinţe de alegeri
în organizaţie de femei
9,09 Telcşco
Telccin
In luna martie, colectivul de la Chişcădaga U,Vi Corcspt
10.00
ţeni trn
Analiză responsabilă 12.00 Telex ;
IZ,05 închide
va produce ciment In plus 16.00 lui ; Telex ;
a muncii depuse, mobilizare 16.05 ilansur
Telcşcc
Rltmur
16.30
pentru cei puţin 1200 de apartamente 16,15 Bulgari
de la
sporită pentru viitor 17.00 Wcntar
Rmisiu
(Urmare din pag. 1) ră funcţionalitatea instala ■In cadrul angajamentu sînt trecuţi din reţeaua 13.00 mană ;
Rezulţi
Redăm, in rindurile ce ur le şi ouă. Pentru obţinerea în ţiilor de automatizare. La lui anual de 300 000 tone „Materiale de construcţii to ;
mează, aspecte din desfăşu acest an a unor recolte spo au efectuat „o listă întrea Chişcădaga se pregăteşte, de ciment, colectivul şi-a A“, in reţeaua „Siderurgie 19.05 pii : C Film s
rarea conferinţelor de dări rite de legume timpurii, fe gă de remedieri" după dealtfel, o premieră locală propus ca în luna martie B — ciment", ceea ce le 19.30 Tclejui
de seamă şi alegeri în alte meile din satele comunei mai montori la linia a doua a în materie de automatiza să producă peste plan asigură creşterea venituri 19,50 Viaţi»
câteva comune ale judeţului. ales cele din Tomeşti, şi-au fabricii [ nu şi-au precu re : intrarea în funcţiune 20 000 tone de ciment. A- lor tarifare majorate cu rnelor
sociali!
UNIREA. In cadrul C.A.P. amenajat din timp răsadni peţit timpul de lucru îin a calculatorului pentru cesta va fi un prim răs 300—000 lei pe lună, fără 20,10 Film a
conducerea
a mai socoti acordul şi alte
puns al oamenilor muncii
de
procesului
l’ons“.
de pe raza comunei, peste ţe şi solarii. aceste zile nici lăcătuşii măcinare. de aici la aplicarea majo sporuri. Al doilea — maiş ră. Pr<
Fodoreanu,
Emil
August
70 la sută din forţa de mun HĂRĂU. Conferinţa comu Gabor, electricienii Ioan Mai consemnăm, din rării substanţiale a retri trii şi subinginerii care urilor
că o reprezintă femeile. Pen nală a femeilor din Hărău a Danciu, Dan Siescu, „mo preocupările actuale ale buţiei, cu începere de la conduc formaţii de lucru, 21,45 Revisti
Tv. ;
tru producţiile obţinute în avut un pronunţat caracter rarul" Bazil Păcuraru şi colectivului, acţiunile pen 1 martie. De această ma vor beneficia, potrivit le 22,20 Tclcju.
sectorul vegetal, interesul de lucru, participantele la tru pregătirea cadrelor de jorare beneficiază întregul gii, odată cu majorarea re
deosebit manifestat în efec dezbateri căutînd să găseas mulţi alţii din formaţiile lăcătuşi, sudori, macaragii, personal muncitor al între tribuţiei tarifare, de 1—2
tuarea lucrărilor la timpul că cele mai adecvate meto lor de muncă. La fel am forezori (pentru carieră), prinderii : operatori la dase de încadrare în
putea vorbi despre munci
optim şi de calitate, pot fi de pentru realizarea sarcini torii mineri din cariere sau laboranţi, operatori ia lianţi, lăcătuşi, electricieni, plus.
evidenţiate un număr mare lor ce le revin in viitor. De despre cei care asigură lianţi, pentru specializarea zidari şamotori, laboranţi, Disciplinat, animat de
de femei. La fel şi dintre cele fapt, un angajament pentru expediţia produsului la be personalului de intervenţii muncitori mineri din carie dorinţa de a se afirma şi
care lucrează în sectorul zoo îndeplinirea sarcinilor a fost pe tiipuri de reparaţii iar re, maiştri, subingineri, in de a-şi face un nume în BUCURE!
tehnic. Nu acelaşi lucru se şi telegrama adresată de neficiar. a celui de deservire în spe gineri, toţi oamenii muncii. rîndul detaşamentelor mun dioprograni
în eforturile acestui co
Racliojuma
poate spune însă despre sec conferinţă conducătorului iu lectiv dornic să se afirme, cializarea pe post (agregat), De notat însă două lucruri citoreşti hunedorene, co presei; 8,10
torul legumicol, unde nu s-au bit al partidului şi statului se simte tot mai mult pre instructajul tehnologic zil esenţiale : primul — cu o- lectivul de la Chişcădaga lor ; 9,00 R
obţinut recoltele aşteptate, nostru, tovarăşul Nicolae zenţa inginerilor automa- nic, la intrarea în fiecare cazia majorării retribuţiei se angajează cu răspunde lătorilor ;
ştiri ; 10,05
aşa cum a fost cazul la bri Ceauşescu, care a fost apro tişti Gheorghe Damian, ILie schimb — totul subordonat operatorii de la lianţi (ca re la mai mult! 10.30 Sănăt;
găzile din Tuştea şi Fărcădin. bată de ceie 200 femei pre Pisică, Torok Arpad, Tra- ştăpînirii utilajelor de înal re nu sînt puţini) şi maiş tin de ştiri
Comitetul comunal şl-a pro zente, într-o atmosferă de ian Gheorghiev, care asigu tă tehnicitate. trii tehnologi (ciinentişti), I. MiRZA mieră Radi
„U‘
cotcca
pus ca sarcină de viitor pen puternică şi responsabilă an de ştiri ; 1
tru legumicultura constitui gajare. folclorului
rea de echipa specializate, BRĂNIŞCA. La conferinţa ExempEu şi îndemn De la 1 la
ig
club ;
care să efectueze toate lu comunală a femeilor din Bră- 16,25 Coord
crările necesare din acest nişca, participantele la dis 17.00 Bulet
sector. cuţii au cerut, printre altele, pentru întreaga obşte Pentru pa
scrii ; 20,1:
BA'RU. Prin acţiunile pa să se înfiinţeze in localitate dresă ; 20,•
triotice organizate, comitetul un punct pentru desfacerea (Urmare din pag. 1) împreună şi fiecare în par re ; 22,00
comunal al femeilor a co de preparate şi semiprepara- te, manifestăm alături de 23,30—3,00
cal noctur
lectat şi predat 600 kg fier te de cofetărie şi tip „gospo gospodărire şi înfrumuseţa o muncă tot mai plină de
vechi şi peste 100 kg deşeuri dina" precum şi o unitate re în toate satele. responsabilitate civică, o ® TIMIŞ
de textile. De asemenea, au de coafură. S-a propus, de Atît în anul trecut cît şi preocupare activă şi per tualitatea
tattvul vet
fost colectate obiecte de îm asemenea, înfiinţarea — pen în acest an comuna noastră manentă pentru onorarea uşoară ; 1
brăcăminte, în valoare de tru amatoare — a unui cerc s-a situat la loc de frunte obligaţiilor, a îndatoririlor perienţei i
valorii
fia
peste 3 780 lei. Participante de artizanat. în întrecerea pentru reali pe care le avem ca repre plicării sal
le la discuţii în cadrul con LĂPUGiU DE JOS. Femeile zarea sarcinilor economice zentanţi ai obştei, ca cetă rea Electr»
ferinţei comunale a femeilor din satele comunei şi-au adus şi edilitar-gospodăreşti. Şi ţeni ai României socialiste. lişti de n
au făcut numeroase propu o contribuţie deosebită atît anul acesta avem realizate Aceasta pentru că sîntem 19.00 Tine
neri privind mai buna parti Io munca cîmpului cit şi la sarcinile la contractarea de conştienţi că numai în a- Nouă si
19.30 Serili
cipare a lor la realizarea creşterea animalelor, ceie tineret bovin, porcine, ovi cest fel putem să obţinem studioului
planului economic în profil mai bune rezultate obţinînd ne şi lapte. între fruntaşii o nouă calitate a muncii cert Alina
teritorial, gospodărirea şi în la aceasta din urmă femei comunei la contractarea de în toate domeniile vieţii e- — transmi
frumuseţarea comunei şi în le din satul Lăpugiu de Sus. animale şi produse anima conomice şi sociale, în dez sala liceu
Vidu“.
în
treţinerea drumurilor. Concret, Contribuţia de care vorbeam liere, în onorarea obliga voltarea democraţiei, în a- instrument
s-a propus înfiinţarea unui o găsim materializată în con ţiilor asumate prin con tragerea şi participarea e- şi vioară,
otelier de tricotaje, a unei tractarea pe raza comunei a tracte se află şi tovarăşii fectivă, nemijlocită a ma camerale
terpreleazi
croitorii şi a unei secţii de 349 porci, 106 bovine caulte, Petru Gavrilă din Poiana, selor la conducerea trebu rei român
coafură. 273 tineret bovin, 466 miei, Florica Oprişa, din Poie rilor do stat şi obşteşti cvartetul .<
TOMEŞTI. Mobilizate de 125 oi, 1500 kg lină, 2 621 niţa, deputaţi comunali, ce aşa cum ne-o cere secreta monicii „]
za avancn
organizaţiile de partid, femei hi lapte vacă, 61 hi lapte tăţenii Florin Toma, din rul general al partidului, to 21.00 Med;
le din comuna Tomeşti au oaie, 2 000 kg carne pasăre Techereu, Ştefan Antoniu, varăşul Nicolae Ceauşescu, 22.00 Caru:
a Sîmbă
reuşit să predea statului, la şi 7 000 ouă. Regretul ceior din Balşa, Iosif Moga, din documentele Conferinţei — 6,30 Ra
achiziţii şi contracte, întrea peste 150 de participante a Galbina şi mulţi alţii. De Naţionale a P.C.R. nai. itiner
ga cantitate de lapte plani fost acela că... la conferinţa fapt la noi în comună nu lin meteo-
ficată. De asemenea, a fost comunală a femeilor au lip există gospodărie care să ADAM MOGA,
achiziţionată şi predată toa sit intelectualele comunei (!). nu aibă cel puţin un con secretarul Comitetului
tă cantitatea prevăzută de tract. comunal de partid, HUNEDOARA ; Vedere din Micro 7.
carne de pasăre, pene, faso DOINA COJOCARU Deputaţi şi cetăţeni, toţi primarul comunei Balşa Foto î V. ONOIU
DEVA :
cată (Pan
HA : MeU
iui (Flacă
PRODUCŢIA MARFĂ-BAROMETRUL EVOLUŢIEI A DOUĂ UNITĂŢI VECINE
Fayard
:
derurgislu
picior
carnavalu
tul) ; PE7
că in tun
Drumul rentabilizării trece Comoara trebuie căutată în sectorul Salty (7
play (Rep
Suiîsul n
prin zootehnie şi legumicultura considerat pînă acum „cenuşăreasă * operaţiun
4
■'orcsc) ;
prafului -
citorese) ;
Rezultatele economico-. veniturilor băneşti. în sec ratori localnici, cum sînt Cooperativa agricolă din aşa stau lucrurile, ne-o do voios. Pe lingă curăţirea a răşel in
financiare înregistrate a- toarele amintite prevederi Iulia Paşca, Iosif Giurea, Zdra.pţi a realizat preve vedesc o serie de aspecte 380 ha şi fertilizarea a 180 PETRILA
(Muncitor
nul trecut de către coope le planului la livrări ' au Ilie şi Rafiia Adam, Sânzia derile la venituri băneşti, privind modul de asigura ha, s-a prevăzut ca în a- SA ; Un
rativa agricolă din Brad a- fost depăşite cu 277 hl lap na Raţ, Elena Adam, Ma- pe anul 1977, abia în pro re a bazei furajere, de ceastă primăvară să se fa tul salba
testă cu prisosinţă că stă te, 9 tone carne şi, respec ria Vlasiu, Eleonora Milo- porţie de 83 la sută. în a- gospodărire şi administra că şi defrişarea unei su URICANI
în puterea oamenilor ca, tiv cu 203 tone legume. vanov — să-.i amintim cela.şi timp, amintim fap re a nutreţurilor, starea de prafeţe de 5 ha pajişti. Spartdven
BRAD : 1
prin priceperea şi hărnicia Un aspect care merită doar pe cîţiva dintre ei —, tul că cheltuielile băneşti întreţinere a efectivului, Realizarea acestui însem şic) ; OR
lo., să fructifice cu efi relevat este faptul că ţă precum şi fluctuaţia mare nat volum de lucrări im singuratic
cienţă ridicată potenţialul ranii cooperatori de aici a îngrijitorilor de anima pune să fie luate măsuri Turpin (1
C.IU-BAI
productiv al unităţii. Ex au înţeles relaţia directă le, care nu sînt localnici. energice de către comite drelor (C
primate sintetic, realizările care există între eforturile Toate aceste neajunsuri tul comunal de partid în HAŢEG ;
se concretizează în depăşi depuse, rezultatele obţinu au repercusiuni asupra ni scopul mobilizării tuturor seriile
rea cu 48 la sută a veni te şi cuantumul venituri velului producţiei marfă şi locuitorilor comunei la rea BRAZI :
fiului ; C
turilor băneşti planificate. lor realizate de cooperati a rentabilităţii sectorului lizarea acţiunilor stabilite. la (Casa
Ca urmare, unitatea a fă va agricolă, de către fie a contribuit hotărîtor la aferente producţiei au fost zootehnic. Practica de a asigura fura ondină (1
RIA r AU
cut un însemnat pas spre care cooperator în parte. îmbunătăţirea activităţii în cu peste 40 la sută mai Am reţinut că, pentru je doar cu puţin peste ni jevo (Mut
redresarea economică, reu Retribuţia în acord global sectorul zootehnic. De ase mari decît veniturile reali ieşirea din impas s-au sta velul raţiilor de întreţi bul salai
şind să-şi echilibreze veni a constituit şi constituie menea, o atenţie aparte zate. bilit unele măsuri care vi nere a animalelor pe peri na) ; Ţ
Chapjin i
turile cu cheltuielile şi să un puternic stimulent pen este acordată asigurării ba Sectorul zootehnic deţine zează ameliorarea efecti oada de stabulaţie trebuie LAR ; Ti
ramburseze toate datoriile tru participarea ia muncă, zei furajere din producţie o pondere însemnată în vului şi sporirea produc grabnic înlăturată, pe a- (Muncitor
scadente. Secretarul comi pentru întărirea ordinii, proprie. structura producţiei agri ţiei de furaje. Acţiunile cu ceastă cale pulîndu-se asi
tetului de partid al C.A.P., disciplinei şi răspunderii în Sînt ' demne de apreciat cole marfă şi a venituri prinse în programul de re
ing. Mihai Lăpuşan, a ţinut aplicarea tehnologiilor îna şi eforturile ce se fac pen lor băneşti realizate de dresare se transpun însă gura recuperarea restanţe
lor şi onorarea exemplară
să reliefeze contribuţia de intate. tru sporirea producţiei ve C.A.P. Zdrapţi. Veniturile destul de anevoios în fap
cisivă a sectoarelor zooteh Permanentizarea ca în getale, precum şi pentru planificate din acest sec te. Lucrările de îmbunătă a sarcinilor de livrare a
de
fondul
la
produselor
nic şi legumicol la depăşi grijitori de animale a unor obţinerea unor venituri bă tor nu au fost realizate în ţire a pajiştilor naturale stat. Timpul
martie, 1
rea producţiei marfă şi a pricepuţi şi harnici coope neşti suplimentare din ac să decît în proporţie de 80 demarează mult prea ane N. TÎRCOB menţine
tivităţile anexe-industriale la sută, unitatea rămînînd rul .aria
(în anul trecut, planul a datoare la fondul de stat dea ploi
C.A.P. BRAD fost depăşit cu 204 000 lei cu cantităţi apreciabile de C.A.P. ZDRAPTI sufla mo
sud estic
La înfiinţare In prezent — n.n.). Grija pentru re produse. Din discuţiile pur La infiinţare In prezent fi euprin
dresarea economico-finan- tate cu tovarăşii Ion Aimă- 3 şi o gr
Suprafaţa totală (ha) 1 339 — 1 325 ciară se regăseşte şi în mo şan, preşedinte, Liviu Oan- Suprafaţa totală (ha) 1 183 — 1 196 13 şi 10 ;
Efectivul de bovine (capete) 188 — 432 dul cum s-au fundamen cea. inginer şef, Rodica Efectivul de bovine (capete) 240 — 427 Ceaţă :
Pentru
Efectivul de ovine (capete) 361 — 1 061 tat indicatorii de plan pe Popa, contabil şef şi L. Efectivul de ovine (capete) 200 martie, l
Venituri băneşti (lei) 26 000 — 2 051 000 anul 1978, echilibrarea ve Tot, şeful fermei zoo Venituri băneşti (lei) 245 000 — 458 menţine
— 660 000
Valoarea normei (lei) 13,05 — 34,49 niturilor cu cheltuielile tehnice. am. desprins fap Valoarea normei (lei) 25 — 30,50 rul varia
slabe loc
Avuţia obştească (lei) 826 000 — 5 349 000 fiind un criteriu care este tul că, pînă acum, sec Avuţia obştească (lei) 902 000 — 1 249 000 La mut
Unitatea a rambursat toate datoriiiă scadente in anul aşezat la baza întregii ac torul de creştere a anima Unitatea a rambursat toate datoriile scadente în anul roasă, cu
cădea avi
1977. tivităţi economico-financia- lelor a fost privit ca un 1977. ie. Vinlul
re a unităţii. fel de „cenuşăreasă". Că
