Page 100 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 100
Proletari din foafe fările, unlii»vi î
ANUL XX30
NB. G 346
JOI,
30 MARTIE
1978
4 pagini — 30 bani
in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
ieri au început în Capitală
Lucrările Conferinţei pe ţară
a preşedinţilor consiliilor populare
în prezenţa tovarăşului rea directă a treburilor în cordurile Imnului de stat al nilor muncii de la oraşe şi
Nicolae Ceauşescu, secretar toate aşezările patriei. Republicii Socialiste Româ sate.
general al Partidului Comu Lucrările Conferinţei sînt nia. Conferinţa trebuie să exa
nist Român, preşedintele Re găzduite de Sala Palatului Luînd cuvîntul, tovarăşul mineze modul în care consi
publicii Socialiste România, Republicii care, împodobită Manea Mănescu, membru al liile populare vor acţiona în
au început, miercuri 29 mar sărbătoreşte, cunoaşte atmo Comitetului Politic Executiv al vederea perfecţionării activi
tie, lucrările Conferinţei pe C.C. al P.C.R., prim-mînistru tăţii economico-financiare, a
-ţară a preşedinţilor consilii sfera caracteristică momente al guvernului, a spus : „Vă organizării şi conducerii tre
lor populare, eveniment de lor deosebite din viaţa naţi rog să-mi permiteţi să declar burilor obşteşti, pentru dez
sea-mă în viaţa social-politi- unii. deschise lucrările Conferinţei voltarea democraţiei socialis
că a' ţării. în sală sînt prezenţi, ca pe ţară a preşedinţilor con te, întărirea muncii politi-
Instituţionalizat din iniţiati Invitaţi, membri ai C.C. al siliilor populare judeţene, mu co-educative, formarea omului
va tovarăşului N i c o l a e P.C.R., ai Consiliului de Stat nicipale, orăşeneşti şi comu nou, participant activ la
Ceauşescu, acest larg şi re şi ai guvernului, conducători nale, forum democratic in făurirea societăţii socialiste
prezentativ forum constituie o de instituţii centrale, organi stituţionalizat din iniţiativa to multilateral dezvoltate.
varăşului Nicolae Ceauşescu. Moment de însemnătate de
nouă şi elocventă expresie a zaţii de masă şi obşteşti, ac osebită în viaţa social-politi-
modului creator în cere parti tivişti de partid şi de stat, în numele tuturor celor că, Conferinţa noastră are
dul şi statul nostru asigură personalităţi ştiinţifice şi cul prezenţi, salutăm cu bucurie toc în anul împlinirii unui de C.S. Hunedoara — Secţia I furnale. Comunistul Gheor
adîncirea continuă a demo turale. şi căldură, cu cele mai înal ceniu de la actul revoluţionar glie Cioancâ, şef tic echipă lăcătuşi, aduce un aport deosc
te sentimente de dragoste,
craţiei socialiste, participarea Ora 9. Tovarăşul NICOLAE stimă şi respect, participarea al îmbunătăţirii organizării bit la îndeplinirea sarcinilor de plan. Foto : N. NEGRU
efectivă, nemijlocită a tutu CEAUŞESCU, secretar gene la Conferinţă a conducătoru administrativ-teritoriale, în
ror categoriilor de oameni ai ral al Partidului Comunist lui nostru iubit, secretarul ge făptuită sub conducerea to
muncii, fără deosebire de na Român, preşedintele Republi neral al Partidului Comunist varăşului Nicolae Ceauşescu,
ţionalitate, la conducerea ac cii Socialiste România, so Român, preşedintele Republi deceniu care a dat un pu Cu planul trimestrial îndeplinit
tivităţii economico-sociale, a seşte în sală, împreună cu cii Socialiste România, tova ternic impuls dezvoltării for
întregii ţări, la dezbaterea şi ceilalţi tovarăşi din conduce răşul Nicolae Ceauşescu. ţelor de producţie, înfăptui Acţionînrl cu înaltă dăruire şi abnegaţie patriotică,
adoptarea hotărîrilor privind rea partidului şi statului. Par întrunită în conformitate cu rii unor ample prefaceri în revoluţionară, pentru îndeplinirea exemplară a sarcini
prezentul socialist şi viitorul ticipanţii |a conferinţă a- prevederile Legii, Conferinţa noitoare în toate judeţele şi lor de plan şi angajamentelor pe acest an, pe întregul
comunist al patriei. plaudă îndelung, scandează pe ţară a preşedinţilor consi localităţile ţării, dinamizînd cincinal, oamenii muncii din judeţul nostru obţin însem-
Prin amploarea şi impor cu însufleţire „Ceauşescu — liilor populare este chemată activitatea economico-socială, -nate succese în producţie. Pînă ieri, un număr de 22 de
tanţa lucrărilor sale, confe P.C.R.“. Sînt reafirmate, di să dezbată, intr-un spirit de creind condiţiile necesare pen unităţi economice din judeţ şi-au îndeplinit prevederile
rinţa relevă locul şi rolul de rect şi cald, dragostea, stima înaltă responsabilitate comu tru participarea tuturor ce planului pe primul trimestru al anului, realizînd supli
osebit al consiliilor populare şi recunoştinţa Întregului po nistă, activitatea desfăşurată tăţenilor patriei noastre, fă mentar un însemnat volum de produse fizice. între aces
ră deosebire de naţionalita
în societatea noastră, ele por faţă de partid, forţa poli de organele locale ale pu te, la conducerea societăţii tea se numără : I.M. Barza, I.V. Călan, I.L. Deva, „Mar
constituind o puternică forţă tică conducătoare a societă terii de stat pentru înfăptui noastre socialiste". mura" Simeria, I.R.E. Deva, „Refractara" Baru, I.C. O-
răştie,
Tipografia
Deva,
întreprinderile
miniere
Uricani
politică şi organizatorică, che ţii, inima şi conştiinţa vie a rea hotărîrilor Congresului al şi Paroşeni.
mată să-şi aducă o contribu naţiunii, faţă de secretarul Xl-lea şi Conferinţei Naţiona în continuare, a fost ales
general al partidului, tovară le ale partidului cu privire la prezidiul conferinţei, din ca
ţie sporită |a înfăptuirea po şul Nicolae Ceauşescu, pen dezvoltarea economîco-socia- re fac parte tovarăşii: Nicolae I.M. URICANI unei producţii globale supli
liticii partidului, în plan te tru înţelepciunea şi fermitatea lă a ţării, la înfăptuirea pro Ceauşescu, Manea Mănescu, mentare în valoare de peste
ritorial, la soluţionarea pro Elena Ceauşescu, losif Banc, Colectivul de muncă . al 700 000 lei, materializată în
dovedite în conducerea desti gramelor de modernizare a Întreprinderii rpiniere Uricani
blemelor complexe ce le ri nelor ţării pe calea făuririi agriculturii, de sistematizare a Emil Bobu, Cornel Burtică, a raportat îndeplinirea, cu 5 2 000 metri pătraţi placaj fi
dică progresul în ritm accele unei vieţi demne şi prospere, teritoriului şi de urbanizare a Virgil Qazacu, Gheorghe Cioa zile mai devreme, a sarcini nit, 5 000 metri pătraţi dale
mozaicate, alte produse. Lu
rat al judeţelor, municipiilor, pentru preocuparea statorni localităţilor, la realizarea pla ră, Lina Ciobanu, Constantin lor de plan pe primul trimes, crătorii din atelierele de dale
oraşelor şi comunelor ţării, că de a asigura ridicarea e- nului construcţiei de locuin Dăscălescu, Emil Drăgănescu, tru a| anului. Muncind cu mozaicate şi de prelucrare a
la sporirea gradului de civi conomico-socială armonioasă ţe şi a lucrărilor de gospo Janos Fazelcas, Ion loniţă, hărnicie şi dăruire, minerii marmurei au contribuit în
lizaţie al poporului, la an a tuturor judeţelor şi localită dărie comunală, asigurarea Petre Lupu, Paul Niculescu, de la Uricani au extras su cea mai mare măsură la ob
trenarea largă a cetăţenilor ţilor patriei. aprovizionării populaţiei, ridi plimentar prevederilor de ţinerea acestui succes de
la gospodărirea şi conduce în sală răsună solemn a- cării bunăstării tuturor oame- (Continuare in pag. a 4-a) plan 12 000 tone de cărbune. prestigiu.
Contribuţii deosebite la obţi
nerea acestui succes au a-
vut sectoarele II şi III.
Livezile - oglinda hărniciei pomicultorilor P o m i c u l t o r i ! „MARMURA“
Plantaţi cit mai mulţi SIMBRIA
pomi în fiecare gospodă Colectivul de muncă de la
In realizarea unei porni. le în cadrul „Săptămînii întreţinere a solului, com rie, în incintele gospodă „Marmura" Simeria a rapor „AMFITEATRUL ARTELOR"
culturi moderne, capabile pomicultura". . baterii bolilor şi dăunăto reşti ale unităţilor econo tat îndeplinirea planului afe Ediţia din luna martie a
să valorifice deplin poten Deoarece timpul este rilor, fertilizării. O bună mice şi instituţiilor, pe toa rent trimestrului I cu 6 zile manifestării „Amfiteatrul
ţialul productiv al solului, mult înaintat, trebuie ter îngrijire, udatul în caz de înainte de termen. Avansul artelor" va avea loc aş-’
o importanţă deosebită minat grabnic plantatul nevoie, cu care ocazie să se te terenurile neproductive. cîştigat permite realizarea tăzi, orele 18,00, Ia Casa
de cultură clin Deva.
trebuie acordată plantări administreze şi îngrăşă
lor de îndesire. în progra minte complexe, concură „FRUNTAŞ ÎN
mul judeţean de dezvolta „SĂPTĂMÎNA la o bună dezvoltare a po GOSPODĂRIREA
re şi modernizare a livezi POMICULTUR1!" milor, la ridicarea poten 1500 şi unu COMUNEI"
lor s-a prevăzut ca în a- ţialului livezilor. accente
Insigna
în
„Fruntaş
de
ceastă primăvară să fie fă O deosebită atenţie se de fruntaşi gospodărirea comunei", pe
cute plantări de îndesire impune să fie acordată în 1977 a fost inmînată, in
pe 122 ha în cooperative pentru ca astfel să se fo grijirii pomilor răzleţi din La operativă, secretarul de redacţie cere un material tr-un cadru festiv, unui nu
le agricole de producţie şi losească din plin umidita unităţile^ agricole şi de la pentru rubrica „Accente". „Cava scurt — spune —_ da măr de 35 locuitori ai co
munei Brănişca. Intre aceş
pe 25 ha în unităţile de tea din sol în vederea unei gospodăriile populaţiei. I vreo 10 cuadraţi, Sînt atitea fapte de muncă, de viată...". tia se numără : Cornelia
stat. Pînă la această dată, bune prinderi la plantare. Caut „ceva scurt", pentru „Accente", în marele com Rîpaş şl Simion Popa —
unităţile de stat şi-au rea Pe lingă terminarea plan Ing. N. CÎMDEA binat siderurgic hunedorean. lîovina, Elena Bus şi Partc-
nie Crişan — Boz, Maria
lizat integral sarcina iar în tărilor, o deosebită grijă se Direcţia generală — Scrieţi despre fruntaşii noştri pa 1.977 — na su Ursa — Tirnava, Eleonora
pentru agricultură
gerează tovarăşul Crislinel Petreanu, secretarul comitetu
cooperativele agricole de va acorda lucrărilor de şi industrie alimenară lui sindicalului pe combinat, cei ce zimbesc din fotogra Trif şi Letiţia Cizmaş —
producţie s-au plantat fiile mari, proaspăt afişate ta vedere generală pe aleile Tîrnăviţa, Petru Moţ şi Ion
Ncamţu — Brănişca, losif
pomi pe aproape 80 de ha. combinatului, ale uzinelor. Bedea — Căbeşli, Iulius
Merită să fie evidenţiate — Cifi fruntaşi in întrecere are C.S. Hunedoara in Bălan — Gialacula, bfistor
pentru buna organizare şi anul 1977 ? • Lazăr — Furcşoara, Traian
Lazăr — Bărăştl şi alţii.
execuţie a lucrărilor coo — 1500. Şi 1... Aşa a dat numărătoarea...
perativele agricole din U- — Cine sînt ei ? CULTURI COMPARATIVE
— Cei mai buni dintre cei mai buni. Indiferent da
nirea (unde s-au plantat funcţie sau profesie. Din toate uzinele şi locurile de mun CU IERBURI
26 ha), Sarmizegetusa (10 că. Unii s-au menţinut fruntaşi în întregul cincinal 1971— In cadrul Centrului de
ha), Geoagiu (6 ha). Lucră 1975 (şi chiar mai înainte), iar in actualul cincinal au lu încercare a soiurilor de
rile de plantare sînt avan at-o de la capăt. plante din Gurasada se or
ganizează culturi compara
sate şi la C.A.P. Pe.şteana. — Putem nota cîteva nume ? tive cu ierburi ca : Fcrtu-
La C.A.P. Clopotiva, uni — Desigur: Remits Circo —furnalist la secţia I fur ca (păiuşui de livadă), Lo-
tate care are de plantat nale, Eugen Petrescu — lăcătuş la O.S.M. 1, Lamnek lium (raigras), Dactilis (go-
lomăţ) in cultură pură şi
30 ha, lucrările se desfă Pruncise — electrician la linia fină, Gheorghe Doşteţeanu in amestec cu leguminoa
— cauperist la secţia a ll-a furnale, Ilie Molorga — tur se. Cu acest prilej sc ur
şoară însă mai anevoios, nător la O.S.M. II, Bencdel: Iuliu — lăcătuş la reparaţii măreşte producţia de masă
ceea ce impune măsuri e- siderurgice, Marton Francisc — maistru la secţia cocsi verde şi conţinutul în sub
nergice în vederea realiză ficare... stanţă uscată pentru reali
rii integrale a planului în Si pînă la 1501 mai este. Pentru un material de 10 zarea de pajişti semănate
din
agricole
în
unităţile
cursul acestei săptămîni, l-a C.A.P. Bretea Mureşană se acordă atenţie sporită cuadraţi însă e destul... judeţul nostru.
cînd se desfăşoară acţiuni- efectuării arăturilor pentru insămiuţărUe de primăvară. DUMITRU GHEONEA
