Page 101 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 101
Vag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 6 ‘
r I De la ziariştii colaboratori
R Ă S P U N S U L
\
)
! organizaţiei judeţene de partid Hunedoara la \ Azi, colectivul nostru 16,00Telex ;
16.05 Teleşcoală ;
16,35Curs 4l£ iu
chemarea la întrecere adresată de Comitetul
17.05Pentru tim
\
ber, vi reci
\ de la C.S. Hunedoara 17,20 Consultaţii
17,40Kepor\,3j' p<
S judeţean Argeş al Partidului Comunist Român \ ma — cea
lele ;
18,00Fotbal ini
« in scopul asigurării necesarului RezAimalele
Publicăm, în cele ce urmează, angajamentul organi de furaje, vom executa lucrări de a- PRODUCŢIE DE FONTA PRODUSE CHIMICE disputate i
lele eupeloi
zaţiei judeţene de partid Hunedoara in domeniul agricul meliorare şi fertilizare a pajiştilor na RECORD PESTE PLAN 18,30 Tragerea cl
turale pe cel puţin 50 000 hectare. re ADAS ;
turii, aprobat de plenara Comitetului judeţean de partid 18,40România pi
4. ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE 19,00Viaţa nurzi
din 27 martie a.c. In in timp in are a adunării în cadrul întrecerii socia
STAT, prin măsurile ce le vor între generale de dare de seamă, liste ce se desfăşoară între 19,201001 de ser
prinde pentru dezvoltarea şi intensi colectivul secţiei a II - a fur secţiile Uzinei cocsochimice, 19,30Telejuivh'U.
Hotărîţi să dea viaţă istoricelor încă 400 ha prin ameliorarea unor ficarea activităţii, vor depăşi planul secţia chimică obţine rezulta pe ţară a ]
\ hotărîri ale Congresului ai Xl-Iea terenuri neproductive, reducerea in producţiei globale agricole cu 6,4 mi nale — in frunte cu comu te notabile. Personalul munci 20,00 Ora tineret
consiliilor ]
» al partidului, sarcinilor şi preţi- cintelor gospodăreşti la strictul ne lioane lei, productivitatea muncii va niştii — a obţinut, zilele tre tor de aici se străduieşte zi 21,00 Teatru Tv
cute, un succes de prestigiu:
1 oasei indicaţii date de tovarăşul cesar, desfiinţarea drumurilor inu spori cu 3 la sută, iar cheltuielile realizarea celui mai înalt in de zi să-şi îndeplinească sar duminică £
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa tile ; materiale planificate la 1 000 lei pro dice de utilizare a furnalului cinile de plan şi angajamen Stegaru“ t]
nescu — i
Naţională a partidului, ca şi ia o executarea lucrărilor de deseca ducţie marfă se vor reduce cu 7 lei. VIII şi, ca urmare, elabora tele, să realizeze numai pro ţară ;
Congresul consiliilor de conducere re prin amenajări locale pe mai 5. IN STAŢIUNILE DE MECANIZA duse de bună calitate. Efor 22,05 Balade c
din unităţile agricole socialiste, mult de 2 500 ha ; combaterea ero RE A AGRICULTURII se vor lua mă rea unei producţii de fontă tul colectiv al chimiştilor se Cîntec de
leac, oleac
al întregii ţărănimi, oamenii mun ziunii solului pe cca. 5 000 ha şi ali suri de Folosire mai bună a par record, de 2 021 tone pe zi. materializează, de la începu 22,20 Telejurnal.
cii din agricultura judeţului Hune narea profundă a terenului pe 1 500 cului de maşini şi tractoare prin creş Succesul are la bază, în prin tul anului, în următoarele
doara, conduşi şi îndrumaţi de or ha ; terea numărului de ore lucrate pe cipal, mărirea intensităţii de produse obţinute peste pre
ganele şi organizaţiile de partid, • corectarea acidităţii solului prin tractor la cel puţin 1 750 ore. Se va ardere în furnal, care a con vederile planului : 70 tone de S£ADiC
lucrează cu hărnicie şi deplină aplicarea de amendamente pe o su urmări mecanizarea complexă a lu dus la creşterea numărului de sulf, 510 tone de benzen teh
responsabilitate, reuşind să obţi prafaţă de 3 200 ha. crărilor agricole, îndeosebi în le şarje pe schimb, de Io 51-52 nic, 115 tone de sulfat, 25
nă noi şi importante succese în 2. IN SECTORUL PRODUCŢIEI VE la 57. şi deci ia sporirea tone de apă aimoniacală, BUCUREŞTI 1
îndeplinirea programului de dez GETALE, acordînd atenţia cuvenită gumicultura şi zootehnie, respecta producţiei de fontă- elabora 1 100 tone de gudron brut, 8 dioprogramul di
Radiojurnal ; i
voltare şi modernizare a agricul amplasării judicioase a culturilor, rea întocmai a tehnologiilor de lu tă. Totodată, consumul de tone de naftalină, 400 tone presei ; 8,10 '^ u ,
turii, în asigurarea unor cantităţi aplicării tehnologiilor moderne, asi cru, întărirea ordinii şi disciplinei, cocs a fost redus cu 2 kg pe de smoală, 800 tone de ulei diilor ; ,00' R ăs ,
sporite de produse agricole nece gurarea densităţii optime la hectar, precum şi a răspunderii tuturor me tona de fontă iar consumul de creozot. întreg acest spor cuitătoru'r .
sare aprovizionării populaţiei. în funcţie de condiţiile pedoclimati canizatorilor pentru realizarea sar de producţie s-a realizat în sonor ; 10,45
ric ; 11,00 Buleti
Ca urmare a sprijinului perma ce, cultivarea de soiuri şi hibrizi de cinilor de plan în cooperativele agri de energie electrică — cu condiţiile obţinerii unor în 11,20 Avanpremi
nent acordat de partid şi de stat, mare productivitate, întărirea ordi cole deservite. 0,24 kWh pe tona de fontă. semnate economii de mate Tv. ; 11,35 Disc
s-a dezvoltat încontinuu baza nii şi disciplinei în muncă, vom de Printr-o mai bună organizare a lu Mai menţionăm atenţia spo riale, combustibili şi energie 12.00 Buletin de
Din comoara
materială a agriculturii prin pu păşi producţiile totale planificate, crului, optimizarea deplasării utilaje rită pe care furnaliştii noş electrică. (Ing. VIOLETA nostru ; 13,00 D(
nerea în funcţiune a noi obiective după cum urmează : lor, introducerea unui regim strict de tri o acordă îmbunătăţirii ca BOSTAN). 15.00 Tchnic-cl
agrozootehnice şi dotarea unităţi lităţii fontei, ol cărei indice Radiojurnal ; 1G
nate
economice
lor cu o gamă variată de tractoa- IMPORTANTE ECONOMII letin de ştiri ; 1’
I re şi maşini agricole. S-a desfă- TOTAL din care ; a fost mult diminuat faţă de sul familiei ; 1!
- şurat un amplu program de ame I.A.S. C.A.P. norma internă admisă. (PA. MATERIALE serii ; 20,30 Rcf
pului ; 20,40 Cat
liorare a terenurilor agricole prin VEL SIMION, secretar ad Reparaţii de calitate şi Io re ; 22,00 O zi
lucrări de desecări, irigaţii, com — grîu şi secara tone 200 100 100 junct al comitetului de partid timp, reducerea termenelor 23.00 Meloritm ’7
baterea eroziunii solului şi corec — porumb » 150 100 50 de execuţie, economii de ma Non stop muzic:
TIMIŞOARA
tarea acidităţii solurilor podzoli- — orz şi orzoaica 100 100 — pe secţia a ll-a furnale ; LU teriale — aceasta este de alitatea radio ; :
ce ; s-au executat lucrări de mo — sfeclă de zahăr 200 — 200 CIAN IONESCU, prim-topitor). şi jocuri dc doi
dernizare în pomicultură, legumi — cartofi de toamnă 11 150 50 100 viza personalului muncitor de 18,30 Izvoare fe
cultura şi pe pajiştile naturale. AGLOMERAT MAI MULT Şl la cuptoare indu-striale, prin emisiune de foit
şi cintece inedi
Urmărind înfăptuirea acestor ac 3. ÎN SECTORUL PRODUCŢIEI ANI economii şi încărcarea la capacitate MAI BUN care vizează continua îmbu menic ; 18,40 Ca
nătăţire a propriei activităţi
lodiilor ; 19,00 Ri
\ ţiuni, în anul 1977 producţiile me MALIERE VOM REALIZA URMĂTOA a tractoarelor, se vor economisi 22 şi a producţiei de metal, ră sociai-politic:
dii au crescut la majoritatea cul
tone combustibil convenţional. Tot
RELE OBIECTIVE :
în prim-planul preocupări
\ turilor, reuşind să realizăm şi să odată, prin raţionalizarea costurilor, lor colectivului fabricii de a- creşterea eficienţei economi producţiei, o ce
greşului tehnic
© depăşirea efectivelor din coope
\ depăşim obligaţiile la fondul de rativele agricole de producţie la bo cheltuielile de producţie se vor re giomerare nr. 2 se situează ce. Punînd în evidenţă în ţioncază in act
treaga lor pricepere şi hăr
ţie comitetul m
\ stat la grîu. orz, porumb, lapte de vine cu 200 capete şi la ovine cu duce cu peste 180 mii lei. consecvent realizarea planu nicie,. muncitorii de aici ou partid Timişoara
vacă şi ouă. Faţă de anul 1976,
6. In vederea sporirii contribuţiei
tecc de muncă
\ producţia globală agricolă a cres 500 capete ; judeţului la FONDUL CENTRALIZAT lui fizic de producţie şi îm reuşit să reducă termenele de Radiomagazin : i
bunătăţirea continuă a aglo
reparaţii cu 19 ore la cupto
cut cu 3,4 la sută, cele mai mari • realizarea unei natalităţi de cel AL STATULUI, se vor lua măsuri de Acupunctura —
\ sporuri fiind înregistrate în ramu puţin 80 la sută la bovine şi 95 la sprijinire a gospodăriilor populaţiei meratului feros pe care-l fa rul 7, cu 13 ore la cuptorul dicalc moderne
ra creşterii animalelor, unde spo sută la ovine ; cu seminţe din soiuri valoroase de bricăm şi îl livrăm furnale 1 şi cu 8 ore la cuptorul 6 tehnici medicale
Calendarul dacic
i rul de producţie totalizează 79 mi planificat cu 310 tone carne în viu; grîu, porumb, secară, sfeclă şi ma lor. în această privinţă, co — toate de la O.S.M. II, fără mizegetusa —
© depăşirea sporului în greutate
mitetul de partid şi conduce
Hadrian
de
a face vreun rabat de la ca
teria! săditor, îngrăşăminte chimice
\ lioane lei. voinţa şi hotărîrea e realizarea unei producţii medii şi insectofungicide. De asemenea, se rea fabricii acordă -maximă litatea lucrărilor. Din punct Colţul filatelistu
Exprimînd
viitorului ; Curi
comuniştilor, a tuturor oamenilor de ouă în I.A.S. de cel puţin 245 vor ajuta asociaţiile crescătorilor de atenţie exploatării raţionale a de,vedere economic, aceasta
maşinilor de aglomerare, fo
judeţului
agricultura
:! muncii din cooperatori, mecaniza bucăţi şi 'livrarea la fondul de stat organizarea producţiei şi efectuarea losirii integrale a timpului e- a însemnat realizarea supli
animale şi a pomicultorilor pentru
ţărani
—
mentară a unei producţii de
a unei cantităţi suplimentare de un
tori, lucrători din I.A.S., specia milion bucăţi ouă ; mecanizată a unor lucrări. fectiv de Tucru şi respectă oţel de peste 1 500 tone. în
lişti şi producători din zona necoo- rii riguroase a tehnologiilor acelaşi timp, respectiv de la
,ţ perativizată — de a munci neo Comitetul judeţean de partid, organele şi organizaţiile de de elaborare. în acest fel, începutul anului, am recupe şi ardelenii (Pat
DEVA :
Pro:
muncind cu răspundere şi
\ bosit pentru traducerea în viaţă partid, toţi oamenii muncii din agricultura judeţului Hunedoa dăruire, am reuşit să creştem rat şi refolosit o cantitate de ny chitară (Art
a sarcinilor din programul supli DOARA : Pro:
\ mentar de dezvoltare economică şi ra, puternic însufleţiţi de grija pe care conducerea de partid, indicii intensivi de utilizare cărămidă refractară în valoa şi ardelenii
re de peste 800 000 lei. în
\ socială a ţării, adoptat de Confe- personal secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae a maşinilor de aglomerare cu tre lucrătorii cei mar destoi Insula egretclo
(Arta) ; Şatra (
Ceauşescu, o poartă faţă de dezvoltarea şi modernizarea agricul
* rinţa Naţională, ne angajăm să 1,5 tone pe metru pătrat şi nici de la cuptoare industri rul) ; petroşa
' realizăm următoarele obiective: turii, se angajează să acţioneze cu dăruire pentru înfăptuirea zi, să diminuăm considerabil mouche (Unirea]
sarcinilor asumate şi realizarea înainte de termen a măreţelor declasatele şi să realizăm ale se numără şefii de echi (7 Noiembrie) ;
1. FOLOSIREA RAŢIONALĂ A FON obiective stabilite de Congresul al Xl-Iea şi Conferinţa Naţio peste plan, de la începutul pe : losif Avram, Sim-ion Ne- de de acasă (
DULUI FUNCIAR, CREŞTEREA SU nală ale partidului, convinşi fiind că prin aceasta contribuim anului, 15 000 tone de aglo lega, losif Bunea, Petru LUPENI : Evad;
PRAFEŢEI ARABILE SI AMELIORAREA la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimen- merat feros, obţinînd, în ace Weiss, Grigore Podaru. (COR tor (Cultural) ;
Vieţi scurte (M
TERENURILOR PRIN : tare, la ridicarea nivelului de trai al poporului nostru. laşi timp. şi o însemnată eco NEL ALBU, şef de echipă zi LONEA : Al l
• redarea în circuitul agricol a nomie de cocs. (Ing. ROMAN dari, secretarul organizaţiei denburg — s
(Minerul) ; PETi
PERINI, şef de atelier). de bază pe schimbul C). (Muncitoresc) ;
SA Pisicile
(Muncitoresc) ;
— Transformarea canti lor de vîscoză — produsul răspundere, şi operatoarele zător în procesul tehnolo altele noi, de mare randa tru a- nu lăsa scame sau Comoara din la
tăţii într-o nouă calitate, final al muncii noastre —, Elena Iancu, de la desfi- gic. De asemenea, colecti ment, la îmbunătăţirea noduri, multe bobinatoare gint (7 Noiembri
superioară — aşa cum s-a dar astăzi această sarcină bratoare, Elisabeta Pricăz, vul de muncă de la „Vîs- stării tehnice a maşinilor se evidenţiază pentru cali Magnolia inilc
«
subliniat la Conferinţa Na a devenit o problemă fun de la maşinile de filaj, şe coza“ Lupe ni — unitate de filaj printr-o serie de tatea produselor"—ne spu plin şerif Recomj
tru
(Stea
ţională a partidului — ne damentală, de existenţă, aş ful de schimb Nicolae Ma. care se va extinde şi mo modificări constructive, s-a nea ajutorul de maistru GURÂBARZA:
■preocupă în cel mai înalt zice — este de părere to teescu, de la maturaţie, derniza în viitorul apro reorganizat asistenţa tehni Viorica Blendea. Aşa sînt: soare (Minerul);
grad şi acţionăm pe mul varăşul Nicolae Sîrbu, şef alţi interlocutori. In între piat — acţionează perseve că pe schimburi, se com Ecaterlna Ceaurean, Auri Din lumea filmu
tiple căi pentru a-i asigura de schimb la instalaţia • de prindere există preocupări rent şi pentru creşterea pletează dotarea fabricii cu ca Petculescu, Ana Corchîş dată (Patria) ;
lor (Flacăra) ;
■finalitate. Obiectiv vor preparaţie chimică, secre multiple, se depun eforturi productivităţii muncii, ca aparatură modernă de mă şi altele. BAI : Pămint r
bind, în anii trecuţi, şi tarul organizaţiei de bază sură. şi control, a crescut — O problemă cn care de cultură) ; HA
chiâr în 1977. ne-am con nr. 1. După opinia mea, e- exigenţa lucrătorilor din ne confruntăm de multă naiul unui di:
şcoală
(Popular)
fruntat cu unele probleme senţial pentru buna calita Fieear© produs, a© calitate, compartimentul de C.T.C. vreme — aprecia cu ne Nu mai fac ;
de tehnologie, de mecani te a firelor, este respecta ia înalt nivel tehnic „Exigenţa controlului — mulţumire chimista Maria Preţul vieţii (Ca
zare şi automatizare a flu rea strictă a tehnologiilor «xgăc&i releva tovarăşa Ana Ionică Wencze!, şefa sectorului tură) ; Rocky I
SIMERIA : Meci:
xului de fabricaţie, de dis de fabricaţie pe întregul — trebuie să pornească în fire — şi care influenţează (Mureşul) ; ILIA
ciplină a producţiei. N-aş flux productiv, din partea că de la recepţionarea ma mult calitatea produselor, ven, file de vi:
putea spune că am rezol fiecărui lucrător. Dacă noi Respectarea riguroasă teriilor prime, excluzînd este imposibilitatea asigu na); GHELARI :
Monte Cristo (M
vat deja toate situaţiile, nu curăţim bine celuloza astfel din start posibilita rării agentului termic, ca
că am lichidat orice lipsuri care ne vine din depozit a tehnologiei de fabricaţie tea secţiilor de producţie urmare a neomologării caza-
şi neajunsuri şi că totul sau dacă nu o cîntărim co de a reclama slaba calita nelor la I.C.M.A. Cluj. Pen i»RONOE
decurge bine. Dar măsurile rect înainte de a o intro te a a-cestora. în primul tru a compensa acest nea
dăm Sarcină de producţie,
aplicate în ultima vreme duce în circuitul procesu trimestru al anului, treaba juns, accentuăm asupra al
ne dau convingerea că ac lui chimic, drumul a mers bine, numărul bo tor lături care condiţionea Rezultatele trai
tivitatea noastră urmează deja la primele carenţe de binelor rebu-tate pe sehim. ză. calitatea firelor de vîs noexpres din 2ft
dar şi problemă de
Extragerea I :
o cale calitativă i ascen calitate". „In ceea ce ne buri scăzînd foarte- mult". coză, cel mai important 26, 44.
dentă. priveşte, noi avem impor „Avînd bobine bune de la fiind respectarea riguroa Extragerea a II
tanta sarcină de a urmări filatură, noi n-avem nici să a tehnologiilor de lu 27, 33, 6, 37^
Aprecierile tovarăşei ing.
ca presarea şarjei să se e-
un motiv să viciem calita
Fond total de
îtodica Tatulici, directoa timi, conştiinţă muncitorească cru pe întregul flux teh 1 074 485 led, din
rea întreprinderii de fire fectueze la parametrii op tea firelor — sublinia ră- nologic, de către fiecare port la categori
artificiale „Vîscoza" Lu- să respectăm întoc sucitoarea Maria Mureşan, muncitor. lei.
peni, le-am constatat di mai dozajul prescris al de la secţia finisaj textil. Ar mai fi de spus că in
băii de apă, sulfură şi le
rect, în secţiile de produc şie —, ca şi temperatura şi stăruitoare pentru investi re, în acest an, va fi cu Trebuie doar să încărcăm lupta pentru transformarea
rea produselor cu un ni
sută
mai
calitate
într-o
la timp maşinile pentru a
la
cantităţii
aproape
12
ţie, le-am completat cu timpii de sanctogenare" — vel tehnic şi calitativ tot mare faţă de anul 1977. nu merge în gol, să legăm nouă, superioară, eforturile Vremi
alte păreri şi consideraţii ne spune şeful de schimb mai ridicat. S-au luat mă Aceasta se va realiza în rapid firele ru-pte, să fim întregului colectiv trebuie
în discuţiile purtate cu Vaier Lung, de 26 de ani suri de perfecţionare a pre deosebi prin continua me tot timpul prezente lingă să se bazeze mai mult pe Timpul prohab
unii dintre cei care reali muncitor la mercerizare. gătirii profesionale a ca canizare şi automatizare a maşini. Aşa reuşim, şi eu, investiţia de inventivitate, 30 martie : Vrei
zează produsele fabricii. Despre necesitatea res drelor şi de creştere a gra procesului de fabricaţie, şi colegele mele Cristina de spirit creator şi măies frumoasă şi se
Făcînd o anchetă pe flu pectării riguroase a tehno dului de conştiinţă ; se ac perfecţionarea organizării Brahă, Ana Boca, Iuliana trie profesională, pe res in continuare. C
mai mult senin,
xul de producţie, ne-am logiilor de lucru şi a para ţionează cu toată răspun producţiei pe întregul flux Raica, Eugenia Popa, Szo_ pectarea neabătută a teh sufla slab la m
sud, sud-vest. Te
întărit convingerea că, in metrilor de funcţionare a derea pentru aproviziona tehnologic, întărirea sub losi Iuliana, să dăm numai nologiilor, care nu este nu le minime vor :
tr-adevăr, multe s-au instalaţiilor şi agregatelor rea permanentă cu materia toate aspectele a discipli bobine de bună calitate". mai o sarcină de produc intre —2 şi 3 gra
schimbat în bine aici în — ca o condiţie hotărîtoa- primă şi materialele de ba nei la fiecare loc de mun „Lucrînd astfel, cu hărnicie ţie, ci si o problemă dc le maxime între
Vremea din urmă. „Sigur re a asigurării bunei ca ză necesare fabricării fire că. Se lucrează la înlocui şi răspundere, respectînd conştiinţă muncitorească. grade, izolat mi
că pe noi ne-a preocupat lităţi a produselor — ne-au lor, pentru asigurarea a- rea unor maşini vechi, cu strict tehnologiile, urmă Izolat, ceaţă din:
condiţii de brum
întotdeauna calitatea fire vorbit, cu competenţă şi gentului termic corespun grad ridicat de uzură, cu rind drumul firului, pen DUMITRU GHEONEA