Page 104 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 104
Ieri au continuat La începutul lunii aprilie, cu prilejui inaugurării
lucrărilor de construcţie a complexului hidroenergetic
Lucrările Conferinţei pe ţară „Turnu Măgurele — Nicopole“
a preşedinţilor consiliilor populare Tovarăşul Nicolae Ceausescu
% >
se va intilni cu tovarăşul Todor Jivkov
Joi dimineaţa au continuat pe ordinea de zi a Conferin Ruginoasa, judeţul laşi, Ion
in plen lucrările Conferinţei ţei au luat cuvîntul tovarăşii Bejan, preşedintele Consiliu
pe ţară a preşedinţilor consi Ştefan Negreţ, preşedintele lui popular municipal Galaţi, L-a începutul lunii aprilie secretarul general a1 Parti al Comitetului Central al
liilor populare. Consiliului popular municipal Barbara Fulop, preşedintele a.c., cu prilejul inaugurării dului Comunist Român, pre Partidului Comunist Bulgar,
La sosire în sala Palatului Craiova, judeţul Dolj, Gheor- Consiliului popular comunal lucrărilor de construcţie a şedintele Republicii Socialiste preşedintele Consiliului de
hidroenergetic
complexului
Stat al Republicii Populare
Republicii, care găzduieşte ghe Damian, preşedintele Sîngeorgiu de Mureş, judeţul „Turnu Măgurele-Nicopole", România, tovarăşul Nicolae Bulgaria, tovarăşul Todor Jiv.
Conferinţa, tovarăşul Nicolae Consiliului popular orăşenesc Mureş, Nicolae Şendroiu, pre Ceauşescu, şi primul secretar kov.
Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi Moldova Nouă, judeţul Caraş- şedintele Consiliului popular va avea loc o întâlnire între
din conducerea de partid şi Severin, Constantin Crişan, orăşenesc Găeşti, judeţul
de stat au fost salutaţi cu preşedintele Consiliului popu Dîmboviţa, Ion Tudor, pre
deosebită căldură, cu entu lar municipal Cluj-Napoca, şedintele Consiliului popular
ziasm de participanţii la a- judeţul Cluj, Valeria Stănes- ABATAJUL - LOCUL DE ACŢIUNE
cest larg forum democratic. cu, preşedintele Consiliului judeţean Constanţa, Mihai
Pienaru, preşedintele Consi
Minute în şir au răsunat o- popular comunal Leordeni, ju liului popular comunal Mier COMUNA A MÎNSBÎLQR
vaţii puternice, asistenţa s-con- deţul Argeş, Nicolae Ni-cola- curea Sibiului, judeţul Sibiu,
dînd „Ceauşescu—P.C.R. !“, escu, ministrul sănătăţii, Ja- Virgil Trofin, membru al Co ŞI CADRELOR DE CONDUCERE
„Ceauşescu şi poporul !“. nos Fazekas, membru al Co mitetului Politic Executiv al
La lucrări participă, ca mitetului Politic Executiv al
invitaţi, membri ai C.C. al C.C. al P.C.R., viceprim-mi- C.C. al P.C.R., ministrul eco • tehnică modernă • organizare riguroasă • producţie
P.C.R., ai Consiliului de Stat nistru al guvernului, ministrul nomiei forestiere şi materia
şi ai guvernului, conducători comerţului interior, Nae Leo- lelor de construcţii, Ion Mo-
de instituţii centrale, organi nida, preşedintele Consiliului canu, preşedintele Consiliului
popular comunal Andreiaşul
zaţii de masă şi obşteşti, ac-' popular comunal Văleni, ju Maistrul să fie permanent între ortaci,
tivişti de partid şi de stat, deţul Olt, loan Foriş, pre de Jos, judeţul Vrancea, Lu
personalităţi ştiinţifice şi şedintele Consiliului popular cia Huţanu, preşedintele Con
culturale. judeţean Satu Mare, Nicolae siliului popular comunal Leor-
La deschiderea şedinţei, Stolojescu, preşedintele Con da, judeţul Botoşani, Alexan să-i însufleţească prin exemplul său
condusă de tovarăşa Morga, siliului popular orăşenesc Or dru Bora, preşedintele Consi
reta Krauss, preşedintele şova, judeţul Mehedinţi, Ka- liului popular comunal Uriu, în sarcina maistrului au mai mult în abataje pro
Consiliului popular orăşenesc roly Şanta,, preşedintele Con judeţul Bistriţa-Năsăud, Cor stat întotdeauna — indife Acţiune de presă a ziarului gresul tehnic, utilajele mo
Codlea, judeţul Braşov, tova siliului popular orăşenesc nel Nicoda, preşedintele Con rent de specialitatea sa ori derne, noile metode şi pro
răşul Cornel Onescu, minis Sfîntul Gheorghe, judeţul Co- siliului popular al sectorului de locul de muncă — pro „Drumul socialismului" la cedee de lucru. Dealtfel,
tru secretar de stat, prim-vi- vasna. IV — Bucureşti, llie Pană, pre bleme multiple, importante I. M. Lupeni conducerea partidului, per
cepreşedinte al Comitetului In continuare, şedinţa a ' şedintele Consiliului popular pentru soarta producţiei sonal tovarăşul Nicolae
de Stat al Planificării, a pre fost condusă de tovarăşul comunal Furculeşti, judeţul materiale. Dar nu peste Ceauşescu ne-a dat, în re
zentat „Raportul cu privire la Vasile Purdea, preşedintele Teleorman, Sandu Costache, tot şi nu toţi maiştrii au parte sau pe care-1 condu petate rînduri, îndrumări
dezvoltarea activităţilor de Consiliului popular orăşenesc preşedintele Consiliului popu înţeles la adevărata dimen ce pentru bunul mers al clare în această privinţă.
gospodărie comunală şi a Aiud, judeţul Alba. La dez lar comunal Dumbrăveni, ju siune a încrederii ce li s-a activităţii, pentru îndeplini La marea adunare popu
prestărilor de servicii către baterea generală au mai lu deţul Suceava. acordat, înalta răspundere rea şi depăşirea sarcinilor lară din Petroşani, din
populaţie". at cuvîntul tovarăşii Ştefan In cursul după-amiezii, lu economică şi socială cu ca de plan şi a angajamente toamna anului trecut, adre-
La dezbaterea generală a- Florin Gîdea, preşedintele crările Conferinţei au conti re au fost învestiţi şi, ca lor asumate de colectivele sîndu-se minerilor, secreta
supra problemelor înscrise Consiliului popular comunal nuat în cele opt secţiuni. urmare, nu s-au implicat muncitoreşti. rul general al partidului
cu toată pregătirea profesi Aş dori să mă refer la nostru sublinia: „Dorimca
rolul şi răspunderea ce ne
onală şi competenţa organi revine nouă, maiştrilor mi prin urgentarea mecaniză
Astăzi în juru! orei 10,30, ÎN PAGINA A ll-A zatorică în vastul şi com- neri în organizarea şi con rii lucrărilor, prin introdu
plexul angrenaj al activi ducerea activităţii în sub cerea utilajelor complexe,
posturile noastre de radio şi tăţii productive, mulţumin- de mare productivitate, să
televiziune vor transmite în direct R Ă S P U N S U L du-se cu puţin, stînd ade teran, în participarea direc uşurăm munca minerilor,
tă, alături de formaţiile de
sea în anonimat. Printr-o mineri, la îndeplinirea im să îmbunătăţim condiţiile
de la Sala Palatului Republicii, Consiliului popular al judeţului lege adoptată de Marea A- portantei sarcini de reali de muncă în general şi, tot-
şedinţa de închidere a Confe Hunedoara la chemarea la dunare Naţională în anul zare a unor cantităţi spori PETRE CONSTANTIN
1977 au fost stabilite mai te de cărbune. Fac acest lu
rinţei pe ţară a preşedinţilor întrecere a Consiliului popular concret şi mai în amănunt, cru cu conştiinţa clară că maistru minier la sectorul
rolul şi răspunderea mai în minerit acţionează azi IV, Erou al Muncii
consiliilor populare. al judeţului Prahova strului în procesul ■ muncii concepţii noi de muncă, de Socialiste
— ca pion de bază în com organizare şi conducere, că
partimentul din care face o necesar să promovăm tot (Continuare in pag. a 2-a)
De ce lăsaţi pe miine ce puteţi realiza astăzi la însăminţări?
19 Cooperativa agricolă din Haţeg. Jntr-o singură zi s-au
Sîntămăria-Oiiea are de plan Raid-anchetă în Consiliul intercooperalist Haţeg recoltat şi livrat aproape 5
tat 100 ha cu cartofi, in ziua tone spanac. Printre cei mai
raidului (29 martie a.c. — harnici, brigadiera Viorica
n.n.) lucrau la- plantat meca susţinută activitate. Pe lîngă mim doar pe cîţiva dintre ei. Petrescu i-a numit pe Mari-
nizatorul Radu Tăbircic, aju cooperatori, care efectuau Şefa fermei pomicole, ing. oara Jurjoni, Nicolae Petcu,
tat de cooperatorii Lucreţia săpatul în jurul pomilor, 40 de Elena Bogdan, i-a evidenţiat Trandafir Viţionesc, Lucre
Boşorogan, Hermina Luchini, elevi din clasele a VII şi a pe cooperatorii Ion Barboni, ţia Tămăşoni, Florica Vlăico-
Liviu Oneasă, Berta Saroşi, V-11l-a lucrau la văruit. Pro Neţi Diconi, losif Lăpăduş, iri şi alţii.
Mihai Mîrza şi Teodor Tri- fesoarele Maria Pop (direc Ana Munteanu şi alţii, care H In livada C.A.P. Bărăşti
pon. Prezent la faţa locului, na s-a executat pînă acum
inginerul şef şi preşedintele nici o lucrare. Cooperatorul
C.A.P., llie Ştefănie, ne-a fă ® Din zori şi pînă seara tîrziu la semănatul culturilor lulius Păunescu spunea că
cut precizarea că, începînd furajere şi plantatul cartofilor. * în „Săptămîna pomicul- pomii sînt cam „hibaşi", că
de miine (30 martie a.c. — turii" — largă participare la lucrările in livezi la C.A.P. nu prea dau roade. Nu este
n.n.) intră la plantat şi a Unirea. Nota zece pentru elevi, o Aproape cinci tone de luat însă în seamă adevărul
doua maşină. Front de lucru spanac recoltate şi valorificate într-o singură zi. a Nu că livada rodeşte după cum
la plantat asigurau mecaniza pomii, ci oamenii sînt „hibaşi". • Cînd inginerul şef şi este îngrijită.
Mecanizatorul Gheorghe Oaitlă efectuează cu răspundere contabilul şef vin şi pleacă după ceas, lucrul în cîmp
semănatul sfeclei furajere la C.A.p. Ruşi. torii Ion Oneasă, llie Dănuţ, Relaţii despre stadiul lucră
Foto : V. ONOIU Grigore Bozga, Mircea Oprea începe tîrziu şi se termină devreme, iar îngrăşămintele rilor agricole nu am putut
şi Ion Spiridon. Pînă acum rămîn neimprăştiate. • Arta de a „omori" timpul, sau obţine d e j a conducerea
au mai fost însăminţate 16 ha tactica tărăgănării lucrărilor pînă... luni. C.A.P., deoarece preşedintele
CETĂŢENi DE LA SATE Şl ORAŞE ! TINERI ! cu sfeclă furajeră şi 15 cu tri Ion Resedea era 'plecat du
Participaţi cu toţi la acţiunile organizate în foi în cultură ascunsă. Pen pă viţele la Sîntandrei, ingi
au participat la tăieri pe 42
toarea şcolii) şi Letiţia Mar-
„Săptămîna pomicultură' pentru sporirea pro tru a realiza randamente ma tinescu s-au declarat mulţu ha livadă, plantat 26 ha cu nerul şef Ecaterina Crăciu-
nescu şi contabila şefă Hor
ducţiei de fructe. Efectuaţi plantari de pomi pe xime cu fiecare tractor şi mite de activitatea elevilor pomi sau la stropirea a tensia Sabău, au plecat îna-
maşină, în cîmp se lucrează
toate terenurile neproductive. Realizaţi lucrări zi-lumină. Didina Andrioni, Minuţ Voi- 20 500 pomi. N. TÎRCOB
de îngrijire a tuturor livezilor şi pomilor ! SI In livada de vişini a coni, Adi Răzvan, Tenzuca HI Cîmpul era împînzit de
C.A.P. Unirea am întîlnit o Clep, Zena Păran — să-i nu oameni la grădina C.A.P. (Continuare in pag. a 2-a)
