Page 106 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 106

I VINERI, 31 MARTIE 1978                                                                                                                                        Pag. 3



                  In spiritul hotărîrilor Conferinţei
                                                                       Nu   ştiu   numele   florilor,   şi  cum  e  (pe  scenă,  desi­  printre  gesturi,  aduce  cit  de   CINE-L ADUCE
                                                                     numele   arborilor,   numele   gur  !),  să  înfiinţăm  o  bri­  cit   cu   „misterul"   nedesco­  PE CALEA CEA BUNĂ ?
                         Naţionale a partidului                      păsărilor.  Ele  âu  pentru  mi­  gadă   artistică   in   brigada   perit  incă  al  adincului.  Pen­  In  satul  Galaţi,  comuna
                                                                     ne   anumite   culori,   anumite   noastră.       tru   Viorel   Corchiş,   minerul   Pui,   există   un   cetăţean,
                                                                     forme,   anumite   gesturi   'în­  —  O brigadă-n brigadă?  şef  de  brigadă  de  la  Peiri-
    jndc-                                                                                                                                           pe  nume  llie  Marcu,  ne­
                    Noi categorii de oameni                          cărcate   de   frumuseţea   tai­  orei  Corchiş.  Sintem  o  bri­  la,  ca  şi  pentru  cei  peste  60   încadrat   in   muncă,   care
                                                                                                —  Ei,  chiar  aşa,  a  rîs  Vi-
                                                                                                                                 din
                                                                     nei.  Simt  lacrima-n  ochi,  ca
                                                                                                                       de
                                                                                                                           corişti
                                                                                                                                      bărbăteasca
    ,30 —                                                            după  un  basm  cu  feţi  fru­  gadă   tinără   şi   n-avem   formaţie   „Freamătul   adîn­  este  stăpinit  de  viciul  be­ :
                                                                                                                                                               lui
                                                                                                                                                        Ultima
                                                                                                                                                                  ispravă
    i;. Bc-  ai muncii hunedoreni beneficiază                        moşi  —  o  săptămină,  o  zi,   dreptul   să   fim   indiferenţi   cului",  contactul  cu  scena  a   şi-a  alungat  din  casă  so­
                                                                                                                                                    ţiei.
    i.  de
    1   de                                                           o  oră  —  in  care  Făt  Fru­  faţă  de  noi  şi  mina  noastră.   însemnat   repetiţii   pînă-n   ţia  şi  copiii  şi  a  scos  la
    rin (ei                                                          mos,   pe   care   l-am   văzut   Înţelegem să dăm cărbune r  noapte  şi  chiar  in  zilele  de   mezat   toate   lucrurile   din
    mţilor      de săptămîna redusă de lucru                         printre   alţi   feţi   frumoşi   in              odihnă  —  după  ce  au  tri­
    e ;                                                              acea   efemeră   dăruire   băr­                   mis  la  ziuă  avuţia  neagră  a   casă.  In  ziua  de  22  mar­
                                                                     bătească,  era  numai  zimbet,                    pâmintului   —   emoţii   care   tie  a.c.,  bunăoară,  a  scos
              Potrivit  programului  de  re­  de  vineri  de  la  prînz  şi  pînă                                                                   la  vînzare,  în  uliţă,  soba
     fran-   ducere  a  duratei  săptămînii   luni  dimineaţa!  Terezia  Hada,   lumină  şi  gest.  L-am  văzut        rămin   adesea   anonime   şi...   de   gătit  —   ultima  ce-/
            de  lucru,  începînd  din  tri­  de  exemplu,  îşi  propune  să   intre   flori,   aprins,   pilpiind   fereastra   victoria finală.    mai   rămăsese.   La   gazeta
    a  ger-                                                          ca   o   făclie,   in   cinlec,   în                Şi  Viorel  a  întregit  armo­
            mestrul  II  ol  anului  1978,  pe­  se  ocupe  în  acest  timp  liber                                                                  de   perete   din   comună,
    U  Lo-   ste 30 000 de oameni ai mun­  mai  mult  de  cei  4  copii  ai   tot  ce  omul  —  dacă  n-ar  ii         nia  colectivului  său  —  dă­  sub  caricatura  care  îl  în­
            cii  din  judeţul  nostru  vor  be­  săi  şi  de  gospodărie,  Ana   numai  un  miner  —  poate  să        ruire,   voce   şi   căldură  —   făţişa   pe   numitul   llie
    u co-                                                            dea  in  entuziasmul  său,  să                    căldura  de  care  avem  oti­
            neficia  de  această  măsură   Moldovan  —  de  cele  două                cheamă.  din stea                                             Marcu  se  aila  scris  urmă­
            înscrisă  în  programul  com­  fetiţe,  dar  se  bucură  că  va   spună.  N-am  încercat  să  a-           ta  nevoie.  Şi  asta  am  afla-   torul   text:   „Ce   va   face
    erinţa                                                           flu   atunci   cum   îl                           t-o  de  la  un  om  al  adîncu­
    aţii or   plex  iniţiat  de  secretarul  ge­  putea  să  se  preocupe  în  mai   Dar   cînd   sala   s-a   golit,   lui  :  „Ce  bine  e  cînd  ştii  }   llie   în   continuare   Dar
    re ;    neral  al  partidului,  tovarăşul   mare  măsură  de  organizarea   cînd  sutele  de  spectatori  au       să-i  faci  pe  oameni  să  se  i   ce   lac   organele   locale
    viior-   Nicolae  Ceauşescu,  şi  adop­  unor  acţiuni,  fiind  şi  organi­  părăsit  scaunele,  l-am  oprit,      simtă  bine  I"  N-am  să  aflu  ?   pentru  a-l  aduce  pe  ca­
    hităţii  tat  de  Conferinţa  Naţională   zatoare de grupă sindicală.  înalt,  subţire  ca  un  balerin,   înţelegem  să  nu  cheltuim  în   niciodată   care   e   misterul   \   lea  cea  bună  —  iată  în­
            a partidului.                in  intenţia  comitetului  sin­                                                                            trebarea I (N. Zamfir).
              intre  cei  pentru  care  mîi-   dicatului  de  la  tipografie  stă   aşa  cum  îi  şade  bine  unui   zadar   clipele,   înţelegem   să   scenei,   acoperită   de   faldul  (
    „Curg                                                            scormonitor   al   adîncului,   in   ne   facem   datoria   faţă   de   cortinei,   descoperită   numai   ?   SCULAŢI-VÂ MAI
    i  pro-   ne,  prima  zi  de  aprilie,  va   organizarea  în  viitor,  în  a-   ciuda   emoţiilor   şi   poate   a   ortacii  noştri  mai  întii,  jus-   de   slova   dulce,   răscolitoa-  I   DE NOAPTE !
    urilor  fi  şi  prima  zi  liberă  în  plus,   ceastă  sîmbătă  liberă,  a  unor   trăirilor,   nu   părea   timorat.   tificindu-ne   condiţia   care
            pe  lună,  se  află  şi  persona­  excursii  pentru  cunoaşterea                                           re,   care-i   punctează   exis-   l   Un   mare   „ol"   al   co­
            lul  muncitor  al  Tipografiei   frumuseţilor  patriei,  a  unor   „Azi,  pentru  prima  oară  am   ne  e  dată.  Ieşim  în  lume   tenja  :  dar  asta,  numai  la   piilor   din   satul   Cărmăză-
     litC'                                                           cintat  intr-un  cor...  nu  m-am   cu  ambiţia  dar  şi  cu  dra­  ceasul  tirziu,  cînd  omul  os­
            din Deva.                  schimburi  de  experienţă  -  cu                                                                             neşti  şi  din  celelalte  mai
              —  Primele  luni  din  acest   unităţi  similare  din  ţară,  pre­  speriat  că  sînt  în  faţa  pu­  gostea   noastră   pentru   fru­  tenit  de  muncă  şi  minune  îşi   din  sus  de  Gurasada,  ni-l
            u:.  au  adus  două  mari  bucu­  cum  şi  a  unor  programe'   blicului,   n-avea   ce   să   mă   mos,  pentru  demnitate,  pen­  caută  limpezime  în  apa  de  i   transmite   elevul   Cristinel
            rii  în  viaţa  tipografilor  noş­  culturale  cu  sprijinul  casei   sperie  —  ortacii  mei  erau   tru  viaţa  care  ne  e  plină,   stea a cintecului.   )  Costea.   „Noi   venim   la
                                                                                              bogată.
            tri  :  majorarea  retribuţiei  de   de  cultură,  adică  unele  „seri   in sală, ei mi-au zis..."           N-am   ştiut   niciodată   nu-   )   şcoală   in   Gurasada   cu
            la  1  martie  şi  acum  reduce­  ale  tipografilor"  cu  familiile   —  Ce  ţi-au  zis  ?...  Şi  ci­  A  tăcut.  E  un  novice  încă,   mele   florilor,   numele   arbo-  l   autobuzul de 7. Dar în zi­
            rea  săptămînii  de  lucru  —   lor.                     ne sînt ortacii dumitale ?  într-o   primăvară   buimacă   rilor,   numele   păsărilor.   A-   r
     laiiio-   ne-a   declarat   tovarăşul   —  Trebuie  precizat  încă   —  Din  brigada  pe  care  o   şi  răscolită,  cînd  învaţă  nu­  cum  le  ştiu.  Şi  Viorel  Cor-  j
     7,00   Nicolae  Cazan,  preşedintele   un  fapt  —  completează  bri­  conduc.  Că  dacă  n-o  să  ia­  mele   scenei.   Căci   scena,   chiş  le  ştie.  Are  de  pe  a-  1
   e vi sta.                                                         să   bine,   n-o   să   fie   cum   înecată   în   strălucitoare   lu­  cum  o  fereastră  a  lui  în  i
     mo­    comitetului  sindicatului,  mem­  gadiera  Maria  Popa,  secreta­
     ndeni   bru  în  biroul  organizaţiei  de   ra   biroului   organizaţiei   de   vreau...  Ne-am  hotărit,  eu  şi   mini,  cu  oameni  un  pic  ire­  steaua  ce  freamătă  în  a-   1
    uictin   partid.  O  zi  pe  lună  liber  în   partid.  Pentru  tot  ceea  ce  se   Zoltan,   să   cîntăm,   pentru   dineul pămîntului.   ^    lele   cînd   sint   tîrguri,   a-
     olclo-                                                          început,   în   corul   bărbătesc   ali,   frămîntaţi,   cîntind   sau         jungem   la   şcoală   şifonaţi
      11,00   plus,   destinată   activităţilor   face  astăzi,  pentru  noi,  pen­  al minei, apoi, după ce vom  jucind, printre surîsuri sau  DUMITRU DEM IONAŞCuJ  şi   plini   de   noroi,   pentru
                                                                              al minei, apoi, după ce vom j'ucînd, printre surîsu
     10 A-   culttiral-sportive,  instruirii,  re-   tru  această  zi  liberă  în  plus,
     Xv. ;   creerii,  unei  binemeritate  o-   noi  toţi  ne  simţim  —  şi  cred                                                                  că,  deşi  este  un  autobuz
      12,00                                                                                                                                         la  ora  5,  in  aceste  zile
     i Din   dihne  —  are  la  origine,  în   că  e  firesc  să  fie  aşa  —                                                                       oamenii   mari   '   năvălesc
     istru;  ultimă  instanţă,  munca,  efor­  datori  partidului  să  depunem               primată pe suprafaţa lor ti­  iuri  milenare"  un  şir  de  şe­
     15,00   tul  nostru,  rezultatele  obţi­  toate  eforturile  pentru  înfăp­             tulaturile Ministerului de In­  zători  literare  la  Deva,  Pe­  peste   copii   in   autobuz".
     tadio-   nute  anul  trecut,  Sîntem  de­  tuirea  programului  său,  care              terne, Inspectoratului Gene­  troşani  şi  Hunedoara.  La  a-   Chiar   aşa,   oameni   ma­
     onate                                                                                   ral ai Miliţiei şi indicativul   cestea  vor  participa,,  alături   turi,   care   vreţi   să   luaţi
     lin do   plin  conştienţi  că  muncind   este  de  fapt  al  nostru,  con­              judeţului Hunedoara. Pe noi­  de  scriitori  hunedoreni,  re­
     dric ;   mai bine, trăim mai bine.  ceput  în  folosul  nostru,  pen­                   le numere se aplică, de ase­  dactori  ai  revistei  „Luceafă­  puiul   tirgului   de   la   llia,
     I An-    Este  lesne  de  înţeles  cu   tru  viitorul  fericit  al  copiilor            menea, şi ecusonul de revi­  rul"  şi  de  la  Editura  „Cartea   de  ce  nu  vă  sculaţi  mai
     5 Ca­                                                                                   zie tehnică, (atît în faţă cit   românească".          de  noapte,  să  nu  înghe­
     zi in-   cită  bucurie  au  primit  aceas­  noştri.  Sîntem  hotărîţi  să  sus­  SCHIMBAREA NUMERELOR   şi în spate).
     Non    tă  nouă  mărturie  a  grijii  faţă   ţinem  această  nouă  dovadă                 Pentru executarea nume­  MAI MULTE MĂRFURI LA        suiţi   copiii   în   autobuz   ?
            de  om  a  partidului  nostru,   a  grijii  permanente  faţă  de   DE ÎNMATRICULARE ALE   relor, doritorii se pot adre­  ÎNDEMiNA POPULAŢIEI  Consiliul   popular   de   la
                                                                                             sa Cooperativei „Progresul"
     ctua-   muncitoarele,   femeile   care,   om  prin  noi  fapte  demne  de   AUTOTURISMELOR  din Deva.                                          Gurasada,   împreună   cu
     ’agini   pe  lingă  cele  8  ore  de  mun­  muncă.  Dispunem  încă  de                                             In  perioada  care  s-a  scurt   conducerea   autocoloanei
      din                                                            Inspectoratul   judeţean   do                     din  acest  an,  prin  sectorul   llia,  n-ar  ti  dispusă  să  în­
      18,30/  că  în  unitate,  mai  au  atî-   multe  rezerve  interne,  valo­  interne,   serviciul   circulaţiei,   „VERS PE PLAIURI   mărfuri  industriale  al  reţelei
     Jiain-   tea  şi  atîtea  obligaţi...  cas­  roase  pentru  a  ne  îndeplini   anunţă  că  a  început  operaţi­  MILENARE"  comerciale   din   municipiul   cerce  o  rezolvare  a  aces­
     şi 3   nice  :  copii,  gospodărie,  une­  şi  în  continuare  sarcinile  de   unea  de  schimbare  a  nume­      Hunedoara  s-au  vîndut  popu­  tei probleme a copiilor ?
     1 —                                                            relor   de   Înmatriculare   ale   începînd  de  azi,  Comitetul   laţiei  produse  in  valoare  dc   (I, Cioclei).
     stori-   le  activităţi  obşteşti.  Cite  nu   producţie în mod exemplar.  autovehiculelor.  judeţean  pentru  cultură  şi  e-   peste  800  000  Ici,  suplimentar
     Inflo-   poţi face acasă fiind liberă    DOINA COJOCARU         Noile  numere,  mai  vizibile,   ducaţic  socialistă  organizează   sarcinilor  planului  de  desfa­  ATI CĂLĂTORIT
     ntece                                                          şl mai uşor de citit, au im­  sub  genericul  „Vers  pe  pla­  cere la zi.
     nou;                                                                                                                                            PE DRUMUL NOSTRU ?
     aţi a :                                                                                                                                          De  la  Turmaş  la  Dineu
     ipant
     o-şti-              Oraşele noastre — şantiere ale primăverii,                                                                                 Mare   nu-s   mulţi   kilometri,
     li cre­                                                                                                                                        Dar.  puţini  cîţi  sînt,  e  ta­
     ta şi                                                                                                                                          re   anevoie   să-i   străbaţi,
      Via-                                                                                                                                          Drumu-i   plin   de   gropi   şi
                                   ale gospodăririi şi înfrumuseţării                                                                               hirtoape,   unele   de   netre­
                                                                                                                                                    cut,   pur   şi   simplu.   Cind
                                                                                                                                                    plouă,  nu  vă  puteţi  ima­
                   HUNEDOARA - BILANŢ FRUCTUOS,                     Primăvara   lui   '78   a   găsit   DEVA AR PUTEA FI Şl MAI FRUMOASĂ,           gina  ce-i  aici.  Cînd  e  us­
                                                                  municipiul   Deva   într-un   chip                                                cat,  asemenea.  Secţiei  de
     ’Ui şi             PREZENŢĂ NUMEROASĂ,                       nou  :  de  mare  şantier.  Rit­  DACĂ UNELE „ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI"              drumuri  din  Orăştie  i  s-au
     tarea                                                        mul   şi   volumul   construcţiilor                                               adus  la  cunoştinţă  in  re­
     UNE-                  ANGAJAMENT FERM                                                            N-AR ÎNREGISTRA RESTANŢE...
     •ul şi                                                       din   municipiu   sînt   impresio­                                                petate   rînduri   necazurile
     ipuş-                                                        nante.  Aproape  că  nu  e  stra­                                                 acestui  drum.  Dar  degea­
      lună                                                        dă,   cartier,   microraion,   cvar­  lă  de  construcţii,  24  de  la  li­  Aici,   „aleea   fruntaşilor",   în­  ba.  Ce  o  li  aşteptind  ?
      a e-    In   municipiul   Idunedoara   funcţionari   care   lăsaseră
     rta) ;  ca   şi   in   celelalte   localităţi   pentru   o   clipă   preocupările   tal  in  care  să  nu  fie  văzute   ceul   de   construcţii   —   cei   conjurată   de   arbuşti   vopsiţi   (Aurel  Dănescu  —  ziarist-
      PE-   ale   judeţului,   ziua   de   ieri'   zilnice   pentru   a   se   înviora   însemnele   constructorilor:   ma­  mai  harnici,  ni  s-a  spus  —   cu   var   păstrează   doar   vagi   colaborator).
     jchr..                                                       carale, schele, buldozere etc.  au  lucrat  la  amenajarea  spa­  urme  de  iarbă  ;  in  rest,  pă-
      Nu­   a  fost  activă  pe  toate  fron-   muncind   la   înfrumuseţarea                                                                       NUMAI CE TREBUIE, NU I
       de   turile,   acţiunilor   gospodăreşti.   zonei   din   ţaţa   instituţiei   lor,   In.   tumultul   acestor   lucrări   ţiilor   destinate   viitoarelor...   mint   bătătorit   in   numeroase   In   autogara   din   Orăş­
           L
     'ENI:   f    iţi   biroul   inginerului   Nico­  elevi   şi   cadre   didactice   şi   de   edificare   a   viitorului   chip   zimbete   florale.   La   şantierul   cărări,  poteci  şi  potecuţe  în­
     ultu-                                                        al   oraşului,   acţiunile   munici­  zonei  de  agrement  Bejan,  22   crucişate  în  cel  mai  dezordo­  tie,  pe  o  suprafaţă  de  pu­
     inată   lae   Groza,   şeful   sectorului   chiar  ostaşi  in  orele  de  ră­  palităţii   în   efortul   edilitar-   de  elevi  de  la  liceul  energe­  nat  chip,  în  care  se  oglin­  ţini   metri   pătraţi,   există
     tcilo-   gospodărie   al   Consiliului   gaz   alcătuiau   ieri   peisajul                                                                     3   unităţi   de   alimentaţie
     toara   popular   municipal   este   '   un   muncii   pentru   gospodărire   şi   gospodăresc   sînt   demne   de   tic  şi  20  de  la  cel  minier  au   deşte  chipul  celor  ce  vin  şi
     vlun-                             Înfrumuseţare,   pe   străzile   şi   toată  lauda,  mai  ales  in  zo­  săpat   gropi   pentru   plantarea   pleacă  de  la  clubul  construc­  publică, adică 3 bufete.
     Oehii   fel  de  stat  major  ad-hoc  al                     na  centrală,  pe  străzile  Horia   arboretului   ornamental.   In   a-   torilor.  în  dreptul  blocului  75   Nu  ieşi  bine  din  unul  şi
      (Mi-   organizării   şi   desfăşurării   ac­  in  cartierele  Hunedoarei.  „Du­                                                               nimereşti   in   altul.   Or   fi
      Hin-   ţiunilor  în  care  Întregul  apa­  minică  —  ne  asigură  tovară­  şi  Lenin  şi  la  cea  de  agre­  celaşi   timp,   locatarii   din   şi  magazinului  nr.  36,  de  pe
      I—II                                                        ment,  în  amenajare  la  pădu­  cvartalele   oraşului   îşi   dove­  str,   N.   Bălcescu,   movile   şi   bune   şi   unităţile   acestea
      IOA-   rat   al   consiliului   popular   e   şul   Viorel   Râceanu   prim-vi-   rea   Bejan.   Concomitent,   lu­  coline   de   pămint,   care   nu   ila  ceva,  dar  parcă-s  prea
      jcra-   „prins"  de  dimineaţă.  O  pre­  cepreşedinte   al   Consiliului              desc   hărnicia   la   amenajarea                     1    multe   pe   un   asemenea
      ANI:   şedintă  de  asociaţie  de  loca­  popular  municipal  —  intenţio­  crările  organizate  de  „şantie-  .  zonelor   verzi.   Roadele   mun­  mai  sînt  bune  de  nimic,  o-
      fio) ;                                                      rele"   locatarilor   caută   să  fi­  cii  lor  din  după-amiezele  tre­  datâ  ce  a  trecut  iarna.  Dar   spaţiu.   Oamenii,   publicul
     am ei   tari  din  micro  IV  cere  spri­  năm  să  avem  prezenţi  pes­  nă   ritmul   înnoirilor,   axindu-se                                călător,   cer   altceva.   De
      fie :   jin   pentru   material   săditor;   te  8  000  de  oameni,  cu  utila­       cute  se  văd  bine  la  blocul  77   locatarii   şi   chiar   lucrătorii   pildă,   o   unitate   pentru
      altă-   un  locatar  din  zona  cea  mai   jele   necesare,   la   o   acţiune   pe   acţiunile   de   înfrumuse­  din  Bejan,  la  scările  III  şi  IV   magazinului   aşteaptă   să   fie
      fete-   nouă   a   oraşului,   micro   VII,   de  mare  anvergură,  prin  ca­  ţare.   ale  blocului  A  din  Gojdu  —   încheiate   lucrările   de   îngro­  vînzarea   piinii,   un   chioşc
      3IU-                                                                                                                                          pentru  difuzarea  ■  presei.
      i de   cere  permisiunea  de  a  plan­  re   vrem   să   încheiem   prima   Chemarea   verdelui   de   pri­  Aleea  Păcii,  dar  în  faţa  scă­  pare  a  unei  conducte  de  co­  Există  spaţii,  există  cerin­
     imny   ta  în  spatele  blocului  viţă  de   etapă   a   campaniei   de   gos­  măvară  a  scos  din  aparta­  rilor  I  si  II  blocul  pare...  ne­  lectare a apei din subsoluri.
      \zi :   vie.  Cineva  de  pe  strada  Ro­  podărire  şi  Înfrumuseţare".  Un   mente  sute  şi  sute  de  cetă­  locuit.  )n  apropiere,  la  blocul   ţe,   dar   nu-i   preocupare
      mîn-                                                                                                                Se  lucrează,  oameni  harnici   pentru  a  le  înfiinţa.  Şi  oa­
      oară   tarilor   „sună"   după   mijloace   angajament  total.  Starea  tim­  ţeni.   Cazmale,   greble,   sape,   C  2,  scara  3  pare,  la  lei,  pus­  sint  —  demonstrează  aspec­  menii   ar   vrea   un   ziar,
      xtre-   de  transport.  Şi  uite  aşa  Hu­  pului   să-i   ajute   pe   hunedo­  unelte  în  mîini  harnice  au  re­  tie.   Cită   diferenţă   între   „fe­  şi-ar  cumpăra  o  piine  din
      cul-   nedoara   fierbe   ca   un   stup,                   împrospătat   Aleea   Patriei.   ţele"   sălii   sporturilor  —   ga-   tul   din   împrejurimile   blocului
      lie) ;                           reni,  că  entuziasmul  şi  hăr­                                                                             autogară,   din   piaţă.   Pro­
      Fa-   deşi  e  o  zi  de  peste  săptă-                     Ieri,  pe  centrul  Devei,  pe  Bl.   zoane   verzi,   curăţate,   locurile   E21   din   Aleea   Muncii,   blo­  punerea   şi   cerinţa   lor   j
     lure-   mînă.                     nicia  nu  le  lipsesc,  lucru  do­  Dr.  Petru  Groza  şi  în  con­  bătătorite   de   cei   ce   calcă   curilor  R  şi  9  de  pe  11.  Ca-   nu-i   luată   in   seamă   de  ;
      mu-                              vedit cu prisosinţă,       tinuare,  pe  23  August,  30  de   iarba  au  fost  resăpate  şi  re-
      UC :    Fierberea  aceasta  nu  e  ce­                                                            —   şi   clubului   ragiale.  Dar  nu  şi  cei  de  pe   multă   vreme.   Sau   poate   j
      (Mi-   va  nou  pentru  hunedoreni.  O-                     elevi  de  la  liceul  de  chimie,  .  însăminţale    Zamfirescu  nr.  15  şi  17,  din   că  cineva  se  gindeşte  să  I
      >nte-   raşul  lor,  oraşul  ilăcărilor  ne­    I. CIOCLEl  28  de  la  'şcoala  proiesiona-  constructorilor din vecini!?  vecinătatea   centralei   termice,   mai   înfiinţeze   o   crişmă
      mci-
            stinse,  care  are  nevoie  de  ve­                                                                         în  faţa  căreia,  de  asemenea,   aici. Ar li culmea I (Gh.
            getaţie  ca  de  aer,  e  bogat                                                                             mina   gospodărească   stă   I. Negrea).
            in  asemenea  zestre.  750  000                                                                             proptită a nepăsare.          LA PĂSCUT CEREALE
            de  trandaliri,  300  000  de  ar­                                                                            Deva  e  frumoasă,  va  fi  şi    VERZI
            buşti,  250  000  de  arbori  or­                                                                           mai   frumoasă,   dar   „şantie­  Deseori   pe   culturile   de
            namentali   şi   multe   alte   „la­                                                                        rul   gospodăresc"   înregistrea­
      ntru  boratoare"   de   clorofilă   şi   o-                                                                                                   cereale   pâioase   de-abia
       m .                                                                                                              ză  unele  restanţe  la  capito­  pornite  in  vegetaţie  pot  fi
        x
      i’ru-   xigen   „construite"   de-a   lun­                                                                        lele   :   mobilizare   din   partea   întîlnite   animale   şi   păsări,
       cu   gul   atitor   primăveri   şi   veri                                                                        asociaţiilor   de   locatari,   spi-
       va   de   miinile   huriedorenilor   pu­                                                                                                     care   devorează   griul,   or­
       in-                                                                                                              ,rit   şi   iniţiativă,   simţ   gospo­  zul   sau   secara,   determi-
      î 40-  rifică  permanent   aerul  oraşu­                                                                          dăresc,  dragoste  laţă  de  as­  nînd   diminuarea   recolte­
            lui.  4  000  000  de  flori  plan­
      clin  tează   anual   hunedorenii   în                                                                            pectul   oraşului,   gust   estetic   lor.   In   jurul   localităţilor
     >rin-  parcurile   şi   pe   zonele   lor                                                                          (din   partea   locatarilor   înşişi,   Ruşi,   Strei,   Batiz   aceste
       iar                                                                                                                                          peisaje   de   păşunat   tim­
      zilei  verzi.  Ieri,  pe  strada  Rotari­                                                                         unii  consemnaţi  aici  deocam­  puriu  sint  destul  de  frec­
            lor   se   plantau   salcimi   pen­                                                                         dată  doar  sub  acest  nume  —
      2 a-   tru   parlumurile   de   mai   ale                                                                         locatar  —,  dar  privind  adre­  vente.  lată  de  ce  trebuie
       în-                                                                                                                                          ca  atit  posesorii  animale­
      ierul   viitorilor   ani   ai   Hunedoarei.                                                                       sele  in  buletin  se  vor  recu­  lor   şi   păsărilor,   cit   şi
      fi’va-   In  zona  „Izvor"  de  pe  şosea­                                                                        noaşte).   Pe   viitor,   probabil,
      uşor                                                                                                                                          proprietarii   culturilor   să
      3ros.   ua  Hunedoara  —  Deva  se  a-                                                                            sperăm   că   nu   va   ii   cazul,   reflecteze   mai   mult   la
      ,i a-  menaja  un  parc,  iar  in  O.M.                                                                           nu-i  vom  mai  trece  in  ano­  soarta   recoltei,   păzind-o
            —     platforme   gospodăreşti.                                                                             nimat.
      f ru­                                   In  cîteva  clipe  de  răgaz,  lucrătorii  de  Ia  Oficiul  de  poştă  şi telecomunicaţii Hunedoa-   I  de orice   „c iuguleală".
      di .  Gospodine   şi   muncitori   ieşiţi   ra,  asemeni  multor  oameni  ai  muncii din oraşul siderurgiştiior  au ieşit să-şi înfrumuseţeze   (T. Nicoară).
            din schimbul de noapte, ■     zona din faţa instituţiei lor.                        Foto : VÎRGIL ONOIU            NICOLAE STANCIU
   101   102   103   104   105   106   107