Page 106 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 106
I VINERI, 31 MARTIE 1978 Pag. 3
In spiritul hotărîrilor Conferinţei
Nu ştiu numele florilor, şi cum e (pe scenă, desi printre gesturi, aduce cit de CINE-L ADUCE
numele arborilor, numele gur !), să înfiinţăm o bri cit cu „misterul" nedesco PE CALEA CEA BUNĂ ?
Naţionale a partidului păsărilor. Ele âu pentru mi gadă artistică in brigada perit incă al adincului. Pen In satul Galaţi, comuna
ne anumite culori, anumite noastră. tru Viorel Corchiş, minerul Pui, există un cetăţean,
forme, anumite gesturi 'în — O brigadă-n brigadă? şef de brigadă de la Peiri-
jndc- pe nume llie Marcu, ne
Noi categorii de oameni cărcate de frumuseţea tai orei Corchiş. Sintem o bri la, ca şi pentru cei peste 60 încadrat in muncă, care
— Ei, chiar aşa, a rîs Vi-
din
nei. Simt lacrima-n ochi, ca
de
corişti
bărbăteasca
,30 — după un basm cu feţi fru gadă tinără şi n-avem formaţie „Freamătul adîn este stăpinit de viciul be :
lui
Ultima
ispravă
i;. Bc- ai muncii hunedoreni beneficiază moşi — o săptămină, o zi, dreptul să fim indiferenţi cului", contactul cu scena a şi-a alungat din casă so
ţiei.
i. de
1 de o oră — in care Făt Fru faţă de noi şi mina noastră. însemnat repetiţii pînă-n ţia şi copiii şi a scos la
rin (ei mos, pe care l-am văzut Înţelegem să dăm cărbune r noapte şi chiar in zilele de mezat toate lucrurile din
mţilor de săptămîna redusă de lucru printre alţi feţi frumoşi in odihnă — după ce au tri
e ; acea efemeră dăruire băr mis la ziuă avuţia neagră a casă. In ziua de 22 mar
bătească, era numai zimbet, pâmintului — emoţii care tie a.c., bunăoară, a scos
Potrivit programului de re de vineri de la prînz şi pînă la vînzare, în uliţă, soba
fran- ducere a duratei săptămînii luni dimineaţa! Terezia Hada, lumină şi gest. L-am văzut rămin adesea anonime şi... de gătit — ultima ce-/
de lucru, începînd din tri de exemplu, îşi propune să intre flori, aprins, pilpiind fereastra victoria finală. mai rămăsese. La gazeta
a ger- ca o făclie, in cinlec, în Şi Viorel a întregit armo
mestrul II ol anului 1978, pe se ocupe în acest timp liber de perete din comună,
U Lo- ste 30 000 de oameni ai mun mai mult de cei 4 copii ai tot ce omul — dacă n-ar ii nia colectivului său — dă sub caricatura care îl în
cii din judeţul nostru vor be săi şi de gospodărie, Ana numai un miner — poate să ruire, voce şi căldură — făţişa pe numitul llie
u co- dea in entuziasmul său, să căldura de care avem oti
neficia de această măsură Moldovan — de cele două cheamă. din stea Marcu se aila scris urmă
înscrisă în programul com fetiţe, dar se bucură că va spună. N-am încercat să a- ta nevoie. Şi asta am afla- torul text: „Ce va face
erinţa flu atunci cum îl t-o de la un om al adîncu
aţii or plex iniţiat de secretarul ge putea să se preocupe în mai Dar cînd sala s-a golit, lui : „Ce bine e cînd ştii } llie în continuare Dar
re ; neral al partidului, tovarăşul mare măsură de organizarea cînd sutele de spectatori au să-i faci pe oameni să se i ce lac organele locale
viior- Nicolae Ceauşescu, şi adop unor acţiuni, fiind şi organi părăsit scaunele, l-am oprit, simtă bine I" N-am să aflu ? pentru a-l aduce pe ca
hităţii tat de Conferinţa Naţională zatoare de grupă sindicală. înalt, subţire ca un balerin, înţelegem să nu cheltuim în niciodată care e misterul \ lea cea bună — iată în
a partidului. in intenţia comitetului sin trebarea I (N. Zamfir).
intre cei pentru care mîi- dicatului de la tipografie stă aşa cum îi şade bine unui zadar clipele, înţelegem să scenei, acoperită de faldul (
„Curg scormonitor al adîncului, in ne facem datoria faţă de cortinei, descoperită numai ? SCULAŢI-VÂ MAI
i pro- ne, prima zi de aprilie, va organizarea în viitor, în a- ciuda emoţiilor şi poate a ortacii noştri mai întii, jus- de slova dulce, răscolitoa- I DE NOAPTE !
urilor fi şi prima zi liberă în plus, ceastă sîmbătă liberă, a unor trăirilor, nu părea timorat. tificindu-ne condiţia care
pe lună, se află şi persona excursii pentru cunoaşterea re, care-i punctează exis- l Un mare „ol" al co
lul muncitor al Tipografiei frumuseţilor patriei, a unor „Azi, pentru prima oară am ne e dată. Ieşim în lume tenja : dar asta, numai la piilor din satul Cărmăză-
litC' cintat intr-un cor... nu m-am cu ambiţia dar şi cu dra ceasul tirziu, cînd omul os
din Deva. schimburi de experienţă - cu neşti şi din celelalte mai
— Primele luni din acest unităţi similare din ţară, pre speriat că sînt în faţa pu gostea noastră pentru fru tenit de muncă şi minune îşi din sus de Gurasada, ni-l
u:. au adus două mari bucu cum şi a unor programe' blicului, n-avea ce să mă mos, pentru demnitate, pen caută limpezime în apa de i transmite elevul Cristinel
rii în viaţa tipografilor noş culturale cu sprijinul casei sperie — ortacii mei erau tru viaţa care ne e plină, stea a cintecului. ) Costea. „Noi venim la
bogată.
tri : majorarea retribuţiei de de cultură, adică unele „seri in sală, ei mi-au zis..." N-am ştiut niciodată nu- ) şcoală in Gurasada cu
la 1 martie şi acum reduce ale tipografilor" cu familiile — Ce ţi-au zis ?... Şi ci A tăcut. E un novice încă, mele florilor, numele arbo- l autobuzul de 7. Dar în zi
rea săptămînii de lucru — lor. ne sînt ortacii dumitale ? într-o primăvară buimacă rilor, numele păsărilor. A- r
laiiio- ne-a declarat tovarăşul — Trebuie precizat încă — Din brigada pe care o şi răscolită, cînd învaţă nu cum le ştiu. Şi Viorel Cor- j
7,00 Nicolae Cazan, preşedintele un fapt — completează bri conduc. Că dacă n-o să ia mele scenei. Căci scena, chiş le ştie. Are de pe a- 1
e vi sta. să bine, n-o să fie cum înecată în strălucitoare lu cum o fereastră a lui în i
mo comitetului sindicatului, mem gadiera Maria Popa, secreta
ndeni bru în biroul organizaţiei de ra biroului organizaţiei de vreau... Ne-am hotărit, eu şi mini, cu oameni un pic ire steaua ce freamătă în a- 1
uictin partid. O zi pe lună liber în partid. Pentru tot ceea ce se Zoltan, să cîntăm, pentru dineul pămîntului. ^ lele cînd sint tîrguri, a-
olclo- început, în corul bărbătesc ali, frămîntaţi, cîntind sau jungem la şcoală şifonaţi
11,00 plus, destinată activităţilor face astăzi, pentru noi, pen al minei, apoi, după ce vom jucind, printre surîsuri sau DUMITRU DEM IONAŞCuJ şi plini de noroi, pentru
al minei, apoi, după ce vom j'ucînd, printre surîsu
10 A- culttiral-sportive, instruirii, re- tru această zi liberă în plus,
Xv. ; creerii, unei binemeritate o- noi toţi ne simţim — şi cred că, deşi este un autobuz
12,00 la ora 5, in aceste zile
i Din dihne — are la origine, în că e firesc să fie aşa — oamenii mari ' năvălesc
istru; ultimă instanţă, munca, efor datori partidului să depunem primată pe suprafaţa lor ti iuri milenare" un şir de şe
15,00 tul nostru, rezultatele obţi toate eforturile pentru înfăp tulaturile Ministerului de In zători literare la Deva, Pe peste copii in autobuz".
tadio- nute anul trecut, Sîntem de tuirea programului său, care terne, Inspectoratului Gene troşani şi Hunedoara. La a- Chiar aşa, oameni ma
onate ral ai Miliţiei şi indicativul cestea vor participa,, alături turi, care vreţi să luaţi
lin do plin conştienţi că muncind este de fapt al nostru, con judeţului Hunedoara. Pe noi de scriitori hunedoreni, re
dric ; mai bine, trăim mai bine. ceput în folosul nostru, pen le numere se aplică, de ase dactori ai revistei „Luceafă puiul tirgului de la llia,
I An- Este lesne de înţeles cu tru viitorul fericit al copiilor menea, şi ecusonul de revi rul" şi de la Editura „Cartea de ce nu vă sculaţi mai
5 Ca zie tehnică, (atît în faţă cit românească". de noapte, să nu înghe
zi in- cită bucurie au primit aceas noştri. Sîntem hotărîţi să sus SCHIMBAREA NUMERELOR şi în spate).
Non tă nouă mărturie a grijii faţă ţinem această nouă dovadă Pentru executarea nume MAI MULTE MĂRFURI LA suiţi copiii în autobuz ?
de om a partidului nostru, a grijii permanente faţă de DE ÎNMATRICULARE ALE relor, doritorii se pot adre ÎNDEMiNA POPULAŢIEI Consiliul popular de la
sa Cooperativei „Progresul"
ctua- muncitoarele, femeile care, om prin noi fapte demne de AUTOTURISMELOR din Deva. Gurasada, împreună cu
’agini pe lingă cele 8 ore de mun muncă. Dispunem încă de In perioada care s-a scurt conducerea autocoloanei
din Inspectoratul judeţean do din acest an, prin sectorul llia, n-ar ti dispusă să în
18,30/ că în unitate, mai au atî- multe rezerve interne, valo interne, serviciul circulaţiei, „VERS PE PLAIURI mărfuri industriale al reţelei
Jiain- tea şi atîtea obligaţi... cas roase pentru a ne îndeplini anunţă că a început operaţi MILENARE" comerciale din municipiul cerce o rezolvare a aces
şi 3 nice : copii, gospodărie, une şi în continuare sarcinile de unea de schimbare a nume Hunedoara s-au vîndut popu tei probleme a copiilor ?
1 — relor de Înmatriculare ale începînd de azi, Comitetul laţiei produse in valoare dc (I, Cioclei).
stori- le activităţi obşteşti. Cite nu producţie în mod exemplar. autovehiculelor. judeţean pentru cultură şi e- peste 800 000 Ici, suplimentar
Inflo- poţi face acasă fiind liberă DOINA COJOCARU Noile numere, mai vizibile, ducaţic socialistă organizează sarcinilor planului de desfa ATI CĂLĂTORIT
ntece şl mai uşor de citit, au im sub genericul „Vers pe pla cere la zi.
nou; PE DRUMUL NOSTRU ?
aţi a : De la Turmaş la Dineu
ipant
o-şti- Oraşele noastre — şantiere ale primăverii, Mare nu-s mulţi kilometri,
li cre Dar. puţini cîţi sînt, e ta
ta şi re anevoie să-i străbaţi,
Via- Drumu-i plin de gropi şi
ale gospodăririi şi înfrumuseţării hirtoape, unele de netre
cut, pur şi simplu. Cind
plouă, nu vă puteţi ima
HUNEDOARA - BILANŢ FRUCTUOS, Primăvara lui '78 a găsit DEVA AR PUTEA FI Şl MAI FRUMOASĂ, gina ce-i aici. Cînd e us
municipiul Deva într-un chip cat, asemenea. Secţiei de
’Ui şi PREZENŢĂ NUMEROASĂ, nou : de mare şantier. Rit DACĂ UNELE „ŞANTIERE GOSPODĂREŞTI" drumuri din Orăştie i s-au
tarea mul şi volumul construcţiilor adus la cunoştinţă in re
UNE- ANGAJAMENT FERM N-AR ÎNREGISTRA RESTANŢE...
•ul şi din municipiu sînt impresio petate rînduri necazurile
ipuş- nante. Aproape că nu e stra acestui drum. Dar degea
lună dă, cartier, microraion, cvar lă de construcţii, 24 de la li Aici, „aleea fruntaşilor", în ba. Ce o li aşteptind ?
a e- In municipiul Idunedoara funcţionari care lăsaseră
rta) ; ca şi in celelalte localităţi pentru o clipă preocupările tal in care să nu fie văzute ceul de construcţii — cei conjurată de arbuşti vopsiţi (Aurel Dănescu — ziarist-
PE- ale judeţului, ziua de ieri' zilnice pentru a se înviora însemnele constructorilor: ma mai harnici, ni s-a spus — cu var păstrează doar vagi colaborator).
jchr.. carale, schele, buldozere etc. au lucrat la amenajarea spa urme de iarbă ; in rest, pă-
Nu a fost activă pe toate fron- muncind la înfrumuseţarea NUMAI CE TREBUIE, NU I
de turile, acţiunilor gospodăreşti. zonei din ţaţa instituţiei lor, In. tumultul acestor lucrări ţiilor destinate viitoarelor... mint bătătorit in numeroase In autogara din Orăş
L
'ENI: f iţi biroul inginerului Nico elevi şi cadre didactice şi de edificare a viitorului chip zimbete florale. La şantierul cărări, poteci şi potecuţe în
ultu- al oraşului, acţiunile munici zonei de agrement Bejan, 22 crucişate în cel mai dezordo tie, pe o suprafaţă de pu
inată lae Groza, şeful sectorului chiar ostaşi in orele de ră palităţii în efortul edilitar- de elevi de la liceul energe nat chip, în care se oglin ţini metri pătraţi, există
tcilo- gospodărie al Consiliului gaz alcătuiau ieri peisajul 3 unităţi de alimentaţie
toara popular municipal este ' un muncii pentru gospodărire şi gospodăresc sînt demne de tic şi 20 de la cel minier au deşte chipul celor ce vin şi
vlun- Înfrumuseţare, pe străzile şi toată lauda, mai ales in zo săpat gropi pentru plantarea pleacă de la clubul construc publică, adică 3 bufete.
Oehii fel de stat major ad-hoc al na centrală, pe străzile Horia arboretului ornamental. In a- torilor. în dreptul blocului 75 Nu ieşi bine din unul şi
(Mi- organizării şi desfăşurării ac in cartierele Hunedoarei. „Du nimereşti in altul. Or fi
Hin- ţiunilor în care Întregul apa minică — ne asigură tovară şi Lenin şi la cea de agre celaşi timp, locatarii din şi magazinului nr. 36, de pe
I—II ment, în amenajare la pădu cvartalele oraşului îşi dove str, N. Bălcescu, movile şi bune şi unităţile acestea
IOA- rat al consiliului popular e şul Viorel Râceanu prim-vi- rea Bejan. Concomitent, lu coline de pămint, care nu ila ceva, dar parcă-s prea
jcra- „prins" de dimineaţă. O pre cepreşedinte al Consiliului desc hărnicia la amenajarea 1 multe pe un asemenea
ANI: şedintă de asociaţie de loca popular municipal — intenţio crările organizate de „şantie- . zonelor verzi. Roadele mun mai sînt bune de nimic, o-
fio) ; rele" locatarilor caută să fi cii lor din după-amiezele tre datâ ce a trecut iarna. Dar spaţiu. Oamenii, publicul
am ei tari din micro IV cere spri năm să avem prezenţi pes nă ritmul înnoirilor, axindu-se călător, cer altceva. De
fie : jin pentru material săditor; te 8 000 de oameni, cu utila cute se văd bine la blocul 77 locatarii şi chiar lucrătorii pildă, o unitate pentru
altă- un locatar din zona cea mai jele necesare, la o acţiune pe acţiunile de înfrumuse din Bejan, la scările III şi IV magazinului aşteaptă să fie
fete- nouă a oraşului, micro VII, de mare anvergură, prin ca ţare. ale blocului A din Gojdu — încheiate lucrările de îngro vînzarea piinii, un chioşc
3IU- pentru difuzarea ■ presei.
i de cere permisiunea de a plan re vrem să încheiem prima Chemarea verdelui de pri Aleea Păcii, dar în faţa scă pare a unei conducte de co Există spaţii, există cerin
imny ta în spatele blocului viţă de etapă a campaniei de gos măvară a scos din aparta rilor I si II blocul pare... ne lectare a apei din subsoluri.
\zi : vie. Cineva de pe strada Ro podărire şi Înfrumuseţare". Un mente sute şi sute de cetă locuit. )n apropiere, la blocul ţe, dar nu-i preocupare
mîn- Se lucrează, oameni harnici pentru a le înfiinţa. Şi oa
oară tarilor „sună" după mijloace angajament total. Starea tim ţeni. Cazmale, greble, sape, C 2, scara 3 pare, la lei, pus sint — demonstrează aspec menii ar vrea un ziar,
xtre- de transport. Şi uite aşa Hu pului să-i ajute pe hunedo unelte în mîini harnice au re tie. Cită diferenţă între „fe şi-ar cumpăra o piine din
cul- nedoara fierbe ca un stup, împrospătat Aleea Patriei. ţele" sălii sporturilor — ga- tul din împrejurimile blocului
lie) ; reni, că entuziasmul şi hăr autogară, din piaţă. Pro
Fa- deşi e o zi de peste săptă- Ieri, pe centrul Devei, pe Bl. zoane verzi, curăţate, locurile E21 din Aleea Muncii, blo punerea şi cerinţa lor j
lure- mînă. nicia nu le lipsesc, lucru do Dr. Petru Groza şi în con bătătorite de cei ce calcă curilor R şi 9 de pe 11. Ca- nu-i luată in seamă de ;
mu- vedit cu prisosinţă, tinuare, pe 23 August, 30 de iarba au fost resăpate şi re-
UC : Fierberea aceasta nu e ce — şi clubului ragiale. Dar nu şi cei de pe multă vreme. Sau poate j
(Mi- va nou pentru hunedoreni. O- elevi de la liceul de chimie, . însăminţale Zamfirescu nr. 15 şi 17, din că cineva se gindeşte să I
>nte- raşul lor, oraşul ilăcărilor ne I. CIOCLEl 28 de la 'şcoala proiesiona- constructorilor din vecini!? vecinătatea centralei termice, mai înfiinţeze o crişmă
mci-
stinse, care are nevoie de ve în faţa căreia, de asemenea, aici. Ar li culmea I (Gh.
getaţie ca de aer, e bogat mina gospodărească stă I. Negrea).
in asemenea zestre. 750 000 proptită a nepăsare. LA PĂSCUT CEREALE
de trandaliri, 300 000 de ar Deva e frumoasă, va fi şi VERZI
buşti, 250 000 de arbori or mai frumoasă, dar „şantie Deseori pe culturile de
namentali şi multe alte „la rul gospodăresc" înregistrea
ntru boratoare" de clorofilă şi o- cereale pâioase de-abia
m . ză unele restanţe la capito pornite in vegetaţie pot fi
x
i’ru- xigen „construite" de-a lun lele : mobilizare din partea întîlnite animale şi păsări,
cu gul atitor primăveri şi veri asociaţiilor de locatari, spi-
va de miinile huriedorenilor pu care devorează griul, or
in- ,rit şi iniţiativă, simţ gospo zul sau secara, determi-
î 40- rifică permanent aerul oraşu dăresc, dragoste laţă de as nînd diminuarea recolte
lui. 4 000 000 de flori plan
clin tează anual hunedorenii în pectul oraşului, gust estetic lor. In jurul localităţilor
>rin- parcurile şi pe zonele lor (din partea locatarilor înşişi, Ruşi, Strei, Batiz aceste
iar peisaje de păşunat tim
zilei verzi. Ieri, pe strada Rotari unii consemnaţi aici deocam puriu sint destul de frec
lor se plantau salcimi pen dată doar sub acest nume —
2 a- tru parlumurile de mai ale locatar —, dar privind adre vente. lată de ce trebuie
în- ca atit posesorii animale
ierul viitorilor ani ai Hunedoarei. sele in buletin se vor recu lor şi păsărilor, cit şi
fi’va- In zona „Izvor" de pe şosea noaşte). Pe viitor, probabil,
uşor proprietarii culturilor să
3ros. ua Hunedoara — Deva se a- sperăm că nu va ii cazul, reflecteze mai mult la
,i a- menaja un parc, iar in O.M. nu-i vom mai trece in ano soarta recoltei, păzind-o
— platforme gospodăreşti. nimat.
f ru In cîteva clipe de răgaz, lucrătorii de Ia Oficiul de poştă şi telecomunicaţii Hunedoa- I de orice „c iuguleală".
di . Gospodine şi muncitori ieşiţi ra, asemeni multor oameni ai muncii din oraşul siderurgiştiior au ieşit să-şi înfrumuseţeze (T. Nicoară).
din schimbul de noapte, ■ zona din faţa instituţiei lor. Foto : VÎRGIL ONOIU NICOLAE STANCIU