Page 11 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 11
3 & VINERI, 3 MARTIE 1978 Pag. 3
por
ZIUNE * SCRISOARE
\ DE MULŢUMIRE »
<| PENTRU ADAM BARB )
cea ;
iţii judc- Concluzii semnificative după j Adam Barb, muncitor J
!t... ; 1 la secţia laminoare 800 J
„Omul e făcut pentru a crea“ ( a C.S.H., călătorea în ziua \
programu- testarea jucătorilor divizionari B / de 24 februarie pe obiş- l
T n-uita rută Veţel — Hune- »
cîiUece gi Fotbaliştii divizionari B din tru Cojocaru ; doi cu 2 puncte zentare a elevilor săi la tes ^ doara-Biuming. Ieşise de }
igăreştl ; Adevărul din titlul acestor Deva, au fost preocupate de judeţul nostru s-au prezentat (Dorin Paul — junior şi Gh. tare. i la serviciu, din schimbul 4
100 de ani rînduri ni l-a reamintit dr. aplicarea unor soluţii valo marţi, pe stadionul „Cetalc“ Doboş) ; DACIA ORĂŞTIE — Ce au mai arătat testele 2 Că 'de noapte şi acum se în-/
rare. Docu- r.ng. ilie Ghiţă, în intervenţia roase pentru perfecţionarea Deva, la testarea fizică, acţiu cu excepţia lui Andrian Crişan jucători consideraţi pe nedrept \ drepta spre acasă. Cînd, j
(1 punct), toţi jucătorii la ma
bătrini (Petre Şchiopu — Vic
ne cuprinsă în măsurile şi in
rlimba ger- sa, în cadrul analizei făcute tehnologiilor de lucru şi pen strucţiunile F.R.F. menită să ximum de punctaj ; VICTORIA toria Căian, Gh. Burdangiu — i tocmai se pregătea să co- 1
de Comisia municipală Deva tru realizarea, prin autodota- ofere o posibilitate obiectivă de CALAN — doar Gruber Mario Minerul Lupor-S, Sava — Dacia ? boare, în compartimentul?
tragerii lo- de organizare a acţiunii de re şi asimilare, a unor piese examinare a stadiului de pre cu numai 1 punct ; AURUL Orăştie, Octavian Cojocaru — ţ vagonului observă o poşe- 1
BRAD — D jucători nu s-au în
Mureşul Deva, Goia şi Ceauşu
gătire şi capacităţii fizico ale
creaţie ştiinţifică şi tehnică de schimb şi utilaje. Acestea cadrat în baremul necesar ob — Aurul Brad şi mulţi alţii) au
pentru co- jucătorilor înaintea reluării ac 1 tă. Văzînd că nimeni-nul
J de masă, desfăşurată de cu- ou avut ca rezultat reducerea tivităţii compctiţionale oficiale. ţinerii a 3 puncte, realizînd alergat fără efort, fără pro ? era prin preajmă, a lua- i
rînd. Un adevăr care a în importului cu 102 milioane Susţinuţi cu mai multă sau mai doar cîte 1 punct (Morar, Pe- bleme, terminind .cursa proas 1 t-o şi a predat-o mili- 1
iun Lua nor- puţină convingere chiar de unii trică, Gliiţă, Bogdan, Faur, peţi, în limp ce mulţi jucători
1 şl echităţii demnat la meditaţie şi ana iei şi obţinerea de economii antrenori, invocînd faptul că Stingă, Ştefan, Golda şi Adam); mai tineri (cei de la Aurul, iţiei din municipiul Hune- ţ
liză pe fiecare participant la însemnate la consumurile spe. divizionarii „A“ nu au dat tes MINERUL LUPENI — nici un în special Adam — 22 ani —, ? doara. Gest simplu, dar t
ic : „Vărul dezbatere, un adevăr pe care cifice de energie şi combus tele, că federaţia a lăsat orga jucător cu 1 punct, unul (A- şi juniorul Paul, de Ia Mureşul, 1 plin de semnificaţie, mai )
mieră pe ţa- tibil. nizarea examinării la latitudi drian Dodu) cu două puncte. obligat la o probă de numai
;ie a studio- Festivalul naţional al muncii nea organelor sportive judeţe Sigur, cliiar în timpul testării, 2x1 C00 m) s-au chinuit ori nici ţ ales dacă ne gîn-dim că Ţ
ceze ; şi creaţiei „Gintarea Româ Spiritul de creativitate a ne, dînd chiar un termen mai jucători şi antrenori manifes n-au reuşit să alerge sub 18 i poşeta — aparţinînd tine- i
srar-artistleă niei" ni l-a confirmat şi în -fost stimulat de Festivalul na îndepărtat în timp, intr-un cu tau suficientă suspiciune, Îndo minute cumulat. Faptul ni sc I rei Rusan R. din Hune- /
ială faţă dc puterea de ver
municipiul Deva. Aici, festiva ţional „Cîntarea României" şi vânt, căutînd fel de fel de es dict a rezultatelor asupra ni parc semnificativ şi ne alătu ) doara, uitată în graba dej
nedumeririi
răm
fotbalistului
chive, unii jucători şi-au de
lul a reunit în acţiunea de in şcolile generale şi în li monstrat şi cu acest prilej fri velului de evoluţie a echipelor, Şchiopu (32 dc ani) : cum se t a schimba trenul spre 1
creaţie ştiinţifică şi tehnică ceele din municipiu, prin cre ca dc teste, ce exprimă slaba faţă de obiectivitatea testelor explică slaba pregătire şi pu ) Ciuj-Napoca — conţinea !
tere a tinerilor fotbalişti ? Lă
peste 8 500 de muncitori cu area şi intensificarea muncii responsabilitate faţă de proprii zicindu-se cam aşa : degeaba săm răspunsul pe seama celor ) bani şi obiecte însumînd i
le îndatoriri.
iei testul, dacă nu merge jo
înaltă calificare, maiştri, teh in cele 373 cercuri ştiinţifice Cu toate acestea, trecerea cul. Să privim insă mai atent in cauză, indemnindu-i Ia re ^ peste 2 900 lei. Am văzut ^
nicieni, ingineri, cercetători, şi tehnico-aplicative, a căror testelor a demonstrat netemei rezultatele. Xn primul rând, Vic flecţii serioase in faţa compor
şi
tării
propria
grijii
pentru
proiectanţi, cadre didactice roade au fost pregnant rele nicia încercărilor de sustrage toria Călan şi Mureşul Deva, pregătire a jucătorilor mai
I : c,oo Ra- vate în expoziţia judeţeană re sau dc aminarc, echipele echipele cu cele mai bune e-
intlueţii; 7,00 şi elevi. Eforturile lor s-au noastre prezentindu-se în gene voluţii şi rezultate în tur, s-au vârstnici. Dar, pentru cine a \ !
ral bine la examen, fiind mai
prezentat Ia testare printre ce
00 Revista materializat în asimilarea u- din toamna anului trecut. De mare spaima decît greutatea le mai bine pregătite. In al doi vrut să urmărească, testele au
erul melodii- nor noi instalaţii materiale, altfel, municipiul Deva a fost reflectat şl aspecte aie facto \ )
rului
al
moral-volitiv
fiecărui
ndem ascut- reprezentat, în prima etapă a probelor. Practic, testarea a lea rind, Dacia Orăştie şi Mi jucător, prin dozarea efortului, L . . . . S
1 Buletin de perfecţionarea şi moderniza festivalului, cu 557 de lucrări constat în 3 ALERGĂRI PE nerul Lupeni, formaţii cu situ
as folcloric ; rea tehnologiilor de fabrica 1 600 m, cu pauze intre ele, aţii grele, au realizat timpi Ia prin ambiţia dc a încheia / declaraţia care a însoţit 4
punctajul maxim, de 3 puncte,
cursa. Dincolo, însă, de cazu
; 11,00 Bule- tehnice, la a căror realizare fel ca şi la testarea din vară, S t gestul simplu, muncito- !
,20 Avanpre- ţie, promovarea în producţie au fost antrenaţi peste 5 300 acordindu-se la baremul sub G depunînd în această iarnă efor rile particulare, testarea jucă resc, al lui Adam Barb :
; 11,35 Dis- a cuceririlor ştiinţifice şi teh de oameni ai muncii. minute pentru fiecare alerga turi pentru ca în retur să în torilor a evidenţiat preocuparea „sînt un om căruia nu-i
12.00 Buletin nice. re. La 18 minute, prin com cerce cu un scontat succes pe mult mai susţinută a echipelor
ameninţate
Aurul
(mai
puţin
pensaţia timpilor, s-au acordat
Din comoara Aşadar, în ediţia a doua seama factorului fizic... marea 4 trebuie ce aparţine altuia.
istru ; 13,00 Efortul unor cadre, canali nu s-a intrat oricum. Există 2 puncte, iar pentru parcurgerea evadare. Doar Aurul Brad, la Brad, care nu are multe mo / Vă predau obiectul şi con-
traseului total in peste 18 mi-
5.00 Student- zat spre creaţia ştiinţifică şi o experienţă. Şi rezultate. Se _pute s-a acordat l punct. De fel ca şi la testarea din vară, tive să fie prea liniştită) şi a \ ţinutul, să le-napoiaţi ce-
celor fruntaşe, pentru pregăti
Radiojurnal ; tehnică, a făcut ca la E.M. asemenea, testul a cuprins şi a obţinut cele mai slabe rezul rea fizică a jucătorilor, aştep-
tate. Sigur, ni s-au prezentat
e economice; Deva să se aplice cu succes cer însă amplificate la cerin probele 3x15 flotări în braţe motive mai mult sau mai puţin tînd confirmări depline în re 1 lei în cauză, gîndindu-mă
e ştiri ; 17,20 ţele pe care documentele şi 3x15 sărituri-detentă, porta temeinice (stare gripală la imii tur, prin îmbinarea acumulări ? că se va bucura mult".
; 18,00 Orele metoda de săpare a suitori Conferinţei Naţionale a par rii fiind şi ei supuşi unor pro lor fizice cu cele tehnico-tac- I Da, s-a bucurat mult. .,
mnalc cu a- be de sărituri în lungime şi jucători, viaţa nesportivă a al tice, care să ducă ia rezulta
tora ignorată cu prilejul... nun
aa&nţe sono- lor cu găuri lungi de mină, tidului le-a pus în faţa na înălţime. Iată ce arată rezul ţii lui Golda), dar apreciem a- tele şi realizarea obiectivelor ţ Bucuria unui astfel de ţ
într-o oră ; să se utilizeze experimental ţiunii. Ele urmăresc realiza tatul testelor : MUREŞUL DE titudinca cu totul obiectivă a propuse. 4 gest, credem, îi aparţine T
stop muzi- instalaţia de încărcare meca rea de soluţii tehnice a căror VA — un singur jucător la li antrenorului Borcău, care nu a /şi lui. Pentru că este?
nizată a explozivului pulveru criterii prinoipale sînt creşte mita minimă (1 punct), Dumi scuzat cu nimic modul dc pre N1COLAE STANCIU 1 bucuria unui gest cinstit, ţ
A : 18,00 Ac- lent. Tot aici, generalizarea rea eficienţei economice, (simbolic, care testează e-l ;
> ; 18,10 Por- metodei de exploatare în sub- reducerea consumurilor de ,'tica obişnuită a omului?)
— muzică
Tribuna ex- etaje a condus fa creşterea materii prime şi energie, trans t muncii, a omului de om-e- J
tate : Inglne- productivităţii muncii cu a- formarea cantităţii într-o no ^ nie. Mulţumirilor celei ce’
eiicienla a- uă calitate. Numai ţinind 1 dute, se adaugă şi ale ,. :i
/ şi-a regăsit bunurile pier-
intreprinde- proape 70 la sută şi la redu
or ; 18,40 So cerea consumului de lemn de seama de aceste criterii, fes
lă populară ; tivalul muncii şi creaţiei îşi ţ noastre, ale tuturor. (Eu- [
din Moldova mină cu 10 mc Ia 1 000 tone va releva roadele, va da ce i gen Evu, ziarist-colaborar if
ţia creaţiei ; minereu extras. La I.M.C. Bîr- tor). j,
: muzică ale ea ce se aşteaptă de ia a-
cea efortul creator s-a mate
işoara : Con- ceastă amplă întrecere pe
rnea Ionescu rializat intr-o noutate tehnică terenul tehnicii şi al spiritua ţ NEÎNŢELEGERE
în direct din în construcţia de locuinţe
ie artă „Ion pentru blocuri P+10 niveluri : lităţii. Iar, cum în acest an, \ La bufetul din Autoga- \
(gram : piese festivalul se desfăşoară în
!
pentru pian panouri asamblate din fîşii faza lui de masă — şi crea 4 ra Haţeg nu se găsesc de
iuri, lucrări armate din beton celular au- ? multă vreme ţigări, mai
imfonicc. In- ţia tehnică şi ştiinţifică tre 1 precis Mărăşeşti, Carpaţi
dişti ai Ope- toclavizat. Prin aplicarea a- buie să fie de masă. Crearea
in Timişoara, cestui procedeu, s-a redus la Deva a mult-discutatei ’ cu filtru şi fără, Snagov
chestra mar etc. Comenzi sînt depuse.
ţul". In pau- consumul de oţel cu peste 2 „case a tehnicii" va stimula Dar cauza neaprovizionă-
r de concert; kg/mp şi a cimentului cu 12 — prin acţiunile pe care le
liric ; 21,10- kg/mp. rii e alta : neînţelegerile
melodiilor. va organiza — activitatea de dintre conducerea Coope
I? martie : 6,00 Comisiile de creaţie ştiinţi creaţie, va face ca dictonul rativei de consum Haţeg,
rogram mati- fică şi tehnică de masă de „omul e făcut pentru a crea" pe raza căreia se află u-
irisldc ; Bule-
31. la C.M. Deva, E.M. Deva, să-şi releve, pe viu, adevă nitatea respectivă şi cea
I.M.C. Bîrcea, I.E.C. Deva, rurile. a I.C.S. mixtă Călan, de
I.R.E. Deva, Ţesătoria de mă In cabinetul dc geografie al Liceului industrial din Vulcan, elevii beneficiază dc ma care aparţine bufetul.
vu\m= tase, Trustul de construcţii LUCIA LICIU terial didactic adecvat. Foto ; ŞTEFAN NEMECSEK i„Daţi-i voi ţigări — zic
SnBBSSSSiBB&îfi /unii, că-i în oraş la voi".
ţ„Ba nu, daţi-i voi, că-i a;
uncă întune- voastră" — zic ăiţii. Fu- ’
HUNEDOA-
Broadwayu- mătorii ce să mai zică ?
Judecătorul la Baia le Criş — aprovizionarea şi servirea populaţiei (Gh. I. Negrea).
Şeriful" (Si-
tripioară sau
a) ; D-ale ) „NU SE MUNCEŞTE \
(Constructo- ţ MAI NIMIC..." ?
ANI : Porun- \ p. . . s
t (Unirea) ; trebuie să devină atribute esenţiale ale comerţului local
mbrie) ; Pair i rnrmm o scrisoare de
a) ; LUPENI: I la tovarăşul Virgil Apătă-
i (Cultural) ;
3 etroi“ (f»un- Greutăţile amintite le cre portă destul de des în con Ţchioaie, instalator sanitar,
i,CAN : ) Activitatea comercială la stat de vorbă şi le-am soli sînt complet ignorate. Pen 1 la lotul 53 instalaţii, şan- ţ
uşcă Baia de Criş — aşa cum am citat părerea în legătură cu tru argumentarea celor afir ează depozitele I.C.R.M. De diţii neigienice. ’fierul 5 Orăştie al T.C. ?
;
mea : Un o- modul cum sînt aprovizio mate am răsfoit mai multe va care, pe lingă faptul că în legătură cu aceste as ŢDeva. Citim: „Lucrez în I
s (Minerul) ; constatat şi cu prilejul an comenzi puse la dispoziţie de nu onorează comenzile, nu pecte am cerut părerea to
Pil de suflet chetei întreprinse împreună naţi şi serviţi în magazinele (•această echipă de peste»
ANINOA- cu ziariştii-colaboratori din şi unităţile comerciale ale către tovarăşul Banciu Sime- respectă nici ziua de apro varăşului losif Rusu, preşedin ?2 ani. Pînă acum a mers l\
sman in ves- localitate —- cunoaşte o îm cooperativei de consum din rian, şeful magazinului de vizionare. In 21 februarie, tele cooperativei de consum. ţcum a mers, dar acum nu I,
Mmieitorese); localitate. La unele magazi mărfuri industriale. La coman spre exemplu, şeful magazi — In general unităţile
li a voii! din bunătăţire continuă atît in nului şi lucrătorii au aştep (se munceşte mai nimic, ţ
Noiembrie); ce priveşte profilarea, specia ne săteşti, cum sînt cele din da nr. 52/15 li 1978, din 15 noastre — spunea interlocu ?Am cerut să fiu schimbat,! 1
i (Steaua ro- lizarea şi diversificarea uni Cărăstău şi Lunca, mărfurile articole comandate s-au ono tat rad a mic, ca şi de a ltă torul nostru — sînt bine a- Jsă fiu trecut la încălzire A
E : Marele tăţilor, cit şi în ce priveşte nu sînt aranjate frumos în rat doar 4, şi acestea în can dată, tovarăşii de la I.C.R.M. provizionate, cumpărătorii pu ţcă acolo se munceşte mai Ţ
Lria) ; Dick negrăbindu-se cu marfa co
ta) ; GEOA- aprovizionarea, gospodărirea rafturi. Alături de produse tităţi mai mici decît cele so ţind găsi mărfurile solicitate t mult şi se cîştigă mai bi- 4*
bul saiaman- fondului de marfă pus la alimentare pot fi văzute dife licitate, iar din comanda nr. mandată. Or, graficul de a- atît la complexul comercial, Ine. Vreau să muncesc şi/:
de cultură); dispoziţie şi servirea cum rite chimicale,' detergenţi, ar 41/16 II 1978, au fost trimi provizionare a unităţilor tre în celelalte unităţi de ia Ţsă ciştig un ban. Am pe \
îl liniştit —
(Popular) ; părătorilor. In acest scop, au centrul de comună, cit şi la imama bolnavă, trebuie î
cenuşa impe- fost create magazine care magazinele din sate. Nu au .'s-o ajut. Nu găsesc înţe-?
1 : Făgădula- desfac mobilă, televizoare şi Fopui&ţiei-aproviîsion&re la nivelul lipsit produsele cel mai mult ţlegerea cuvenită!". Cre-1
tltură) ; Mica
iie) ; SIME- aparate de radio, frigidere, solicitate şi de trebuinţă zil idem că omul are drepta-ţ
1 de la Sara- maşini de spălat rufe, maşini nică. Avem însă multe de ? te. Vrea să muncească şi i
; 1UIA : Cui- de gătit, maşini de cusut, o cerinţelor, servicii ireproşabile făcut în ceea ce priveşte 1 să cîştige un ban. Condu- J
-elor (Lumi- gospodărirea şi modul de
C : Parada gamă variată de obiecte de (cerea şantierului ce pă-ţ|
rul) ; GI-IE- uz casnic şi gospodăresc, prezentare a mărfurilor, a- |rere are? (G. Ignat). ^
şterge totul se doar 8 articole din 26. De buie respectat întocmai pen ranjarea lor în magazii şi
confecţii şi încălţăminte pen ticole de cosmetică. Ordinea
tru bărbaţi, femei şi copii, şi curăţenia iasă de dorit. asemenea, comenzile nr. 44 tru a nu se crea goluri în a- rafturi, în servirea civili ţ PRIN CONTORUL \
textile, tricotaje, articole de Unele mărfuri sînt aruncate şi 45 din 12 II 1978, pentru provizionare. Magazinul ali zată a cetăţenilor. La ţ NEPĂSĂRII \
marochinărie şi alte mărfuri una peste alta, nu sînt gos articole de menaj, nu au fost mentar cu autoservire este restaurant trebuie să lăr
industriale. Totodată, prin podărite şi păstrate cum se onorate, iar cea cu nr. 51 în general bine aprovizionat. gim gama preparatelor cu ( în ziua de 1 martie a.c. |
magazinele de specialitate şi cuvine. pentru alte articole a fost, la Dar nici aici curăţenia şi linare proprii, să îmbu (pe una din străzile comu- ţ
tbil pentru 3 cele mixte din centrul de fel uitată !... Nu-i deci de mi buna gospodărire nu se nătăţim în general condiţiile ? nei Crişcior (pe care îşi!
Vremea se COMENZILE SE FAC rare că de mult timp lipsesc bucură de atenţia cuvenită de igienă, să lichidăm stocu 'desfăşoară activitatea un J
oasă, cu ce- comună şi din sate se desfac PENTRU A FI ONORATE, din partea şefului de unitate rile de ambalaje care ne (şantier de drumuri —\
olat vor că- o mare varietate de mărfuri NU PENTRU A FI IGNORATE detergenţi (Trial, Tim, Dero-
Vintul" va alimentare, iar articolele de ideai) şi alte produse chimi T. Gheorghe şi a celorlalţi blochează însemnate fonduri, i n.n.), becurile aprinse î
din sectorul In complexul comercial din lucrători. în ceea ce priveşte ne ocupă spaţii de depozi 'concurau lumina soarelui.!
peratura, va strictă necesitate şi de con Baia de Criş, o clădire im ce, dulii normale, aplice cu tare şi servire.
oaptea intre sum zilnic nu lipsesc din nici dulii normale, globuri cu fi aprovizionarea muncitorilor iMare lucru nu prea reu- \
ar ziu intre o unitate. punătoare, funcţionează un forestieri — ne spunea ing. Aşteptăm ca de la recu jşeau, singura „performan- 4
magazin alimentar cu auto let, maşini de spălat Alba- noaşterea neajunsurilor să se ( ţă" realizată fiind doar /
dimineaţa. Lux, aparate de radio „Pa T. Codreanu, şeful sectorului
de 4 şi 5 MĂRFURI SÎNT SUFICIENTE, servire, un restaurant iar la cific", televizoare portative, de' exploatare — aceasta nu treacă la eliminarea lor, la I consumul inutil de ener- j
Vremea se DAR GOSPODĂRIREA SI etaj un magazin cu mărfuri materializarea intenţiilor bu ' gie electrică, lată o mos- (
■oasă, cu ce- rezistenţe cu mărgele pentru se face în condiţii corespun ne exprimate de tovarăşul ^ tră de funcţionare în gol?
>r cădea ploi SERVIREA CUMPĂRĂTORILOR industriale, a căror aprovi reşouri de gătit, hidrofoare, zătoare, iar la magazinul fo t a contorului, care se da- I
NU-I PESTE TOT zionare este bună. Lipsesc preşedinte, la care subscriem
treme căldu- LA ÎNĂLŢIME totuşi unele produse solici lanterne „Focus", baterii nor restier de la Găina au fost şi noi. Jtorează numai neglijenţei. (
variabil. Vor male, elemente de siguranţă, puse uneori în vînzare con N. BAD1U \ (T. Nicolcu). ^
abc de ploa- tate de cumpărători. Co LIVIU LUCACIU,
illa moderat. Acest lucru ni l-au relatat menzi se fac, ele nu sînt însă becuri de frigider, becuri de serve cu termenul expirat, iar
mulţi cetăţeni cu care am onorate decît în parte, sau 25 şi 40 waţi. pîinea este veche şi se trans- ziari5t-coiaborator