Page 17 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 17
ANUL XXX
NR. 6 325
DUMINICA,
5 MARTIE
1978
4 pagini — 30 bani
\ INVITAŢIE LA HĂRAU
La căminul din Hărău se
'Un tezaur lă, indemîna tuturor : : vor desfăşura azi tlupi-a-i
= miază ample manifestări
colectivelor de muncă , : DUltural-educative înscriae
i unt cadrul ediţiei a Il-a a
\ Festivalului naţional „Clnta-
.fxpebienţa; fruntaşilor : rea României 1 *. In afara
j formaţiilor artistice de a-
: maiori din comună, îşi vor
: da concursul cunoscute an-
Racord solid la reţeaua
de înaltă tensiune a muncii
sambluri hunedorenc —<
„Baţegajva* din Hunedoara,
Colectivul de energeti- fost extinse, dotate cores „Silvana" din Deva, fanfa
cieni de la Mintia poate fi punzător din punot de ve ra Clubului sindicatelor din
considerat destul de tinăr, dere tehnic. La rîndul lor, Simeria ş.a.
deşi termocentrala a intrat crescînd în timp odată cu AUDIENŢĂ COLECTIVA
In prezenţa a peste 150
de mult în rîndul unităţi uzina, oamenii au urcat „Vidra" Orăştie. în secţiile de producţie se munceşte cu hărnicie pentru realizarea şl dc- do cetăţeni al satului Lun
lor economice puternice din continuu treptele pregătirii păşirea sarcinilor de plan. Foto : v. ONOIC ca, comuna Băiţa, a avut
judeţ şi din ţară. in numai profesionale, s-au perfec loc o scară de audienţă
acest
9 ani de zile, „Steaua de ţionat, au acumulat o bo colectivă. Cu tovarăşii prilej,
vorbit
au
Ionel
pe Mureş" a ajuns unul din gată experienţă de muncă, Codreanu — despre politica
principalii producători de de viaţă. Azi ei rezolvă o- Un fapt înscris în legea recunoştinţei şi omeniei externă a partidului şi sta
energie electrică din Româ peratîv orice situaţie critică tului nostru, Ioslf Pop —
nia socialistă, numărul de care ar surveni în fluxul Cînd citim sau pro purtăm aşa cum se cu cereale pentru mem despre hotăririle Conferin
partidului
a
ţei
Naţionale
kilowaţi pulsaţi în sistemul producerii energiei electrice. nunţăm cuvîntul bătrini, vine, cu frumuseţea în brii pensionari ai C.A.P. în legătură cu legislaţia,
naţional crescînd an de an. Reparaţiile se efectuează ceva înălţător se mişcă ochi, cu bucuria in suflet. Propunerea a fost primi ing. Sergiu Sbuchea — de
Dinamica producţiei de e- mai prompt, de calitate tot în noi, ceva ne tulbură Să le oferim tot ce stă tă cu satisfacţie iar adu spre folosirea intensivă a
pămin tulul, după caro s-au
nergîe electrică furnizată mai bună, asigurînd timpi plăcut, ceva ne cucereşte in putinţa noastră, in narea generală a votat dat răspunsuri la întrebă
de termocentrala Mintia mai îndelungaţi de funcţio necontenit. Dar ce poate în unanimitate. N-au rile participanţilor. Forma
este concludentă chiar şi nare a agregatelor şi insta fi acest ceva mai mult trecut decît citeva zile şi ţia artistică din satul Hăr-
decît dragostea şi afec
ţăgani a susţinut un reu
numai prin două cifre : în laţiilor şi, deci, livrarea ţiunea curată faţă de acoente hotărirea adunării gene şit program.
rale a prins viaţă. Tutu
1977, noi am livrat ţării unor cantităţi suplimentare înaintaşii noştri, faţă de ror pensionarilor din sat INSTRUIREA CADRELOR
495 milioane kWh de ener de energie electrică. Perso cei ce sînt legaţi de noi li s-au repartizat diferite TEHNICE DIN
gie electrică peste sarcini nal, merg de mulţi ani în prin arborele genealogic putinţa colectivităţii şi cantităţi de grîu după AGRICULTURA
le de plan (a fost anul cel pas cadenţat cu acest co al timpului, al familiei ? obştci. necesităţi. Cineva poate Ia Casa agronomului Min
Faptele de acest gen
mai rodnic al uzinei din lectiv şi pot spune fără tea Proverbul spune că cine nu sînt puţine. Unul, spune că li s-a dat ceea tia a avut loc instruirea ca
tînăra sa existenţă), iar pro ma de a greşi că la Min n-are bătrini să-şi cum l-am mtilnit recent in a- ce Ii se cuvenea prin sta drelor tehnice din agricul
pere. La noi, în marea
ductivitatea muncii am de tia se munceşte mult şi se familie socialistă, nu e dunarea generală a mem tutul C.A.P. Aşa este, tura judeţului nostru —
preşedinţi şi Ingineri şefi ai
păşit-o cu 98 000 lei/lucră- munceşte bine. Mulţi mun cazul să ne cumpărăm brilor cooperatori din dar faptul se înscrie şi în consiliilor Intercoopcratistc,
tor. citori, între care i-aş nota bătrini, noi îi avem, noi C.A.P. Boz. Printre cei legea respectului, a recu inginerii şefi din C.A.P. şi
noştinţei şi omeniei.-
Anul 1978 ne-a pus în aici pe Andrei Mărgineanu, îi simţim în adîncul su ce au luat cuvîntul s-a medici veterinari de cir
cumscripţii. Po lingă pro
faţă sarcini noi, mobiliza ludt Mircea, Arhire Lucia, fletului nostru. aflat şi tovarăşul Con (Material primit în cadrul blemele de specialitate, sus
concursului nostru
toare. Va trebui să produ Gheorghe Hanca, loan Da- înainta ne-au purtat stantin Filip, care a ve „Omul de Ungă tine") ţinute cu aplicaţii practice
cem cu 436 milioane kWh mian, Adrian Gatia, Con ei grijile, acum a ve nit cu o propunere : a- MIRON ŢIC şi prezentări de filme, s-au
mai mult decît am realizat stantin Raşcu, Petru Popa, nit vremea să le pur ceea de constituire a ziarist-cciaborctor dezbătut aspecte privind
protecţia muncii şi respec
fondului de ajutorare în
în 1977, în timp ce produc Mircea Marc, Aurel Căsă- tăm noi pe alo lor. Să le tarea normelor dc p.s.i.
tivitatea muncii va marca o lean, Zsok Tiberiu, Nicolae
creştere de 167 000 lei/lu- Stanciu se numără printre
crător, raportată, de ase oamenii de nădejde ai ter
menea, la realizările anului mocentralei, rezolvînd cu Ciwaica evonimenteior saptamînii
trecut. Energeticienii sînt hărnicie şi conştiinciozitate
însă hotărîţi. Punînd în ba toate sarcinile ce le sînt
lanţă, exigent şi responsa încredinţate.
bil, tot ceea ce au făcut în urmă cu cîtva timp, în ajutorul lectorilor, propagandiştilor, al
bun în 1977 precum şi noi am lansat aici, la ter
greutăţile şi lipsurile, eva- mocentrala noastră o inte
luîndu-şi in acelaşi timp şi resantă iniţiativă : „La pu. celor care prezintă informarea politică
posibilităţile insuficient va pitrul de comandă — con
lorificate, ei s-au angajat ştiinţa socialistă". Ce-şi pro ÎN SPIRITUL UNEI LARGI României la liberalizarea co
în cadrul adunărilor gene punea iniţiativa ? Să întro COLABORĂRI merţului şi promovarea unei
rale pe ateliere, secţii şi neze la întregul personal INTERNAŢIONALE largi cooperări cu toate ţă
termocentrală să nu-şi pre muncitor tocmai atributele rile, indiferent de orînduirea
cupeţească eforturile pen pe care le-am menţionat Pe baza orientărilor date lor, Elliott Haynes, preşedin
tru îndeplinirea şi depăşi de hotăririle Congresului al tele Asociaţiei, a spus că tră
rea planului pe acest an. ROMAN ROMCEA Xl-lea şi ale Conferinţei Na sătura caracteristică a ulti
Uzina s-a dezvoltat şi electrician, ţionale, conducerea partidu mei jumătăţi de secol a con
modernizat. S-au îmbunătă membru în consiliul de lui şi statului nostru desfă stituit-o interdependenţa cres-
ţit o serie de circuite, în conducere al ziarului şoară o activitate vie şi sta cîndă, economică, socială şi
instalaţii s-a montat apara „Drumul socialismului" C.S.II. — Reparaţii electrice : Echipa dc lăcătuşi condusă tornică pentru realizarea unei politică, între toate naţiunile
tură de înaltă siguranţă în de Mihal Burcă este fruntaşă în întrecere. Obiectivul apara cooperări largi în toate do lumii şi că atunci cînd se va
funcţionare, atelierele au (Continuare în pag. a 2-a) tului o surprinde în momentul executării unui cofret ca apa-
rataj pentru servirea unei macarale de la O.S.M. II. meniile şi între toate ţările scrie istoria acestor ani, cu
Foto : N. NEGRU lumii. în săptămîna la care siguranţă va fi marcată con
ne referim, sub înaltul patro tribuţia personală deosebită
naj al preşedintelui Republi a preşedintelui Nicolae
Cetăţeanul Ion Carculea crea un climat de familie cii Socialiste România, tova Ceauşescu la promovarea
din Deva, a ajuns să cu r OPINIA PUBLICA ÎN ACŢIUNE necesar celor doi c.opii“. răşul NICOLAE CEAUŞESCU, cooperării şi înţelegerii intre
noască avatarurile familiei Ce impută Lica Albu so la Bucureşti a avut loc masa toate statele planetei noas
Albu din blocul O 4, prin- Aa SUGESTIA CITITORILOR, ASTĂZI! SCRIEM DESPRE- ţului său, Gheorghe, pen rotundă pe teme economice, tre.
tr-o întâmplare. O scrisoa- tru ce a apelat ea la aju organizată in colaborare cu Primind pe membrii Asocia
re-citaţie, adresată de Ju torul instanţei spre a sta Asociaţia „Business Interna ţiei, t o v a r ă ş u l Nicolae
decătoria Deva celor doi bili domiciliul celor doi mi tional", reprezentată la a- Ceauşescu a expus pe larg
soţi — Gheorghe şi Lica Părinţi iresponsabili nori şi a-l obliga pe soţ la ceastă importantă reuniune politica de colaborare eco
Albu — a ajuns din gre f plata pensiei de întreţine de preşedinţi, directori ge nomică promovată consecvent
şeală la el. La cele două re ? Aflăm din cererea ei nerali, experţi şi specialişti de ţara noastră cu toate sta
citaţii era ataşată şi cere şi copii fără copilărie către judecătorie : „tncă de ai celor 30 de societăţi, com tele lumii, indiferent de na
rea prin care soţia îl che la începutul căsătoriei noas panii şi firme membre ale A- tura orînduirii lor sociole,
ma pe soţ în judecată, pen tre nu ne-am înţeles. In sociaţiei din Statele Unite, prin .respectarea principiilor
Japonia, Europa occidentală.
tru stabilirea domiciliului Pe multiple căi — prin scrisori, audienţe, prin contacte permanenţă se îmbată, mă Dezbaterea a avut menirea egalităţii, echităţii şi avanta
celor doi copii — Florin şi bate, indiferent la ce oră, jului reciproc. O asemenea
Viorel. nemijlocite cu oamenii la locurile lor de muncă — redac face scandal şi sperie co să contribuie la o mai bună politică conţine, evident, ele
ţia este sesizată de o seamă de fapte de viaţă, de o piii. Cind vine beat acasă, şi mai eficientă explorare şi mentele care o determină ca
Că soarta unor aseme amplă diversitate. Deseori, oamenii se adresează redacţiei cunoaştere a posibilităţilor
nea familii, în care a pă mă scoale afară din casă factor de seamă în dezvolta
nu pentru o problemă personală, ci pentru a-şi exprima cu, .copii cu lot. Pentru pentru promovarea relaţiilor rea tuturor statelor, pentru
truns adine sămînţa dez o atitudine cetăţenească activă în raport cu un de cooperare dintre organi
binării, nu lasă indiferen scandalul ce-l provoacă in zaţii şi întreprinderi din ţara stabilitatea economică inter
tă opinia publică ne-o do fapt sau cu un fenomen, din dorinţa sinceră ca bloc a fost amendat de naţională,pentru cauza păcii
— în numele spiritului civic — să contribuie şi miliţie şi a promis că nu noastră şi companiile şi fir şi destinderii.
vedesc rindurile lui I.C. > pe această cale, la instaurarea în toate domeniile mai face asemenea lucruri mele membre ale Asociaţiei.
„Luînd, fără să vreau, cu vieţii şi in toate cazurile a normelor eticii şi echită dar nu s-a ţinut de cuvint. In acest context, însuşi, pre în acelaşi efort pe care ţa
noştinţă de cele reclamate, ţii socialiste. Adresîndu-se ziarului şi exprimîndu-şi activ Ne bate cind e beat, ne şedintele Asociaţiei a arătat ra noastră îl face pentru lăr
girea cooperării internaţiona
mi-am simţit sufletul în atitudinea, oamenii încep de fapt un „proces de intenţie" bale şi cînd e treaz, iar la că „scopul actualelor dezba le, tovarăşul N I C O L A E
cărcat de revoltă cind am teri de la Bucureşti este de
faptelor sau fenomenelor cu care nu sînt de acord, su- întreţinerea celor doi copii CEAUŞESCU a primit zilele
aflat actele pe care le să- punîndu-le judecăţii publice. Ei cer, implicit, adîncirea nu mai contribuie cu ni a studia posibilităţile de co trecute pe ministrul comerţu
vîrşeşte acest aşa-zis soţ şi analizei faptelor semnalate, cu mijloacele specifice presei. mic “. laborare, de a stabili în co lui din Marea Britanie, cu
părinte. Consider că tre Este ceea ce ne propunem să facem sub genericul „OPf- Acesta este tatăl a doi mun acţiuni şi proiecte de care prilej au fost discutate
buie intervenit în viaţa a- NIA PUBLICĂ ÎN ACŢIUNE". Solicităm şi pentru viitor o par copii — rinul de 7 ani şi Cooperare viitoare, precum şi problemele atît privitoare la
cestei familii, alît cu spri ticipare la fel de activă din partea cititorilor noştri, ca altul de trei ani. Tată ? mijloacele practice pentru vizita pe care preşedintele ţă-
jinul colectivului de mun aceea manifestată în cele două cazuri, pe care le supu Mai degrabă tiranul copi- realizarea lor".
că al soţului, cit şi prin nem judecăţii publice. Vorbind despre rolul şi
alte mijloace, pentru a (Continuate in pag. a 3-a) însemnătatea contribuţiei (Continuare in pag,, a 3-a)
