Page 18 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Din lupta maselor populare sW n
hunedorene pentru instaurarea 5 t
Dl
Racord solid la reţeaua 8,00 Sport
fi 8.15 Tot t
3,05 Şoimi
primului guvern democratic de înaltă tensiune a muncii 9.15 Film
pii :
insulă
9,45 Pcntri
(Urmare din pag. 1) şi conducere a unor activi nale a personajului munci neavo
Victoria insurecţiei naţio pildă, organizaţi în Frontul roşele şi satele judeţului Hu
10.00 Viaţa
nale armate antifasciste şi PJugarilar, reuşesc să înlătu nedoara, alături de întregul tăţi. Toate sînt însă cunos tor, ridicarea continuă a 11,43 Bucur
antiimperialiste din august re pe vechiul primar reacţio popor român, însufleţiţi de mai sus. Comitetul de partid cute şi aduse oportun în nivelului de conştiinţă. 12,3# De st
1944, a marcat începutul re nar, inlocuindu-l cu un re cauza dreaptă a războiului pe termocentrală, organiza dezbaterea comuniştilor, a Experienţa pozitivă .din 13.00 Telex
voluţiei populare, a însemnat prezentant al F.N.D. La fel împotriva Germaniei hitieriste, ţiile de bază din secţii şi colectivelor de muncă, sînt anii trecuţi o îmbogăţim 13,05 Albun
15,55 Instan
o cotitură hotărîtoare în des procedează şi cei din Baia de dragoste faţă de patrie ateliere au acţionat stărui disecate cu exigenţă şi răs mereu şi ne face plăcere IC,10 Fiim <
tinele poporului român. „A- de Criş. şi ură adîncă faţă de fas tor în acest sens şi rezul pundere, tratate după im să raportăm că după două ritimă
ceasta — subliniază Progra O deosebită intensitate a cism, au răspuns cu elan la tatele bune nu au întîrziat. portanţă şi gravitate şi so luni din acest an, avem du! 28
mul partidului — a inaugu avut lupta pentru înlăturarea chemarea patriotică a P.C.R.: Dealtfel, succesele din an luţionate fără întîrziere. realizări bune. Am produs 17.00 Fotbal
rat epoca unor profunde „Totul pentru front, totul pen în an mai însemnate, sînt în atenţia consiliului oa peste sarcinile de pian la Craiov
Timlşi
transformări revoluţionare, de prefectului reacţionar al ju tru victorie !“. în cadrul a cea mai convingătoare do menilor muncii ai termocen zi o cantitate de energie Repriz
mocratice in societatea ro deţului Hunedoara. In ziua numeroase adunări şi mani vadă a utilităţii şi eficien tralei se află în acest an electrică de peste 40 mili niisiur
mânească, a cuceririi puterii de 26 noiembrie 1944, din festaţii muncitorii din Valea ţei de care aminteam. De rezolvarea problemelor din oane kWh. Vom depune 17.50 Festiv.
18.50
1001 c
de către clasa muncitoare, iniţiativa organizaţiei judeţe Jiului au încredinţat partidul bună seamă, însă că nici circuitul hidrotehnic şi al toate eforturile ca şi in 19.00 Telcju
în alianţă cu ţărănimea şi ne a Partidului Comunist Ro- că vor' munci din toate pu îa Mintia treburile nu merg alimentaţiei cu cărbune, îm continuare, rezultatele ener- 19,20 File t
masele largi populare". terile pentru a mări „produc toate şnur. Ne mai confrun bunătăţirea activităţii de re geticienilor de la Mintia să 19.40 muia- :
Antcm
tăm şi noi cu greutăţi, a-
Pentru unirea tuturor for ţia de cărbune de care ţara vem şi noi lipsuri şi neajun vizii şi reparaţii şi creşte se situeze ia nivelul posi Specia
rea indicelui de folosire a
ţelor într-un singur şuvoi re noastră are atîta nevoie". suri. Mai sînt aspecte de agregatelor — mai ales a bilităţilor acestui colectiv, judeţu
voluţionar, la iniţiativa Parti 6 Marfie 1945 — în faţa torentului revoluţio indisciplină şi de neglijen maşinilor din atelierul me al exigenţelor puse de 20.40 Film
dului Comunist Român, s-a nar condus de P.C.R., planu ţă in serviciu, calitate sla canic — şi, ca sarcină ma partid în faţa energeticie- niu şi
constituit Frontul Naţional dată memorabilă rile reacţiunii din jurul ge bă a unor revizii şi repara joră şi permanentă, perfec nilor ţării, azi, cind energia - Tremă
ducţie
Democrat, din care făceau neralului Rădescu (şeful gu ţii, carenţe de organizare ţionarea pregătirii profesio electrică este un bun atît englez
de necesar şi de preţios.
parte P.C.R., P.S.D., Sindi în istoria vernului în acea perioadă), piesei
catele unice, Uniunea Patrio au suferit un eşec total. La zz Shaket
jiu in:
ţilor, Frontul Plugarilor, Ma- poporului român 23 februarie 1945, Rădescu a P<
doszul, organizaţii de tineret, fost silit să demisioneze.
Marile bătălii sociale, de o LUNI, <6
femei şi alte organizaţii po PASIUNE ŞI
litice. Constituirea Frontului mân a avut loc în oraşul amploare fără precedent in 16.00Telex
Naţional Democrat a însem Deva, o impresionantă ma istoria ţării, duse de masele Concursul nosfru limba
cele mai largi ale poporului
nat un mare succes în lupta nifestaţie, |a care au parti 19,00Tribun
19,201001 di
cipat peste 15 000 de oameni. împotriva forţelor reacţiunii
Partidului Comunist Român interne, au adus la putere, 19,30Telejuj
pentru gruparea în jurul şi Masele cereau cu insistenţă la 6 martie 1945, guvernul 19,50Panors
sub conducerea clasei mun alungarea prefectului profas de largă concentrare demo Omul de Imga tine nergeti
viitoru
citoare a tuturor forţelor de cist, „care refuză să se înca cratică, condus de dr. Petru 20,25Roman
mocratice. dreze spiritului nou care tre Groza. mii ia !
buie să domnească în viaţa dul 3 ;
in cadrul a numeroase mi publică" şi instalarea noului „Instaurarea primului gu Zona forestieră de la Va muri prin păduri. Zilnic îşi, 21,15Publici
tinguri şi adunări, alături de prefect, ales clin rîndul po vern din istoria ţârii in care dul Dobrii este acoperită depăşeşte pianul cu 150 21,20 Report
oamenii muncii din întreaga porului, în persoana dr. Au- ciasa muncitoare are roiul de mantia albă a zăpezii, tone kilometrice. Şi aceas 21,35Cupleti
ţară, masele populare din gustin Almăşan, cunoscut conducător — arată tovară iar zgomotul maşinilor ce seie Ui
judeţul Hunedoara răspund luptător antifascist. şul -Nicolae Ceauşescu — a transportă buşteni pentru ta indiferent unde face 22,00 Cadraj
22,20 Tclcjui
transportul : Vadul Dobrii,
cu entuziasm chemării P.C.R., După adunare, mulţimea constituit o mare victorie a gatere tulbură liniştea pă Lunca Cernii, Bîlea-Vad.
mcnifestîndu-şi adeziunea la încolonată, s-a îndreptat spre luptei revoluţionare din Româ durii. O maşină ca asta
platforma Frontului Naţional prefectură. Acolo însă, fostul nia, asigurînd dezvoltarea de consumă ceva benzină... ...Acesta este Avrqjn La
Se încarcă maşina la al
Democrat şi hotărîrea de a prefect, avînd sprijinul ar mocratică şi progresistă a so cărei volan se află comu — Pot spune că lunar e- zăr, fiu de ţărani din Pău-
lupta fără încetare pentru matei, se opune instalării. cietăţii noastre". Această cu nistul Avram Lazăr. Urcăm conomisesc cam 100 I de îîş, azi unul dintre cei mai
BUCURE?
înfăptuirea prevederilor ei. Din rîndul celor prezenţi la cerire □ deschis drum liber lingă el, în cabină. Porneş benzină. Deci nu consumă buni conducători auto de la diojurnnl ;
Astfel, la 15 octombrie 1944, manifestaţie a fost aleasă o unor profunde transformări te. Maşina gifîie in lupta oricum. coloana Teliuc a U.M.T.C.F. ră Ra.dio-T'
peste 10 000 de muncitori delegaţie care s-a prezentat revoluţionare in viaţa econo cu nămeţii. în drum spre — Văd că aveţi şi ajutor Deva. Acesta este secretarul comandăm
au organizat ta Lupeni o ma in faţa prefectului, cerindu-i mică şi social-politică o depozitul central Bircea in de şofer. organizaţiei de partid pe Ilustrate n
Jladioprogra
re demonstraţie de protest demisia. Sub puternica pre României, permiţînd folosirea trăm in vorbă. Discutăm, — Da. Şi chiar pe soţia coloană, omul care nu pre 10,00 Antolo
împotriva terorii menţinute în siune a maselor populare, puterii de stat in interesul dar atenţia conducătorului mea, Didina. ii place şi ei cupeţeşte nimic pentru con Te apăr şi
Valea Jiului de elementele prefectul se vede silit să transformărilor revoluţionare- auto este încordată şi pri această muncă. Ştiţi, am tinua sa formare ca om şi mea ; 11,00
fasciste şi, demascînd inca cedeze, promiţînd că în ziua democratice. în toate aceste virea îi e sigură. trei copii : Sorin, Lucian şi comunist. femeilor ; 1
pentru to{i :
pacitatea guvernului de a îm următoare va preda prefec mari bătălii de ciasă şi miş luliana. Primii doi, adică Ne-am despărţit de ei cu nai ; 13,30
— Vă iubiţi mult mese
bunătăţi situaţia oamenilor tura noului prefect ales de cări revoluţionare de masă, ria ? feciorii, vreau să îmbrăţişe a'eplina convingere că am 14,45 Dlver
Sport şi mi
muncii, au cerut instaurarea popor, intrucît au urmat mai Partidul Comunist Român s-a ze meseria tatălui. Deci, cunoscut un adevărat om norităţi In î
unui „guvern larg democra multe manevre, la 30 noiem afirmat ca cea mai puternică — Cum să nu. Altfel nu vom avea o adevărată fa ci zilelor noastre, legat de Radiojurnal
tic, care să se preocupe de brie, o delegaţie a F.N.D., forţă politică din România, aş fi împlinit mai zilele tre milie de conducători auto. meseria aleasă prin filonul meridiane ;
nai ; 22,10 I
interesele muncitorimii”. compusă din 30 de persoane, indeplinindu-şi misiunea de cute 20 de ani de şoferie — Alte satisfacţii ? de aur ol dragostei de tiv ; 22.30 ■ I
La sate, comitetele ţără s-ci prezentat din nou Io pre organizator şi conducător al şi la aceeaşi unitate — — Am destule, dar mai muncă, un om calculat, în cală ; 24,00 1
0,05—5,00 No
neşti create de Frontul Plu fectură, unde, „în urma ati clasei muncitoare, al între U.M.T.C.F. Deva. De cind ales cînd îmi merge mo conştiinţa căruia este dăl nocturn.
garilor la îndemnul P.C.R., tudinii hotărîie a acestora", gului popor, în lupta pentru eram copiJ visam să fiu ia torul, nu am pene şi îmi tuită pasiunea şi dăruirea
îmbinau lupta pentru lichida subprefectul semnează actele construcţia orînduirii socialis bordul unei maşini, să-i realizez planul. In fiecare pentru activitatea sa.
rea rămăşiţelor feudale, cu de predare a prefecturii. în te în ţara noastră. simt pulsul pistoanelor. seară îmi fac „raportul"
lupta pentru alungarea ele aceeaşi zi, noul prefect şi-a Omul de lîngă mine a conştiinţei. Şi sînt bucuros ION VLAD
mentelor reacţionare din ca luat postul în primire. Prof. ION FRĂŢILĂ străbătut cu maşina zeci de rezultate. N-om pentru ziorist-colaboraior,
drul organelor administrative. învingînd greutăţile de tot directorul Filialei judeţene de mii de kilometri de dru ce să mă ruşinez de mine. Hunedoara DEVA : P
Ţăranii din Furcşoara, de felul, oamenii muncii din o- a arhivelor statului cată (Patria
ta) ; HUNEI
caturi sub
(Flacăra) ; ;
yard, zis „
Dacă înspre amiaza a-
„Meritul Agricol" clasa ! - o } celei zile de sfîrşit de fe- Cînd răsare de sub baticul albastru, rurgistul) ;
Unde o fi stînd atîta ti
ţ bruarie cerul nu s-ar fi miditate ? — întreb, iar luluj (Consl
TROŞANI:
distincţie pentru muncă şi hărnicie 1 luminat şi soarele n-ar fi şefa fermei nr. 2, ing. necatu (Unt
Noiembrie) ;
i pătruns prin acoperişul Aneta Căliman, îmi răs publica) ; H
Pentru rezultatele presti Paralel cu atingerea unor 1 de sticlă al serelor din soarele la seră punde : „Cît o vedeţi de mamei (Cui
gioase înregistrate în anul parametri economico-finan- ţ Sîntandrei, rîndurile de timidă, atît e de isteaţă ganul cu tco
reţ
1976, harnicul colectiv de ciari tot mai ridicaţi, efor t faţă n-ar fi putui surprin- pe tractor. Dealtfel şi praiu. ut
muncă al Asociaţiei econo turi susţinute se depun i de frumuseţea muncii şi cînd o întreb de cele trei — Puteţi fi mîndre şi aici, la travee, e neîntre toresc) ; LOi
mico intercooperatiste pen pentru extinderea capacită \ a chipurilor femeilor ca- fete : „Apoi, mulţam fru de dumneavoastră. Modul cută. Şi, credeţi-mă, mi-e şei în Texa
PETRILA : ;
tru creşterea şi îngrăşarea ţii dc producţie a comple i re lucrează aici. Pentru mos : cea mare e opera în care v-aţi integral în greu să aleg din atîtea tru etajul XU
bovinelor Orăştie a fost xului. Din investiţiile tota .' că, oricît de spornică toare chimistă, una înva muncă, după absolvirea muncitoare bune, pe cele ANINOASA:
liceului, vă aduce numai
distins cu înaltul ordin le de 12 milioane lei pre ţ le-ar fi munca în zilele ţă de învăţătoare, cealal mai bune. Să vă vorbesc neţ ia (Munci
„Meritul Agricol" clasa I. văzute pentru anul în curs, t cind vremea e închisă şi tă de ţesătoare". laude. Felicitări! de Anişoara Ţecan sau CÂNI : Mist
dot (7 Noien
•înţelegînd faptul că aceas s-au materializat 2 milioa } nebulozitatea mare, mun- Nuţa Voina şi Elena — Mi-am împlinii un de Susana Or mini şan, de Mama (St cai
tă distincţie obligă la des ne lei. Ca urmare, în luna 1 ciioarele de aici nu z'nn- Ştulovici ne molipsesc vis. Am iubit de mică lotista Adriana Sîrbu sau RABARZA :
(Minerul) ; C
făşurarea unei activităţi martie vor fi date în func i besc, nu-şi deschid sufle- prin tinereţe şi voie bu florile şi plantele. Aici de multicarista Viorica \ rele singura
ireproşabile, muncitorii din ţiune trei noi adăposturi cu 1 tul. Pe soare, e altceva! nă. Voia bună le-a dat-o visul e realitate de fie Florea, de Olivia Piena- t Diclc Turpir
cadrul complexului, în ca o capacitate de cile 500 bo 1 Ştiu că lumina e viaţa şi vestea aflată din „Scîn- care zi (Elena Ştulovici). ru salt de Teodora Mă- > GEOAGIU-B.
lamandrelor
re creşterea şi îngrăşarea vine la îngrăşat pe serie Ia \ plantelor pe care le îngri- taia" — cum că fosta lor — Pe dumneavoastră, nescu, Cornelia Chira, ţ tură) ; HAT:
animalelor se realizează fiecare. Piuă la sfirşitul i fese. Şi atunci sînt nu- colegă de şcoală şi de fer Nuţa Voina, v-am imzut Ana Silvăşan, Aurelia l niştit — seri
după metode industriale primului semestru — aşa * mai zîmbet. mă, Melinda Rab, studen pe tractor, văd că faceţi Stoica ?“. La fel se între- J Iar) ; BRAZI
şi-au onorat exemplar şi cum s-a angajat directorul ^ Maria Vasiu se îmbu tă la agronomie, a fost a- şi reparaţii de aspersoa- ba şi inginera Viorica Ar- \ imperiului ; <
sarcinile ce le-au revenit complexului, medicul vete ib forează toată cind îi spun leasă vicepreşedinte in re, reglaţi şi geamuri, lu deanu cînd ne conducea l duiala (Casa
Locotenentul
în anul trecut. rinar Ştefan Danciu, la ple f că i-afn văzut chipul la ■ Consiliul U.A.S.C.R. „Me craţi şi la... prin preajma traveelor ) ne (11 Iunie)
Răspunderea muncitoreas nara Comitetului judeţean ( panoul de onoare, printre rita, are şi vocaţie pentru — In liceu am făcut şi de tomate şi castraveţi, 1 Atentatul de
că, ordinea şi disciplina dc partid cu activul din a- ţ cele mai „fruntaşe dintre o asemenea responsabili mecanizare. Aici o apli invitîndu-ne să urmărim (Mureşul) ; ]
atamandrelo
fermă în muncă sînt atri gricultură, din 11 februarie i fruntaşe“, iar cind o în- tate. Sîntem mîndre de căm. hărnicia Vioricăi Deliba- TELIUC : P
bute care îşi găsesc o ex a.c. —, capacitatea de în- ' treb cum reuşeşte să în- ea !“. Căutam ochii Anişoarei şa, Sofiei Maier, Anei (Minerul) ; (
presie concretă atît în suc grăşare se va extinde cu \ treacă în muncă orice aş- Nagy, Irinei Farlcaş sau i mea cireului
cesele dobîndite în primii încă 5 100 locuri, ceea ce va i teptări, se scuză : „poate a absolventelor Elena To- /
doi ani ai actualului cinci asigura condiţii pentru ca ) şi datorită soiului şi lim- ma şi Carmen Drăghici. )
nal, cirul unitatea şi-a de anual să fie livrate la fon \ pulul". „Şi mîinilor du- La serele din Sintan- 1 ^REI
păşit substanţial planul la dul de stat cile 4 500 tone i mitule“ — completează drei — acolo unde anual } sthLmm
livrare la carne şi lapte, carne. i -?e/a fermei nr. 1, ingine- se realizează două r.ecolte i Timpul pr<
precum şi Ia beneficii, cît Demnă de relevat este 1 ra Viorica Ardeanu, care de tomate şi castraveţi l ziua dc 5
şi în perioada care a trecut preocuparea pentru aplica i o cunoaşte pe Maria ca şi unde numai în acest i Vremea se r
roasă, cu cm
din cel de-al treilea an al rea tehnologiilor înaintate, i pe sine însăşi, doar îm- februarie s-au livrat pe- 1 tul va sufla
cincinalului revoluţiei teh- pentru transformarea canti 1 preună lucrează aici de sie 30 tone de legume — ^ rat din secto
nico-ştiinţifice. In lunile ia tăţii într-o nouă calitate. în l 7 ani. Auzi, vorbă, să bucuria muncii, oricît de ( Temperatul'
nuarie şi februarie a.c. au fruntea întrecerii pentru i pui hărnicia numai pe spornică ar fi ea, o citeşti ] fi cuprinse
lost livrate la fondul de obţinerea succeselor de 1 seama soiului! „Ei, mai pe chipurile muncitoare- \ grade, iar n
Intre : 14 şi 1
stat 200 tone carne şi 1 500 prestigiu înregistrate pînă \ e şi ambiţia, şi plăcerea lor numai cînd răsare soa- l neaţa, local,
Sil lapte, astfel luîndu-se o acum se situează îngrijito i faţă de plantă, şi aten- rele. Atunci, razele lui le j Pentru zile
serioasă opţiune pentru în rii de animale Ion Finişan, I ţia pe care i-o dăm", luminează viaţa, pentru \ martie 1978 :
înnoura trepl
făptuirea pianului şi a an Iosif Homorodeanu, Cucia ţ completează Maria Marin că bucuria ei îşi trage se- ( devine umod;
gajamentului asumat în în Tomuţa, Veronica Chira, ^ — care se ţine cam la va din sănătatea şi vigoa- ? precipitaţii st
trecerea socialistă, de a pre Saveta Burdeţ, Ion Roşu, ( aceeaşi înălţime în hărni- rea plantelor pe care le \ ploaie. Tempc
Muncitoarea Maria Vasiu, care a încheiat anul trecut cu
da suplimentar, în acest an Ana Markş, Nclu Stîrc, şo ' cie cu cealaltă Mărie. Şi o depăşire de 34 la sulă, se află şi in acest an în fruntea cresc şi le ocrotesc. I dea uşor.
La munte :
100 tone carne şi 1 000 hl ferul Iacob Ta”''?ju si alţii. l îi e numai soare chipul muncii. LUCIA L1CIU J roasă, cu cei
lapte. N. TIRCOB