Page 19 - Drumul_socialismului_1978_03

,325 @ DUMINICA, 5 MARTIE 1978 Pag. 3

msssBaaaaaissa Creştea evsmmeiîtelor săptăm înîi 1
IVIZIUNE Consemnări f.; it'ŞV ! BEREA DE HAŢEG ,
\ s
i A trecut deja o bucată t
INICA, (Urmare din pag. 1) vin din primul trimestru al a- spre care ziarul nostru a pu­ I de timp de la apariţia pe
itic 1978 Puţin naturism nului. Ziarul nostru de ieri a blicat ieri un material. ţ piaţă a berii de Haţeg —
entru wti ; rii noastre o va fa-ce în An­ publicat un amplu „Jurnal al Merită să fie subliniat şi un 4 un produs nou al indus-
nte ! ; ( glia, la invitaţia reginei Eli- întrecerii socialiste" care re­ alt eveniment care-reflectă în / triei alimentare în con-
jatriel ; 1 S-ar putea să mal răscolească pe neaşteptate, cind nc e i sabeta a ll-a, cit şi unele flectă modul în care s-au în­ chip concret modul în care se jtînuâ dezvoltare în jude-
•ial pentru co- 1 lumea mai dragă, dar, oricum, întiile semne ale unei noi ţ chestiuni legate de dezvolta­ iţul nostru, Timp în care
Comoara din i primăveri nu mai pot fi ignorate. Le-am simţit cu totii, chiar , rea continuă a raporturilor pe cheiat primele două luni ale înfăptuieşte politica socială a
Episodul 2 ; 1 cei mai sobri dintre noi, cărora le e jenă să-şi recunoască ) anului. partidului : de la 1 martie al­ / populaţia a avut posibi-
'ăminul duru­ 4 vibraţia intimă în fafa naturii, ca şi cind ar fi ceva ruşinos, i multiple planuri dintre Româ­ te categorii de oameni ai i iitatea să aprecieze după
ră ; i Noi romftnii, sîntem insă un neam cu un extraordinar simţ ) nia şi Marea Britanie, De asemenea, în această gustul fiecăruia, noul sor­
tului ; lai naturii. A-l renega ar însemna să ne lepădăm de una I săptămînă s-a desfăşurat o muncii beneficiază de prima
î muzicii ; I dintre trăsăturile noastre definitorii. Reamintesc acest lucru ) bună parte din adunările şi etapă a majorării retribuţiei. timent — berea blondă
iă patriei ; l deoarece am întîlnit oameni care cred că a te pune de acord l ATMOSFERĂ POLITICĂ Este vorba de lucrătorii din — primul dintr-o gamă
/ cu civilizaţia contemporană înseamnă implicit a te rupe de * conferinţele pentru dări de (
| cele fireşti. De pe o asemenea poziţie, un critic îmi reproşa 4 MOBILIZATOARE seamă şi alegeri in organiza­ industriile materialelor de mult mai largă în viitorul J
duminical ; apropiat. Fără a avea da- l
lee... ; l mai anii trecuţi că pun natura să participe la tribulaţiile su- ţiile de femei, în vederea Con­ construcţii, energiei electrice,
ial: „Linia mn- ifleteştiale personajelor. Acuza nu era cu totul gratuită căci, Săptămîna pe care o în­ poligrafice şi celulozei şi te dintr-un sondaj public, l
mcdin". Episo- 1 intr-adevăr, caut întotdeauna un echilibru intre personaj şl cheiem a marcat trecerea in ferinţei Naţionale a femeilor hîrtiei. Numai în judeţul nos­ despre calitatea berii de I
ilumc, pornind de Ia convingerea că acordul omului cu lumea
luna de finalizare a efortu­ ce va avea loc în 21-22 apri­ tru se înscriu pe această lis­ Haţeg, vom consemnai
Universitatca .'presupune şi acordul său cu natura. E astfel dc domeniul rilor colectivelor de muncă — lie a.c. In organizaţiile de doar cele spuse de ing. {
— Politehnica 4evidenţei adevărul că o anumită ipostază a naturii poate să tă- încă 7 200 de oameni ai
a (Divizia A), / determine, să potenţeze sau să anuleze o anumită stare dc , din industrie, construcţii, agri­ partid au început adunările muncii. Dorin Pisoiu, directorul
i ll-a — Trans- I suflet. Aceasta e insă posibilitatea cea mal simplă a relaţiei l cultură etc. — pentru înde­ anuale pentru dări de sea­ LB.H. ; „Mostre din pri­
dircctă ; / dintre om şi natură. O relaţie care, odată cu ascensiunea ci- , plinirea sarcinilor ce le re­ mă şi alegeri, eveniment de­ CORNEL ARMEANU mele şarje au fost trimi-
pioniei'esc ; jvilizaţiei tehnice, a fost din păcate neglijată. Lumea contem- ) .se forurilor noastre, cen­
seri ; l porană descoperă insă eroarea şi, prin legiferări pc planuri 4
al ; I naţionale ori prin intermediul unor organisme internaţionale, 1 tralei, pentru examinarea
istorie : „Lu- 4 încearcă să restabilească echilibrele în raporturile noastre ne- 4 Fotbal: Intră In competiţie şi divizionarele B complexă şi calificarea
irilor idei" ; / bănuit de complexe cu natura. Din păcate, mai c încă mult > berii noastre. Calificativul
vă aparfinc — dc luptat pretutindeni cu inconştienţi sau iresponsabili care 4 obţinut : bere de foarte
1 prezentat de işi închipuie, bunăoară, că a spurca apele cu reziduuri e o f
Galaţi ; ( treabă de nimica. Oricit ar părea poate de ciudat, formele T De la duminică la dumi­ Napoco) şi Minerului Lupeni uşurinţă. în acelaşi timp, în­ bună calitate I". Interlocu­
tistic : „Anto- i respectului faţă dc natură vor deveni una dintre componcn- 4 nică fotbalul îşi lărgeşte aria (cu Dacia Orăştie). Primul, torul ne-a prezentat şi ur­
l'leopatra“ — 7 tele majore ale educaţiei omului contemporan. Convieţuirea să, Mureşul Deva nu va tre­ mătoarele sortimente ce
i Tv- •— pro- 4 cu apele, ierburile şi copacii nu c cu nimic mai puţin pre- I de cuprindere în competiţie atît prin prisma situaţiei des­ bui să trateze întîlnirea de vor fi produse ; berea
studiourilor i tenţioasă decit convieţuirea cu semenii. I a eşaloanelor sale, stîrnind tul de grele a brădenilor la C.F.R. Timişoara cu con­
Ecranizare a i In ce priveşte literatura, un scriitor cu sentimentul na- ) totodată şi interesul public (—2 puncte), cit şi prin cea ştiinţa infrîngerii, obişnuită e- „Sarmis" de 12,5°, „Haţe-
Lorice a lui W. 4 turii realizează îndeobşte acordul dintre propria-i conştiinţă l
tare ; in faţa noului sezon în tot a adversarului angajat în chipelor in deplasare, mai
al. ' — implicit între conştiinţa personajelor sale — şi natură. Se / mai plină desfăşurare. Cel lupta pentru şefia seriei ; un ales că Mureşul a arătat în
4 naşte astfel ceea ce estetica numeşte peisaj imanent. Fireşte, 4
i sentimentul naturii nu este o condiţie a valorii. Sînt mari I puţin în ceea ce ne priveşte rezultat favorabil al ferovia­ tur o opţiune pentru rezulta­ s e m n a l
IARTIE 1973 1 scriitori, ca de pildă Caragiale, care nu-I au. Dar acolo unde 1 pe noi, hunedorenii, reintra­ rilor la Brad le-ar netezi dru­ te favorabile pe terenurile *
1 există, el Investeşte opera cu o dimenisunc preţioasă, capabl- i rea în competiţie a divizio­ mul spre obiectiv, dor ar în­ din afara Devei.,. Oricum,
• Emisiune in I lă să-i potenţeze valoarea : dimensiunea cosmică. Să nc amin- , narelor B se produce sub greuna grav situaţia Aurului, succes tuturor celor 5 forma­ gana" (14°), brună (16°),
aghiară ; 4 tini de Eminescu sau de Sadovconu. \ încărcătura interesului deose­ lată de ce considerăm că ţii hunedorene în îndeplini­
Tv. ; specială „Bucura" (17°) şi
seri ; 4 i bit faţă de necesitatea valo­ este momentul ca jucătorii rea importantului obiectiv al „Retezat" tip Caramel
al ; | RADU CIOBANU ^ rificării tuturor şanselor şi activităţii fotbalistice la ni­ (20°).
de : Viitorul c- posibilităţilor de salvare, de velul acestui ^eşalon I
i şi energiile Momentan, întreprinde­
î; menţinere a întregului grup Astăzi, însă, şi diviziona­ rea de bere Haţeg produ­
foileton : „Fa- de 5 echipe în eşalonul se­ rele A hunedorene, Jiul şi ce şi livrează 150 000 sti­
tlliser". Ejtiso- cund I Acesta ar fi obiectivul Corvinul, vor juca din nou cle pe zi şi 200 hl bere
global al fotbalului hunedo- brădeni să abordeze acest sub semnul unor neîmpliniri la butoi, care se desface
te ; joc cu conştiinţa unei respon­ — din tur şi din prima eta­
de scriitor ; rean Io nivelul diviziei B, a- sabilităţi sporite, ca element în judeţele Hunedoara şi
şi refrene vc- sumat ca atare de către fie­ pă. Mai ales Corvinul, care Gorj, urmînd ca după in­
operete ; care secţie de fotbal şi de compensator al slabei lor va evolua pe terenul „zdrobi­ trarea în funcţiune a în­
mondial ; fiecare antrenor, de mişcarea prezentări la testare şi ca da­ tei" în etapa de debut a re­
al. torie faţă de propriii supor­ tregilor capacităţi ale în­
noastră sportivă în ansam­ turului, F.C. Argeş, va avea treprinderii, cantităţile să
teri, atît de înţelegători faţă o misiune extrem de grea :
SieăffiSSKEÎISS blul său. Presate de această de ei pînă acum... Al doilea sporească simţitor. Dar
încărcătură, echipele noastre, meci, cel de la Lupeni, va să ţină piept elanului de rea­ constructorii mai sînt în­
cum arătam şi în însemnări­ purta pecetea luptei directe bilitare al gazdelor; să recu­ că prezenţi şi, de la in­
le pe marginea testării fotba­ pereze punctul pierdut cu Tîr- trarea parţială în produc­
I L: 7,00 Ba- liştilor, s-au pregătit cu se­ între două formaţii cu situa­ govişte. Greu, dar nu impo­ ţie, se pare că nu le prea
0 Avanpremie- riozitate — îndeosebi Mine­ ţie identică. Balanţa înclină sibil... Cam aceeaşi situaţie o vine să plece odată... (N*
; 7,15- Vă re­ totuşi în favoarea localnici­ are şi Jiul : să înfrunţi Steaua \
intru azi ; 8,00 rul Lupsni şi Dacia Orăştie Gorun). ,
îzlcalc ; 8,30 — pentru ca cel puţin fizic lor, atît prin avantajul tere­ învinsă cu o etapă în urmă, \
iul satelor ; să poată ataca returul cu nului, cit şi prin plusul de în Ghencea, nu e cea mai \ OGRADĂ VRAIŞTE...
ie lirică ; 10,18 experienţă al multora dintre plăcută sarcină... Mizăm, to­
te cînt, patria şanse sporite. Pentru că, aşa
tadiomagazinul cum se prezintă situaţia la componenţii echipei. In aită tuşi, pe capacitatea de mobi- . Platforma Chişcădaga
00 De toate subsolul clasamentului turu­ situaţie, Victoria Căian apare lizare a jucătorilor Jiului în nu mai este şantier, ci fa­
13.00 Hadlojur- evident favorită în meciul cu meciurile tari, cu adversari
nda veselă ; lui, unde sînt angrenate mai brică, în care s-a încor­
s-cluh ; 15,15 multe echipe, salvarea va fi „lanterna roşie", Avîntul Re­ de elită. * porat o mare avuţie a po­
dcă ; 18,00 So- de partea acelora care au ghin, — ceea ce nu înseam­ porului. Incinta — „ogra­
temanţă ; 20,00 nă că jocul trebuie privit cu NICOLAE STANCIU
20,15 Dans pe folosit perioada pregătirilor da" sa gospodărească '—
22.00 Radiojur- de iarnă din plin, cu răspun­ este însă vraişte. Intră ci­
•noramic spor- dere şi conştiinciozitate. Si­ ne vrea, pe unde vrea,
trada dtunini- DE AICI SE REIA ÎNTRECEREA ETAPA DE AZI :
uletin do ştiri; gur, cum mai spuneam şi cu DIVIZIONARELOR 15 „motorizat" sau nu, iese
stop muzical crii prilej, nu factorul fizic 3. F.C. Baia Mare 17 10 8 1 42—13 26 pe unde-i vine mai la în-
va garanta succesul, dar, 2. C.F.R. Cluj-N. 17 11 3 3 36—12 25 Minerul Lupeni — demînă (posibil şi cu ce
17 11 1 5 37—15 23
foarte sigur, va cîntări greu 3. „U“ CIuj-Napoca 17 10 2 5 24—13 22 Dacia Orăştie; C.F.R. îi stă mai la îndemînă).
Timişoara — Mure­
4. Victoria Călău
in capacitatea echipelor de 5. Gloria Bistriţa 17 9 3 5 35—14 21 şul Deva ; „U“ CIuj- Dacă ar vedea-o „vărul
a-şi apăra şansele. Faptul 8. Mureşul Deva 17 9 3 5 30—21 21 Napoca — Chimica Sînedru", ar zice de bu­
a fost evident în tur, cind 7. U.M. Timişoara 17 8 3 6 25—19 19 Tirnăveni ; Metalur­ nă seama una, în graiul
8. Min. Mold. Nouă
17 8 3 6 17—21 39
gistul Cugir — Mi­
runcă intune- Mureşul Deva şi Victoria Că- 9. C.F.R. Timişoara 17 7 2 8 16—18 16 norul M. Nouă ; F.C. său hunedorean colorat :
; Şatra <Ar- lan, bine pregătite, au reuşit 10. Metalurg. Cugir 17 6 3 8 21—2G 15 Baia Mare — Gloria „Noa, la Chişcădaga-r
JARA: Impuş- 11. C.I.L. Sighet 17 6 3 8 23—29 15 Bistriţa ; C.I.L. Si­ fain, numa-că tăt ii ho-
lar de lună bune evoluţii. Dincolo de a- 12. Aurul Brad 17 6 2 9 20—23 14 ghet — Victoria Că­
idecătorul Fa- cest lucru rămîne însă difi­ 13. Chimica Tirnăveni 17 6 2 9 22—26 14 rei ; Aurul Brad — ha !". (I.M.).
erifui" (Side- cultatea fiecărui meci în par­ 14. Victoria Cărei 17 6 2 4 13—30 14 C.F.R. Cluj-N. ; Ar­
)-ale camava- 15. Armătura Zalău 17 5 3 9 19—27 13 mătura Zalău — \ CINSTE CUI ?
ictorul) ; PE- te, iar în privinţa primei eta­ 16. Minerul Lupeni 17 8 0 11 13—28 12 " U.M. Timişoara; Vic­
?oruncă intu­ Cabana Gura ziala pe — dificile vor fi meciurile 17. Dacia Orăştie 17 5 2 10 14—30 12 toria Călău — Avin-
ia) ; Salty (7 Foto : VXRGIL ONOIU Aurului Brad (cu C.F.R. Cluj- 18. Avîntul Reghin 17 1 3 13 10—52 5 tul Reghin. Gazeta de perete „Via-
Fair play (Rc- ( ţa noastră", care se află
PENI : Surîsul ■ x i în faţa Consiliului popu-
rral); Buzdu-
ooeoM (Munci- -Mar comunal Şoimuş, are
T olea (Urmare din pag. 1) ţă judecătorească ? Aşa vine acasă, face scandal, lui, ca să putem intra în acela care-şi spune tatăl o rubrică intitulată „Cin­
jvcîcc ...,unei- casă după ce adoarme el“ său. Am vrut să schimbăm ste lor". Nu se ştie însă
EA : Un oră- cum s-a văzut. A plecat bale soţia şi o alungă de
(Mincrul) ; lăriei lor, omul care le pentru 15 zile din fabrică, acasă cu cei doi copii. To­ — ne mărturiseşte Niculi- şi cu el două vorbe. Era de cînd rubrica aceasta,
menadă pen- transformă visurile in coş­ lipsindu-se de posibilitatea varăşul Prorocu are doi co­ na Prorocu. plecat în concediu. I-n tim­ ca şi altele dealtfel, aş­
(Muncitoresc); maruri şi lasă ca un laş pii, un băiat de 16 ani şi pul concediului, orice pă­ teaptă să fie ocupată de
Tufă de Ve- de a cîştiga, deci şi de a N-a fost întotdeauna aşa. rinte se gîndeşle să facă
oresc) ; URI- toată grija existentei lor se achita de obligaţiile fi­ o fetiţă de 9 ani. Ei sînt Cit am fost mai' tineri, numele celor care merită
rul lui Hero- pe umerii unei femei. Ana- zilnic martori la scandalu­ ne-am făcut împreună ca­ mici bucurii copilului său. să fie popularizaţi. Fireş­
brie) ; BRAD: lizînd probele depuse la nanciare faţă de copii. Singura bucurie pe care el te, şi în această comună
i roşie); GU- dosar, instanţa a decis ca Ce doreşte Gheorghe Albu rile provocate de tatăl lor, să în comuna Stejaru, din le-a făcut-o alor săi e că... sînt fruntaşi la contractări-
. Roşcovanul să rezolve în acest timp ? care atunci cind e beat îi judeţul Teleorman. Apoi
RĂŞTIE ; Ma- ambii copii să. fie încre­ Sub acelaşi acoperiş cu el, bate şi îi alungă. Toţi cei s-a apucat de băutură. Nu i-a lipsit o vreme de teroa­ şi livrări, la acţiunile ob­
c (Patria) ; dinţaţi mamei pentru creş­ rea prezenţei lui în casă. şteşti care se întreprind
(Flacăra) ; tere şi educare, iar pe soţ copiii n-au avut linişte şi din blocul J vă mulţumim am decit o dorinţă : să nu Trist, dar adevărat. cu cetăţenii. De aseme­
I : Cuibul sa- pace. Soţia, căreia i s-au din inimă pentru interven­ ne mai bată şi să nu mai -k
(Casa de cul- l-a obligat la plata unei nea, tot gol este şi panoul
G : Omul li- pensii de întreţinere de Am recepţionat prin in­ unde ar trebui să fie pro­
e I-II (Popu- 600 lei lunar pentru ambii termediul unor oameni gramul activităţilor care
: Prin cenuşa care nu înţeleg să stea ne­
ALAN : Făgă- copii. se organizează şi se des­
de cultură) ; S-a ameliorat de atunci păsători la dramele unor făşoară la căminul cultu­
RTcQ în acţiu- semeni, două „cazuri" în ral. Pentru aceste fapte,
; SIMBRIA : situaţia copiilor Albu, a
Ia Sarajevo mamei lor ? l-am căutat care ne-am unit glasul cu cinste cui ? (N. Tircob),
A A : Cuibul pe soţi la locul lor de mun­ al acelor oameni în a con­
(Lumina) ; damna lipsa de responsa­ AVERTISMENT
iratia Chaplin că — întreprinderea de încredinţat copiii pentru ţia ce o veţi face în spri­ fiu nevoită să fug -de aca­ bilitate faţă de copii a u-
I-ISUAR ; Lu— materiale de construcţii. creştere şi educare, şi-a jinul familiei acestui om". să cu copiii". PENTRU NECINSTE
(Muncitoresc). „Soţia a plecat de la noi luat copiii şi a plecat la Primii oameni cu care Femeia cu care discutăm nor taţi. Dorim ca la a-
— ni se spune de la ser­ părinţii ei, cu speranţa de am luat contact în „cazul pare mult mai în vîrstă ceste glasuri să se uneas­ Făcînd cumpărături în ţ
viciul de personal“. „Soţul a găsi pentru copii şi pen­ Prorocu“ au fost tovarăşe­ decit anii pe care-i are. că şi cel al tovarăşilor lor magazinul alimentar din ^
e învoit vreo 15 zile (!?) tru ea liniştea dorită. E le de muncă ale Niculinei Viaţa în doi cu soţul ei, de muncă. Organizaţiile de piaţa „Obor" a Hune- t
pentru a-şi rezolva unele clar: Gheorghe Albu caută Prorocu de la grupul so­ muncitor la secţia turnăto­ partid, de sindicat, consilii­ doarei, Petrea Ciuriuc şi J
situaţii familiale“ — ?ie din nou „sămînţa de scan­ cial al cocseriei din C.S. rie, a ofilit-o înainte de le oamenilor muncii din soţia sa, au avut prilejul \
bajiil pentru întreprinderile în care lu­ neplăcut să constate cum I
aartie 1978 : spune şeful fabricii de ma­ dal". Dar o face, de data Hunedoara. „Pur şi simplu vreme. „Să vedeţi ce slă­
îentine căldu- teriale izolante din cadrul aceasta, nesocotind o sen­ viaţa acestei femei cu so­ buţă şi necăjită e fetiţa!“ crează cei doi taţi sînt da­ o femeie, o lucrătoare a *
variAbil. Vin- I.M.C. „Ce cunoaşteţi de- tinţă judecătorească. ţul său e un chin — ne — ne spun cele două tova­ toare să intervină pentru a magazinului, care făcea
slab la mode- -& spunea Viorica Ambroş, răşe ale Niculinei, cu pă­ pune ordine în comporta­ încasările la casă, i-a „ta­
ul sud-estic. spre acest om, despre fa­ xat" cu 4 lei în plus, fă-
le minime vor milia lui ?“. „Atunci cind Cazul familiei lui Dumi­ vinzătoare la chioşcul ali­ rere de rău în glas. Sigur. rea în familie a acestor oa­
ntre : 3 şl o nu se îmbată, c un bun tru Prorocu din Hunedoa­ mentar al secţiei. Ceea■ ce Pentru că, la ora cind alţi meni, pentru a-i obliga să cîndu-le totodată un scan- l
axdmele, ziua muncitor. Cind bea...". ra ne-a fost adus la cu­ ne-au mărturisit Maria copii se odihnesc, fetiţa lui ducă o viaţă normală, dem­ dai de parcă i-ar fi prins ■
) grade. Dimi- Dumitru Prorocu, în nop­ nă, civilizată, întemeiată pe cu mina în buzunarul său
ceaţă. Cind bea, Gheorghe Albu noştinţă de către locatarii Vamă şi Maria Ţîbrea ar
.o de 6 şi 7 devine tiranul familiei sale din blocul J, din strada indigna pe orice om. „Ni- ţile cînd pe el băutura îl principiile eticii şi echită­ Cercetînd cele sesizate
Cerul se va şi-şi neglijează o obligaţie Traian Vuia: „In mod to­ culina a fost nevoită nu o face din om neom, picoteş­ ţii socialiste, pentru a asi­ miliţia municipală i-a a
at şi vremea vărăşesc, vă rugăm a da dată să fugă de acasă cu te pe unde dă de un pic gura climatul necesar creş­ plicat vînzătoarei Clemen
i. Vor cădea elementară — aceea de a sa Pin ti I ie un avertismenl
ib formă de contribui material la între­ o mină de ajutor familiei fetiţa şi să vină să doar­ de căldură. In căminul ei terii şi educării corespun­
ratura va scă- ţinerea celor doi copii. lui Dumitru Prorocu. A- mă amîndouă aici, la gru­ cald, unde ar trebui să gă­ zătoare a copiilor acestor Ce-o să-i aplice condu \
Cum înţelege să facă ,a- cest tovarăş, de fiecare da­ pul social“. „Am stat o sească cel puţin un dram familii. cerea I.C.S. mărfuri aii- ,
’Vreme căldu­ menta re ? (Th. Mărcuş). i
ţii variabil. ccasta, acum-, după ce a tă cind ia plata şi avan­ dată, noaptea pînă la două şi din căldura unui suflet ION CIOCLEI
fost obligat si prin sentin­ sul se îmbată, pe urmă cu fetiţa sub scările blocu- de iată, sforăie fără griji