Page 2 - Drumul_socialismului_1978_03

■A- 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. il
—apwswa KaaacaccaxaaaigaBMBawi

mm
ci» îndeplinim

o sarcină 9,00, Teleşcoa
10.00 întrebăr
suri ;
partid li),20 Teatru 1
in filoz
{Urmare clin pag. 1) Ce trebuie făcut pentru ca şi In activitatea Trustului 11.50 nislav î
Telex ;
xelor. Dealtfel, în sectorul 10.00 Telex ;
nostru nici n-au fost schim- 10.05 TeJeşcoî
. baţi toţi minerii şefi de
brigăzi, ţinîndu-se seama de construcţii Deva să se realizeze o calitate noua 10.35 nă ; Curs dc
de faptul că unii şi-au în­
17.10 Din ţii
suşit deja asemenea cu­ tuturor, n-a cerut refacerea
noştinţe. De pildă, tovară­ înainte de a intra în pro­ ţie — şefi de şantiere şi de vităţii muncii o constituie, vreunei lucrări, n-a găsit mă­ 17.20 Telecroa
şul Ioan Sălăgean îşi men­ blemele enunţate mai sus, loturi, de ateliere şi servicii, precum bine se ştie, indus­ Disciplina car un vinovat. onieri ;
ţine funcţia. Au fost luate se cuvine să aruncăm o pri­ maiştri sau şefi de formaţii trializarea lucrărilor. în acest 17.10 Album
şi asemenea măsuri care să vire în urmă, la activitatea — care nu privesc cu toată 'domeniu s-a făcut prea puţin 17,55 Din ca
asigure câştigurile cores­ din 1977 a Trustului de con­ răspunderea elementul orga­ faţă de posibilităţile trustu­ Disciplina are tangenţe Anotimi
punzătoare, proporţional cu strucţii Deva — unitate re­ nizare — atît de important în lui şi mai ales faţă de exi­ permanente cu organizarea Colaborarea... 18.35 Moşteni
îndeplinirea sarcinilor de prezentativă a judeţului, cu activitatea constructorilor. A- genţele de creştere a randa­ muncii şi invers. Disciplina tor — li
plan. A fost deschisă şi realizări notabile între între­ colo unde organizarea mun­ mentului fiecărui lucrător pe un şantier de construcţii ...între constructor-proiec- cu Ilaş
şcoala de policalificare de­ prinderile de profil din ţară. cii nu se efectuează temeinic constructor. Pe şantiere nu trebuie privită sub mai multe tant-benefici ar, temă discuta­ 19.10 Rezultai
spre care s-a mai vorbit, Aşadar, să vedem cum a lu­ şi responsabil, îşi face loc există suficiente pompe de aspecte : al disciplinei de tă şi paradiscuta'tă, rămîne noexpri
atît pentru mineri, cit şi crat în 1977 T.C. Deva. Dacă dezordinea şi indisciplina, teneuit şi de aplicat mase muncă, disciplinei tehnologi­ permanent in atenţie, in a- 19.20 1001 de
pentru lăcătuşi şi electrici­ ar fi să ne formulăm conclu­ cursivitatea fluxului productiv şpaclu, vibratoare de adînci- ce, al organizării temeinice tenţia tuturor celor trei fac­ 19,30 Tclcjur
eni. ziile după rezultatele de la suferă fragmentări sau stran­ me şi maşini de filetat. Alte­ a lucrului, care, toate deter­ tori, care se acuză perma­ 19.50 Noi, f<
Mai subliniez aici un finele anului, cînd a înre­ gulări, termenele nu mai pot ori, utilaje de acest gen au nent, reciproc, pentru caren­
element important, care gistrat rămîneri în urmă faţă fi respectate. „Despre ce or­ staţionat din cauza lipsei mină bunul mers al întregii ţele ce le au fiecare. Coci 20.20 Tcjeeira
dre Pa
cred că a fost decisiv în de plan de cîteva milioane ganizare şi ritmicitate se pieselor de schimb ori, pur activităţi de pe şantiere. La acesta este adevărul. Bene­ ră pe
realizarea schimbărilor de de lei, ar trebui să spunem poate vorbi cînd staţia noas­ şi simplu, nu au fost folo­ acest capitol cu cele mai ficiarul de investiţii trebuie a srudi
care vorbesc. , Anume, e- că a muncit slab. Este ade­ tră de betoane de la Live- site din comoditdate.'Dar cit mari minusuri s-a înscris tot să-i asigure constructorului
xemplul personal al comu­ vărat că în 1977, T.C. Deva zeni nu merge zile în' şir ? de comod poate fi oare să Şantierul nr. 4 Brad, dar şi toate condiţiile de atacare a 22.05 Muzică.
niştilor. Noi am fost pri­ a avut sarcini mobilizatoare, — îşi manifesta nemulţumi­ baţi cu malul de lemn (la Şantierul nr. 5 Orăştie. Dis­ obiectivelor : amplasamente, 22.20 Telejur
mii care am trecut la fap­ între care şi realizarea unui rea Ion Tobă, şeful unei e- Petroşani' şi Haţeg), în loc ciplina de producţie, sub proiecte, deschiderea finanţă­
toate aspectele sale, trebuie
te. Am aici în vedere pe număr de apartamente în chipe de tîmplari de la Gru- să foloseşti maiul mecanic a- rii, documentaţii etc. Dar a- ESF'-sassa
tovarăşii Teodor Boncalu, Bucureşti, în cadrul acţiunii desea beneficiarul întîrzie cu -
Toan Solomon, Constantin de refacere a fondului loca­ rezolvarea acestor probleme BBfcnsîSSBS
Popa, exemplul cărora a tiv al Capitalei, în urma seis­ omECŢil FUNDAMENTALE DE ACŢiUNE \H 1978: şi atunci constructorul intră
fost urmat apoi de alţii, mului din 4 martie. De ase­ in criză de timp şi începe BUCURE.?
dioprogranit
în acest fel, în prezent menea, a depus eforturi con­ © Organizarea temeinică a producţiei ; © Mecanizarea şi indus­ lucrarea fără orientarea cla­ Radiojurnal:
formaţiile de lucru pe toa­ secvente pentru înălţarea u- ră asupra obiectivului. Ade­ sci; 8,10 Cur
te cele 4 schimburi din a- nui mare număr de aparta­ trializarea lucrărilor ; © îmbunătăţirea disciplinei tehnologice şi sea, proiectantul eliberează relor; 9,00 IS
batajele dotate cu co"m- mente şi obiective social-cul- de muncă ; ® Calitate şi eficienţă ; ^ Colaborare strînsă între tîrziu proiectele, uneori in­ tătorilor ;
plexe sînt unite, omogene, turale, agrozootehnice, lu­ constructor-proiectant-beneficiar. complete, care atrag după şl iri ; 10,30
cialisto ; 10
dispunînd de oameni com­ crări edilitare etc. sine multe modificări şi re- ral ; 11,00 !
petenţi în soluţionarea pro­ Dar în activtialea T.C. De­ modificări cu urmări negative 11.05 Microf
blemelor ce se ivesc. Ceea va au existat însă în anul pul de şantiere Valea Jiu­ flat în dotare şi în bună sta­ să stea mai mult în atenţia în activitatea constructorului. 11,25 Avanj:
l’v. ; 12,00 !
ce este mai important însă 1977 şi multe carenţe şi nea­ lui. Apoi dăm asaltul în ul­ re de funcţionare !... Cum să organizaţiilor de partid şi de „Atît ne-a plimbat proiectan­ 12.05 Din ci
este conturarea finalităţii. junsuri, care au grevat obţi­ timele zile ale lunii, în ul­ crească productivitatea cînd sindicat de pe şantiere, a şe­ tul blocul nr. 69 din Petro­ lui nostru :
Vreau să spun că în cele nerea unor rezultate mai bu­ tima lună a anului şi treaba de multe ori se încep lu­ filor tuturor compartimentelor şani, la stingă şi la dreapta, la 3 : 15,00
lor ; 16,00 r
două abataje frontale, con­ ne în activitatea de construc­ nu poate ieşi cum am vrea crări fără a avea asigurate de activitate, a fiecărui om pînă am obosit şi noi con­ Coordonate
duse de Teodor Boncalu ţii. Participanţii la recenta a- noi". Alte carenţe de organi­ proiectele, fără a se cunoaş­ a-l muncii. Nu trebuie să uite structorii — releva cu amară Buletin de
şi Ioan Sălăgean, producti­ dunare generală a oamenilor zare : Pe şantierele din Brad te bine procesul tehnologic, nici un constructor că starea ironie ing. Dumitru Ţurnă, limbii rom
eintecele si
vitatea muncii a crescut în muncii pe trust le-au arătat şi Haţeg (şefi de şantiere fără întocmirea şi respectarea disciplinară bună generează directorul Grupului de şan­ 18,00 Orele
decurs de numai o lună la deschis, propunînd soluţii şi ing. Viorel Nistor, . respectiv graficelor de execuţie... O a- realizări deosebite şi deci, tiere din Petroşani. Şi nu e tera şi spi
dublu. Sînt zile în care a- măsuri concrete de îmbună­ Vasile Ţop), la loturile din semenea metodă de lucru a cîştiguri sporite, un surplus singurul caz". „în ce ne pri­ Cadenţe so
ceasta ajunge la 11—12 tăţire a activităţii şi angajin- Geoagiu şi Petri la, un mare făcut ca la un bloc din Brad de bunăstare pentru fiecare. veşte — sublinia ing. Dan într-o oră
stop muzic
tone pe post. du-se, la unison, să-şi înde­ număr de săpători-betonişti betonarea diafragmelor unui Cazan, şeful Şantierului nr.
•
TIMIŞ!
în brigăzile noastre s-a plinească integral sarcinile şi au fost concentraţi pe supra­ 2 Deva —, deşi avem un tualituţi l-a
creat astfel o atmosferă angajamentele asumate, lată feţe mici, neputîndu-se des­ nivel să dureze... o lună de plan mare în acest an, am dii de ieri,
bună de lucru. Acum, o- şi principalele direcţii de ac­ făşura şi realiza normele. Şi zile. „Ne trebuie o maşină Calitatea luat toate măsurile şi sîntem 10,30 Conşt
de fasonat şi alte utilaje ca­
biectivul nostru central ţiune în acest sens : tot la Brad şi Haţeg, ca ur­ hotărîţi să-l îndeplinim. A- prezent : A
este ca, printr-o sporire re să ne uşureze munca şi ţla cetăţile
mare a necorelării volumelor să-i crească roadele. Altmin­ Toate cele spuse pînă a- ceasta depinde însă şi de a- dioreportaj
mai accentuată a produc­ de mortar cu fronturile de lu­ cum — despre organizare, jutorul proiectanţilor şi al be­ cea ; Med;
tivităţii muncii, să ne în­ Organizarea cru, oamenii, au pierdut mul­ teri, noi muncim. Împreună mecanizare, disciplină —con­ neficiarilor. Din cele 820 de Tineri inte
folk ; 19.00
deplinim ritmic şi planul. te ore, zile chiar, aşteptînd cu echipa mea mă angajez diţionează intr-un fel sau al­ apartamente pe care trebuie rară : Misii
DĂN1LĂ GAŞPAR după cantităţile necesare de ca in acest an să econo­ tul calitatea lucrărilor. Şi nu să le construim în acest an, pundere a
formarea
locţiitorul şefului Există încă unii conducă­ mortar. La Grupul de şantie­ misim 20 de tone de fier-be- s-ar spune că în această pentru 400 nu avem asigura­ Snaltă con
sectorului IV tori ai proceselor de produc- re Valea Jiului, la şantierele ton". (Ion Preg, şef de echipă privinţă T.C. Deva n-a făcut, te nici o condiţie, iar din Dezbatere ;
ţişor 1970 -
nr. 4 Brad şi nr. 2 Deva s-a fierari-betonişti). La creşterea in ultima vreme, paşi însem­ 61 de poziţii de pian, 40 nu cal-distract
acţionat insuficeint şi pentru productivităţii muncii pe şan­ naţi. Dar la fel de bine se au încă deschisă finanţarea.
extinderea lucrului în schim­ tiere îşi aduc contribuţia şi poate spune că mai sînt şi ★
buri sau pentru asigurarea lucrătorii de la S.U.T. Şi co­ multe neajunsuri, la capito­ Trustul de construcţii Deva «in
lul calităţii. „Am încheiat a-
condiţiilor de lucru pe schim­ lectivul de aici a muncit mult nul cu calificativul slab la are de realizat majoritatea
buri (aprovizionarea cu ma­ în' 1977, dar greutăţile sale, calitate — recunoştea ing. covîrşitoare a locuinţelor din DEVA :
judeţ. Sarcina, recunoaştem,
teriale, cu energie electrică, pe care le resimte şi acum, Vasile Ţop, şeful Şantierului nu este deloc uşoară. Numai albe • C
cu betoane şi mortare, asis­ se numesc lipsa unor ma­ nr. 3 Haţeg. N-am stăpînit (Patria) ;
Melodii
tenţa tehnică etc. Asemenea şini de mare capacitate şi u- suficient de exigent activitatea prin organizarea temeinică a lui (Fiat
situaţii de slabă organizare tilaje, a pieselor de schimb maiştrilor, am tolerat indisci­ producţiei, mecanizarea şi in­ ră sau
se mai întilnesc şi acum pe şi a unor materiale cum ar plina, n-am fost mai severi dustrializarea lucrărilor, îm­ Ah 1 Jon;
(Constructt
unele şantiere, la unele lo­ fi plase de sîrmă, cabluri etc. cu noi înşine". Aşa este, dar bunătăţirea disciplinei tehno-, ŞANI: Po
turi şi formaţii de lucru. Or, în ceea ce-i priveşte însă de ce s-a acţionat aşa ? Ci­ logice şi de muncă, prin co­ (Unirea) ;
organizarea este una din la­ direct pe lucrătorii de la ne permite dezordinea şi in­ laborarea strînsă între pro­ Noiembrie)
iectanţi, constructori şi bene­
turile esenţiale ale creşterii S.U.T., mai au unele proble­ disciplina pe şantiere, abate­ ficiari se va putea realiza e- Hollywood
productivităţii muncii. me de organizare defectuoa­ rile de la tehnologii, ritmu­ xecutarea la timp şi de cali­ LUPSNI:
<--- ţste (
să a lucrului, de indiscipli­ rile de melc şi gîndirea în­ tate a locuinţelor din judeţ, apelor (Mi
CAN ; Fur
nă a muncii, de calitate ne­ gustă în planificarea şi or­ in această direcţie trebuie să resc) ; LO
Mecanizarea corespunzătoare a lucrărilor ganizarea muncii ? S-au e- acţioneze organizaţiile de terminată
fectuat multe lucrări de ca­ partid, toţi oamenii muncii TRILA ;
de instalaţii şi a reparaţiilor, litate necorespunzătoare dar care lucrează în cadrul trus­ (Muncitore
Vaporul a'
O altă caracteristică im­ a prefabricatelor şi panouri­ compartimentul C.T.C. din tului. URICANf :
I.M.C. Deva : Aspect de la maşina de debavurat blocurile Cosmos
din polietilen expandat. Foto : VIRGIL ONOIU portantă a creşterii producti- lor mari etc. trust a dat girul de trecere DUMITRU GHEONEA BRAD : D.
de altădat;
GURABAi)
luri de
Respectarea legalităţii so­ care, în absenţa gazdei, a ORAŞTIE
cialiste, a legilor, este ri­ REGIMUL DE EVIDENTA A POPULAŢIEI cotrobăit prin casă, şi-a în­ yard, zis „
Orfana (F
dicată, în ţara noastră, la suşit suma de 3 482 lei şi GIU-BAl :
rang de principiu de drept, apoi a dispărut. Iată unde rilor de :
de etică şi echitate, de litatea. Eliberarea buletine­ Cu toate acţiunile între­ pentru preschimbarea lor. imobilul respectiv. înscrie­ duce şi la ce pericole se culturii) ;
ciumata 1
înaltă responsabilitate ci­ lor de identitate, preschim­ prinse pentru cunoaşterea Cu toate că nu aveau acte rea în cartea de imobil se expun cei care încalcă pre­ (Popular)
vică, cetăţenească. în acest barea acestora cînd expiră şi respectarea legii cu pri­ de identitate valabile, ca­ face de către deţinătorii vederile legii cu privire la speranţe ;
iul unui .
context se înscrie şi res­ termenul de valabilitate vire la evidenţa populaţiei, sierii unităţilor unde aceş­ acestora pe baza buletine­ regimul de evidenţă a lă (Casa
pectarea regimului de evi­ sau cînd au fost deterio­ se mai constată şi unele a- tia sînt încadraţi în mun­ lor de identitate ale loca­ populaţiei. Adresăm rugă­ MERIA : 1
denţă a populaţiei — ce­ rate, ■ pierdute ori furate se bateri. în oraşele Vulcan că, continuau să le .plăteas­ tarilor. în locurile de caza­ mintea ca fiecare cetăţean riile t-II
rinţă obligatorie a fiecă­ face, la solicitarea persoa­ şi Petrila au fost depistaţi că retribuţia, încâlcind pre­ re în comun, dre.ptul şi o- să-şi verifice valabilitatea Din lumea
dată (Lun
rui cetăţean al Republicii nelor respective, de către tinerii Sislagy Emil şi Bo- vederile legii care stipu- bligaţia înscrierii cetăţeni­ actelor de identitate şi să Soarta Ai
Socialiste România — în organele de miliţie pe baza lor în cartea de imobil o. se prezinte la organele de (Minerul).
strictă conformitate cu actelor doveditoare, în ter­ au administratorii sau re- miliţie pentru intrarea în
prevederile Legii 5/1971. menul şi în condiţiile pre­ Legile iării — legile noastre H Să le cepţionerii de hoteluri, mo­ legalitate. în ce priveşte
Toţi cetăţenii ţării sînt o- văzute de lege. teluri, cămine de nefami- buletinul de identitate, IV*
bligaţi de a poseda acte de Intră în obligaţiile cetă­ cunoaştem H Să le respectăm lişti, cămine studenţeşti precum şi pentru ţinerea
identitate valabile de la ţenilor de a se prezenta cu etc. Cazuri de nerespec- corectă a cărţilor de imo­
Timpul
împlinirea vîrstei de 14 toate actele doveditoare tare a prevederilor legii în bil, a evidenţei tuturor lo­ martie 191
ani şi înscrierea în buleti­ pentru obţinerea buletinu­ birci Ioan care 'depăşiseră lează că plata retribuţiei această privinţă s-au con­ catarilor din fiecare imo­ roasă, cu
nele de identitate a men­ lui de identitate cu 15 zile vîrsta, primul de 17 ani, iar se face numai pe bază de stat în municipiile Hune­ bil, contribuind în acest Izolat vor
Vintul va
ţiunii.. privind stabilirea înainte de împlinirea vîrs­ al doilea de 14 ani, dar nu acte valabile. doara şi Petroşani precum din sud-\
domiciliului, a reşedinţei tei de 14 ani iar pentru aveau buletine de identita­ în domeniul evidenţei şi în alte localităţi. La Hu­ fel la asigurarea unui cli­ va fi cup
şi a grupei sanguine. preschimbarea documentu­ te. Alţi cetăţeni, între care populaţiei, importante atri­ nedoara, Moldovan Iuliu şi mat de ordine, disciplină tre 3 şi I
Prin valabilitatea actelor lui în termen de 15 zile de buţii şi răspundere au per­ soţia sa Beji, locuiau fără şi linişte publică, respect între 13 ţ
de identitate se înţelege la data expirării lui. Pen­ se numără Edu Mihai din faţă de normele de convie­ locală, di
Pentru I
ca acestea să nu fie cu ter­ tru obţinerea vizei de Hunedoara, Levai Nicolae soanele împuternicite de a forme legale în str. Car- ţuire socială, faţă de legile Vreme ci
conduce cărţile de imobil
menul expirat, deteriorate schimbare a domiciliului din Cristur, Nicolae Ver- paţi, nr. 25. Băliuc Vasile ţării. variabil,
şi să aibă înscrise în ele sau a reşedinţe*, termenul ginia din Luncoiu de Jos precum şi cetăţenii care din Petroşani a găzduit Vor cădec
Da muu
menţiunile cu privire la de prezentare la organele şi alţii, deşi aveau actele au obligaţia să solicite în­ mai mult timp pe Reti Lt. colonel LIVIU MOISE, roasă, cu
domiciliu, reşedinţă şi ce­ de miliţie este de 5 zile de de identitate cu termenele scrierea în acestea în ter­ şeful formaţiunii judeţene Vor căde
lelalte date, toate în la data obţinerii dovezii expirate nu s-au prezen­ men de 5 zile de la intra­ Blaziu, fără a-l înscrie în de evidenta populaţiei be sub ic
strînsă concordantă cu rea- de spaţiu locativ. tat la organele de miliţie rea în spaţiul locativ din cartea de imobil, individ N. BADIU