Page 26 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
3 mzswasa^/g ngw.'jrai;
Wf ELE\
9,00Teleşcoal;
Noua, femeilor, munca ne aduce demnitatea 10,10 Tribuna
10,00 Şoimii pi-
10,30Teatru tv
O m a g i u doi, n-a
cere" de
împlinirii profesionale, prestigiul In societate, Preluare
dramatic
8 Martie 1978. La miciţi şi ale asistenţei sociale, stanţa. ;
arii, stimate mame, stima învăţămîntului, culturii şi 11,45Telex ;
te surori, soţii, fiice ! Ghi artei, cooperaţiei meşte 11,50închidere;
mului.
oceii şi brîncLuşele şi-au şugăreşti şi comerţului es fericirea în familie . IC,00Fotbal :
deschis petalele, garoafe te de 60-80 la sută, cînd Mureş —
le şi calele au inundat cu de munca ei, responsabilă (divizia 1
„Nu trebuie, sînt atîtea cole siune dir
frumuseţea şi gingăşia lor şi atentă, beneficiem în 17,50Din ţările
serele pentru a vă împo fiecare zi, şi cînd, ajunsă Nu ne putem realiza pe plan uman sau social decît ge care merită. Vă rog, poftiţi 18,00Telecronh
dobi Ziua. Şi ea a sosit acasă, e mamă, şi soţie, practicînd o meserie, învăţind şi perfecţiortîndu-ne conti în policlinică, în spital, vă pionieri ;
înaltă, luminată de soare şi soră, şi gospodină — nuu, Opţiunea pentru muncă este un act politic la care veţi da seamă de frumuseţea 18,20Campion»
de schi-lo
le primăverii, dar mai a- cum să nu-i aducem azi, femeia hunedoreană e angajată cu hărnicia, capacitatea, profesională şi morală a fe înregistrai
les al acestui anotimp tî- la sărbătoarea ţării, o da entuziasmul şi devotamentul ce o caracterizează. Ancheta meilor de aici. Vă va fi greu Lahti (Fii
nur pe care îl trăieşte ţa tă cu ghioceii şi brindu- de faţă e o confirmare a realităţii că munca este aceea să alegeţi". 18.30 Forum ce
ra în drumul ei spre mă şele, cu garoafele şi vio care ne generează bucuriile împlinirii profesionale, parti — Dar v-am ales, stimată 19,20 1001 de I
reţia umană. Ziua aceasta, relele pe care i le vom o- cipării la viaţa socială, întemeierii fericirii in familie. tovarăşă doctor. V-am ales 19.30 Telejurnal
19,50 Noi, feml
a opta din luna mărţişo feri, urările calde de să pentru că ia cei 16 ani de Emisiune
rului, vine să confirme nătate şi mulţumire, de cînd vă cunosc oamenii Văii 20,25 Astăzi, c
încă o dată condiţia de ani mulţi şi fericire! tuşi, n-am aflat cum această Jiului, copii şi părinţi, de cînd lespeetaco
azi a femeii, statutul ei O urare din inimă pen mamă tînără (a împlinit, du aţi făcut din profesia dum zieal-core;
Zilei fem
în munca şi viaţa Româ tru, cele aproape 1 500 de minică, 25 de ani. felicitări !) neavoastră crezul de viaţă, 21.05 Telecipcrr)
niei socialiste. femei din judeţ cărora •reuşeşte ca, în secţia de cro faptele v-au recomandat. Me lălia per
Premieră
La mulţi ani! Urarea hărnicia în muncă din a- it a Fabricii de încălţăminte ritele, capacitatea şi conduita ■ ducţie a
o adresăm, deopotrivă, tu nul trecut le-a adus titlul din Hunedoara, să fie neîn civică v-au promovat în func engleze ;
turor femeilor de pe pă- de fruntaşe şi evidenţiate, trecută. • REZULTATELE ţia de director al Policlinicii 21.05 Tclejurna!
mîntul nostru huneâorean, o stringere caldă de mină — Ne spuneaţi că fa mo OBŢINUTE — din Petroşani şi tot ele v-au
al căror număr reprezintă pentru cele peste 1 000 de delul 5 020 realizaţi în plus recomandat localnicilor să vă
aproape jumătate din femei care' deţin funcţii 55-60 perechi feţe pe schimb, PRILEJ DE aleagă deputată în consiliul = K ADI<
populaţia judeţului. O a- de răspundere pe linie de i-ar la modelul 1 783 ajungeţi SATISFACŢII popular municipal. Ştim că
partid şi de stat, în con la depăşiri zilnice de peste nu vă e uşoară munca... -
ăresăm femeii muncitoa DEPLINE" — Adevărat, dar cînd te
re, tehnician, inginer, cer ducerea procesului de pro 100 perechi. Am mai aflat că Pe Letiţia Oprean, şefă de poţi bizui pe colectivul în ca PROGRAMVU
cetător, de la combinatele ducere a bunurilor mate lucrările se înscriu şi în ce echipă la ferma legumicolă re munceşti, cînd ai încredere dioprogrâmul <
Radiojurnal ;
siderurgic şi minier, de la riale, în înăăţămînt, cul rinţele de calitate şi că fa a C.A.P. Dobra, am găsit-o în oamenii cu care lucrezi, în presei ; 8,10 O
„prefabricate“ şi „termo tură, ocrotirea sănătăţii. ceţi şi economii de materie în mijlocul tovarăşelor sale de vingi, reuşeşti. M-aţi întrebat Iru voi ; 9,00
centrale", de la „Vidra" Felicitări pentru întrea primă. ce înseamnă această profesie ascultătorilor ;
ga prezenţă şi contribuţie — Da, ajung să economi muncă, recunoscute ca bune de ştiri ; 10,0.'
şi de la „Vîscoza", de la legumicultoare, harnice şi pentru mine. Aş îndrăzni să române ; 10,30
„ţesătorie" şi de la „încăl la activitatea economică, BUCURII ? sesc un metru ' de piele la pricepute. Ne-au recoman vă spun că e însăşi... familia socialiste ; 10,4'
ţăminte ", de la fabricile politica şi obştească a a- ORI DE CÎTE ORI 400 perechi-feţe. Mă între dat-o prin cuvinte simple, dar mea. E sufletul meu. le alese ; 11,0i
ştiri ; 11,05 Mi
şezărilor noastre hunedo- baţi cum ? Mare lucru nu vă
de conserve, de mobilă, REZOLV pline de căldură. Lucrează — Ce-si doreşte mama Di- nierilor ; 11,35
de umbrele, de pe şantie rene ! Sănătate şi succese pot spune. Eu lucrez normal, aici, la grădina de legume, anei — fetiţa cu veleităţi de ră Radio-Tv. ;
rele de construcţii, o a- noi in înfăptuirea marilor O PROBLEMĂ adică nu pierd de loc tim de 20 de ani, iar de 15 ani ziaristă — şi a Codrutei, în- de ştiri ; 12,05 1
tră 13,00 De
dresăm femeii de pe o- obiective pe care Progra CE PRIVEŞTE pul, nu mă Iasă firea, şi cred este şi secretara organizaţiei tr-o zi de martie, cînd o lu 15.00 Clubul im
goarele plinii, celei ce mul partidului le-a pus în ECONOMIA ŢĂRII“ că aşa se cuvine să ne res de partid. Munca ? E totul me omagiază femeia ? Fotbal minut
creşte şi îngrijeşte cerea faţa naţiunii noastre so Acum 20 de ani, Roma O- pectăm meseria. pentru ea, e însăşi viaţa. „De — Să am credinţa că toi 18.00 Orele sei
Ier a şi spiritu
lele şi animalele dătătoare cialiste. limpia Brînză era prima fe — Desigur, şi pentru mo la muncă aştept satisfacţii şi ceea ce fac, fac cinstit, cu Cadenţe sonore
de hrană zilnică, o adre Calitate. Iată cerinţa nu meie inginer care intra pe dul în care o respectaţi, v-aţi aproape totdeauna le am. Ele corectitudine, cu simţ de răs donate cconon
săm femeii în alb — me mărul unu adresată po poarta fabricii de teracotă atras aprecierea celor din jur. nu mă ocolesc. Dealtfel, mă pundere. Ce-aş putea dori zi întîKor'oră; ;
stop muzical
dic şi farmacist, celor*ce porului de secretarul ge din Deva. Şefa de promoţie De aceea aţi 'fost aleasă în bucur în fiecare zi cînd văd mai mult ?
ne ocrotesc sănătatea — neral al partidului la înal de atunci este azi inginer consiliul oamenilor muncii din cum cresc sub mîinile mele TIMIŞOARA
o adresăm meşteşugarei, ta tribună a Conferinţei principal în cadrul biroului de fabrică. E tare frumos să te fragedele răsaduri, cum ro litatea radio ;
ţii corale din i
femeii din comerţ şi celei Naţionale. Dezvoltarea la programare, pregătire şi ur-' ştii apreciată. desc legumele din grădină. Conştiinţa îa
din centrala telefonică, turilor calitative ale în mărire a producţiei la fabrica Emilia se îmbujorează, iar Cele mai mari satisfacţii nu zent : „Pentru
dactilografei, educatoarei tregii activităţi economi- de materiale izolatoare a ochii-i căprui se aprind. ţi le poate da decît munca. niîntului..." —
C.A.P. Diniaş ;
— învăţător şi profesor co-sociale a mobilizat şi I.M.C. Deva. Emoţia de a ne — Dorim şi noi să facem Asta dacă o faci cu drag". lion Vaier ia
— ce-şi închină viaţa for comisiile şi comitetele de vorbi despre meseria căreia cit mai mult, să ridicăm pres Şi Letiţia Oprean aşa o (ace. 19,00—20,00 „I
mării generaţiilor de ti femei din toate unităţile i-a închinat decenii de via tigiul fabricii noastre tinere, In ziua cînd am fost la fer pleoape de nu
omi
misiune
neri. şi localităţile judeţului. ţă îi dă expresivitate chipu Şi-apoi, munca ne e răsplă mă, femeile de acolo lucrau Martie.
Răspunderea cu care s-aii tită. Dar, ce vă spun ! Mai
La mulţi ani ! Floarea angajat la această nouă şi lui iar privirea i se umezeş bine v-aş pofti pe la mine, la răsaduri. „Nu plecăm pî-
pe care o primiţi azi în nobilă cerinţă pentru pro te. Inginerul pentru care „pro pe acasă, să vedeţi că, deşi nă diseară dacă e nevoie,
dar e lauda muncii voas blemele de fabrică au primat sîntem tineri, casa ne e casă. trebuie să terminăm tot ce C l N E f t
tre, a aportului vostru la gresul ţării au manifesta întotdeauna", e, totuşi, mamă, Poftiţi, să-mi cunoaşteţi şi ne-am planificat pentru azi".
t-o deschis, în adunările
împlinirile economice şi fiul ei, Călin, se pregăteşte
de dări de seamă şi ale copii, ileana are nouă ani Aşa face de ani şi ani. Şi a
sociale ale Hunedoarei so geri ale comisiilor şi co pentru bacalaureat şi doreşte şi e pionieră, comandantă de reuşit să imprime şi celorlal DEVA: Sandi
Malaeziei (Patr
cialiste. Cînd mai mult de mitetelor de femei, desfă să încerce la biochimie. „Vă detaşament la şcoala nr. 1, te femei acelaşi spirit de pentru Anna ©
36 la sută din totalul şurate, în aceste zile, în urmează şi în meserie". Ma Daniel are numai 6 ani. Dar conştiinciozitate şi răspundere HUNEDOARA :
populaţiei ocupate în eco pregătirea apropiatei Con ma zîmbeşte, ochii i se ume veniţi, stăm pe Prutului, la pentru munca depusă. Numai „Autobuzul" (l
nomia judeţului îl repre ferinţe Naţionale a Fe zesc iar, şi iarăşi trece la nr. 3 în blocul A 2, aparta aşa femeile de aici au reuşit DACA FAC) chii Shivanei,
(Arta), O pira
zintă forţa de muncă fe meilor. problemele mari ale fabricii. ment 38. să fie cunoscute pentru ceea TOTUL CU DRAG, mine (Construi
minină iar aportul aceste La acest 8 Martie, ce Se frămîntă, vrea să obţină ce fac (într-unul din anii tre AI NUMAI TROŞANI Ar.
ia este recunoscut zi de premerge înaltul forum în nişte produse noi, pe bază de cuţi, C.A.P. Dobra a obţinut MULŢUMIRI" picior (Unirea),
(7 Noiembrie),
zi în întrecerea socialistă, care statutul social al fe polistiren, care „cred, i-ar a- Ordinul -Muncii, cl. a lll-a, tîrzie (Repub
cum să nu-i dăruieşti, azi, meii va primi noi valori, juta pe constructorii noştri în tocmai pentru producţia de le Aurelia Gabor este vicepre PENI : Din lui
ele altădată (C
în zi de 8 Martie, flo adresăm mamelor, soţiilor, ce priveşte izolarea noilor o- gume). „Şi pe plan obştesc şedintă a Consiliului de edu de înfloresc cr
rile recunoştinţei ! Cînd surorilor, fiicelor urarea biective". am multe satisfacţii — ne-a caţie politică şi cultură so tor esc) VULC
prezenţa feminină în sec sinceră : La mulţi ani, în — Ni s-a spus că nu luaţi spus. Ele sînţ legate de dez cialistă al oraşului Brad, mem mia;'” ’.ncitore
toarele ocrotirii sănătăţii tru sănătate şi fericire ! niciodată pe „NU" în braţe. voltarea comunei noastre — bră în biroul organizaţiei de Două dioptrii
Chiar şi azi, cînd centrala vă viitor centru urban —, de partid de la şcoala generală bitism (Minerii
solicita un . produs pe care faptul că, din an în an, ea e nr. 2, preşedinta comisiei fe LA : Frază
(Muncitoresc) ;
nu-l aveţi. mai bogată şi mai frumoasă. meilor din învăţămint, condu SA : Ej au 1 ur
patrie, seriile
— Dar avem, în schimb,
M a m a datoria să cercetăm, să încer mică contribuţie. De asta mă cătoarea cercului „Micii po toresc) ; URIC/
La toate acestea am şi eu o
vestitori" din şcoala unde lu
Iul unui direct
căm sâ-| realizăm. crează. comandant-instructor lă (7 Noiembri
Cum e mama ? bucur".
— Ne vorbiţi şi despre bu de detaşament. Este şi soţie Aripioară sau p
Ca orice mamă a'in lume curiile dumneavoastră, tovară şi mamă. „Nu mi-e uşor, dar Roşie) ; GURA1
Cine e mama ? şa inginer cu prenume de atunci cînd depui puţin efort de zile după c<
neral) ; ORAŞ'J
Mama e un om din acest popor capitală ? şi pasiune în tot ceea ce faci cea pecete (Pa
Mama e o femeie-mimcitor.
— Bucuriile le avem în fie îţi găseşti timp — ne-a de oie la Paris
Cine este mama ? care zi cînd răspundem la o SA FIM MEREU clarat profesoara Aurelia Ga GEOAGIU BAI
Mama se numeşte ţară, solicitare a unui beneficiar, TINERE" bor. Mie, de exemplu, nu-mi moare singur (<
tură) ; HAŢEG
Mama se numeşte primăvară.
pentru că ştim că e vorba de „încă de pe băncile şcolii place să trăiesc fără griji, fă graţie 1573
MANUELA BUCULEI, economia naţională, de inte mi-am dorit să devin ţesă ră a mă încerca pe mine în BRAZI : Ado
eicvă, Cenaclul literar „Mugurii*' resele ţării. Vedeţi, bucuria e toare. Mi se pare cea mai Cosmos ; CAL/
Hunedoara sămi zi de zi. Planificînd or tui de la Saraje
mai mare cînd nu e numai a frumoasă meserie" — ne-a donat şi sistematic, .reuşesc cultură), Ah ! J
ta, ci a tuturor. mărturisit — cu căldură firă- să-mi rezerv timp şi pentru nathan (il luni
reasa Elena Pascu de la Ţe- pregătirea profesională şi RIA : şi a ve;
miilor negre
C I N S T I R E sătoria de mătase din Deva. pentru activităţile obşteşti şi noapte (Lumina
ILIA : Necum
Visul şi l-a împlinit. Azi lu
profesionale şi pentru gospo
© „Mamei melc" — aşa au Dem lonaşcu, Ion Ţigantele, crează la războaie. Şi lucrea dărie". Despre munca cu co Călina Roşie (P
intitulat pionierii din clasa a Ştefan Nagy şi ^Constantin ză bine. Este apreciată şi iu piii, profesoara Aurelia Ga
VH-a B a Şcolii generale nr. Năvală Sîrbu au citit cele bită de colectivul in care
7 din Hunedoara spectacolul mai reuşite creaţii dedicate bor afirmă că de aici vin VREMI
omagial închinat celei mai femeii. munceşte. Drept pentru care SA AM CREDINŢA toate satisfacţiile educatoru
dragi fiinţe. Colegii lor din • „Zilele cărţii pentru fe a şi fost aleasă secretară a CA-MI ÎNDEPLINESC lui. „Mie îmi plac mult co
clasa a V-a B, de la şcoala mei" este acţiunea organizată organizaţiei U.T.C. II, schim
Timpul
prob.
generală nr. 3 au susţinut de Biblioteca judeţeană în MISIUNEA piii. Mă simt bine în mijlocul ziua de 8 marţii
programul dedicat Zilei de 8 numeroase oraşe şi comune. bul A, avînd în răspundere 96 lor, îi simt alături în opee mea continuă s;
Martie sub titlul „Femeia ma „Zilele cărţii-." au cuprins de utecişti. Muncii ii dedică CU CORECTITUDINE, moment. încerc să mă regă că. Cerul va 1
mă şi tovarăşă de lucru", iar simpozioane, medalioane lite totul. Toate eforturile. Şi, de CU SIMT sesc în vorbele şi faptele lor. noros. Vor cădi
pionierii din clasele a VH-a rare, şezători, expoziţii care aici, nu are decît satisfacţii. porare, mai al<
A şi B şi a VHI-a A şi B au s-au bucurat la Brad, Hune DE RĂSPUNDERE" Cînd mă regăsesc sînt ferici parte a interval
realizat simpozioane şl mon doara, Deva, Haţeg, Orăştie şi Atîf de la muncă cit şi de la tă. Azi încerc sentimentul u- va sufla moder;
taje literare emoţionante, sub în alte localităţi de o caldă activitatea obştească. E tî Dacă n-am fi auzit atîtea nor răspunderi mult mai înal vest. Temperat
genericul „Mamei un buchet audienţă. nără. Vrea să crească în me vorbe de admiraţie şi pre cuprinsă noapte
de cîntece şi versuri", „E- O „Prietenie, dragoste, res te deoît mi-au revenit pină nus 2 şi plus 1
roine cotidiene", „Omagiu ponsabilitate socială". La ci serie, să se afirme la locul ţuire la adresa muncii medi acum. Doresc să insuflu ele ziua intre 2
mamei". nematograful „Patria" din O- său de muncă. E soţie şi ma cului Martha Rodica Dijmă, vilor mei pasiune pentru în Ceaţă locală di
e „O floare de inimă, pen răştde s-a desfăşurat procesul CUM SA NU mă. Venită de pe plaiurile rescu, dacă am fi întîlnit mă văţătură, pentru muncă, pasi Timpul probi
tru tine, femeie". Sub acest cinematografic „Prietenie, DOREŞTI Moldovei, s-a stabilit în De car o persoană care să fi a- S şi 10 martie >1
generic, Clubul sindicatelor dragoste, responsabilitate so une cu care apoi să intre în rece, mai ales ţl
din Lupcnd a găzduit o apre cială" pe marginea filmului SA MUNCEŞTI va şi aici vrea să răm-îna. vut reţineri faţă de modul în viaţă, să muncească acolo Intervalului. V>r.
ciată şezătoare literară Ia re artistic românesc „Regăsire". Gnd om întrebat-o ce-şi do care „doctoriţa cu oglinda în unde şi-au ales". cu totul izod-e.
uşita căreia au colaborat Realizat eu concursul unui BINE ?“ reşte, pentru sine şi semenele frunte" îşi face datoria — La munte Vrej
membri ai Cenaclului „Pana- colectiv de colaboratori ai în La întrebarea din titlu n-am poate am fi dat ascultare in Ce-am mai putea adăuga ? de răcire, u c<
it Istrati" — Valea Jiului. In treprinderii fnecanice Orăştie. sale, în prag de sărbătoare mult noros^or <
faţa unei săli arhioline. poe procesul cinematografie s-a mai găsit răspuns. Emilia şi de primăvară, ne-a răspuns sistenţei cu care dumneaei Pagină realizată de : elpitaţii fi
ţii şi Drezentatorii Natalia înscris printre acţiunile cu Lunguleasă ni l-a dat prin simnlu : sănătate, fericire si... refuza să-i apară numele în LUCIA L1CIU ploaie, Iar 71 ). 11 Si
Man, Valerla Zamfir. Dumitru larg ecou educativ. în Crici în+tva.K/“i ro.n r\nc« Ci