Page 27 - Drumul_socialismului_1978_03

© MIERCURI, 8 MARTIE 1978 Pag. 3

aESEffiS fesiera Genei — ILOCm, iJE AOpxfmm 1
\um i comună a wmwmLon A UITAT DE
manei de naţionalitate maohiară GABB&LQ& DD CONDUdSEB ECONOMIE...
4 martie a.c. in autoga- ^
Ieri a avut loc la Deva şe­ Frontului Unităţii Socialiste, plenară au adoptat o tele­ ra din Flunedoara. Auto- \
între noi dinţa plenară a Consiliului de secţia de propagandă a gramă adresată C. C. al buzul de 8,40 de Deva — t
<lec.it tă- judeţean al oamenilor muncii Comitetului judeţean de par­ P.C.R., tovarăşului NICOLAE
i Crişan. itcmdareierafcele un Roman Diesel, 31 -HD- '
î Teatrul de naţionalitate maghiară. tid, publicaţiile şi presa de CEAUŞESCU, în care se spu­ 4645 — a tras la peron
n Con- Plenara a analizat activitatea partid. ne printre altele : îra contiono creştere cu 15 minute înainte de
social-culturală desfăşurată O altă direcţie în care con­ „Plenara Consiliului dă plecare. Foarte bine —
ogra- de consiliu în cadrul Festi­ siliul a acţionat cu insisten­ mandat reprezentanţilor săi .Acţiunea de presă declan­ randamentul a fost de 9,50 veţi zice. Da, era foarte
valului naţional „Cîntarea ţă este aceea a intensificării in Consiliul naţional al şată de ziarul nostru în urmă bine, dacă şoferul nu lă­
3. A. Tg. României" şi a desemnat tone pe post, deci o creştere
C. Argeş educaţiei materialist-ştiinţifice oamenilor muncii de na­ cu aproape o lună de zile la de 2,20 tone. Şi la al doilea sa cele 15 minute moto­
Transmi- candidaţii pentru Consiliul a tineretului, a tuturor oa­ ţionalitate maghiară să ex­ întreprinderea minieră Lupeni complex mecanizat, exploatat rul să meargă în gol. O
naţional al oamenilor muncii menilor muncii. Sînt organiza­ prime încă o dată deplina se reflectă cotidian, cu rezul­ fi uitat sau nici nu ştie
•ialistc ; de naţionalitate maghiară. te expuneri, dezbateri, simpo­ lor adeziune faţă de politica de brigada lui loan Sălăgean de economia de energie
icntru. tate tot miai bune în activi­ — unde mai sînt încă unele
Manifestare amplă cu ca­ zioane pe teme ca : „Despre internă şi externă a partidu­ tatea minerilor. La abatajele probleme de pus la punct, şi combustibil ce se face
mondiale racter economic şi cu puter­ sistemul solar", „Caracterul lui, să încredinţeze partidul, mecanizate din sectorul IV, a- după trecerea peste un ori­ în toate domeniile ? (S.
Seleeţiuni nice valenţe sociale şi edu­ reacţionar al religiei", „Mate­ pe dumneavoastră personal, colo unde lucrează cu com­ loan).
de la cative, iniţiată de secretarul rialitatea lumii", „Opoziţia zont — randamentul din lu­
la) ; mult stimate şi iubite tovară­ plexe de mare productivitate na februarie a marcat o creş­
iese ; general al partidului, tovară­ dintre ştiinţă şi religie" ş.a. şe Nicolae Ceauşescu, că ne brigăzile lui Teodor Boncalu tere faţă de luna ianuarie de
şul Nicolae Ceauşescu, Fes­ Paralei, au fost întreprinse vom mobiliza şi mei mult şi loan Sălăgean, minerii şi 1,20 tone de cărbune pe post. INFRACTORUL
tivalul naţional „Cîntarea Ro­ manifestări, de popularizare cadrele tehnice conlucrează „MASCAT" ■*,
( largă a realizărilor ştiinţifice, forţele pentru a fi la înălţi­ Doza de nemulţumire de
gială ; mâniei" antrenează, practic, mea încrederii cu care am fructuos, cu exigenţă şi res­ care aminteam constă în de­ Intr-una din nopţi, a-
ta ! Tc- pe toţi oamenii muncii din a progresului ştiinţei româ­ fost investiţi, adueîndu-ne o ponsabilitate patriotică, smul- ficienţele de aprovizionare şi gentul de ordine loan Co-
terar-mu- judeţul nostru, fără deosebire neşti. contribuţie şi mai mare Ia gînd adîncurilor cantităţi spo­
c dedicat de transport, în penalizările vali şi paznicul militarizat
de naţionalitate, la un susţi­ Se desfăşoară o activitate antrenarea oamenilor muncii rite da cărbune. Noua formă zilnice pentru calitate. De
*V-' ’ cultural-educativă remarcabi­ loan Deatc îşi executau
a : „Bă- nut efort pentru înfăptuirea de naţionalitate maghiară, de organizare a muncii în asemenea, se mai produc ca de obicei rondul pe
Anglia". lă la căminele culturale din alături de întregul popor, în subteran — prin încredinţa­ stagnări ale complexelor din străzile Petroşaniului. Era
ari. Pro- neabătută a sarcinilor ce re­ Cristur, Deva, Jeledinţi, în
tîrziu şi o linişte s-o tai cu
idiouriior vin întregului popor din hotă- liceele cu secţii maghiare în măreaţa şi îndrăz­ rea posturilor cheie din aba­ cauza unor întreruperi de V t î
rîrile Congresului al Xl-lea şi neaţă bătălie condusă de taj şi brigadă unor maiştri, curent sau a altor defecţiuni respiraţia ! Deodată, au
Conferinţei Naţionale ale din Deva şi Petroşani, pre­ partid, în frunte cu secre­ tehnicieni şi subingineri — a electromecanice, se duce încă văzut un individ care „cău­
partidului. cum şi în şcolile generale si­ tarul său genera!, pentru e- impus conjugarea nvai strîn­ lipsă de piese de schimb ta" umbra stîlpilor. L-au
milare. Aici există formaţii de
Plenara a relevat că în lu­ amatori de dansuri româneşti dificarea societăţii socialiste să a preocupărilor şi efortu­ pentru remedierea oportună a ,
mina Programului partidului, şi maghiare, grupuri vocale, multilateral dezvoltate în pa­ rilor întregului personal mun­ defecţiunilor. Discutînd cu
a indicaţiilor şi sarcinilor da­ tria noastră comună — Re­ citor al sectorului pentru pre­ oamenii din cele două aba­
de teatru, montaje literare, gătirea şi urmărirea desfăşu­
te de tovarăşul Nicolae brigăzi artistice etc., care publica Socialistă România". taje frontale mecanizate, un­
<i,(ili Ra- rării temeinice a activităţii pe de complexele de mare pro­
acţii; 7,00 Ceauşescu, Consiliul judeţean prezintă spectacole cu un întregul flux al producţiei de legitimat : Oprea R. Nico-
Revista al oamenilor muncii de naţio­ pronunţat caracter militant, ductivitate au înlăturat defini­ / lae din Blaj, judeţul Alba.
are pen- nalitate maghiară, într-o DUMINICĂ cărbune. tiv securea şi lopata, văzin-
ispundem eloqiind eforturile comune CULTUF;AL-EDUCATIVĂ — Avem cadre foarte bine du-i la lucru efectiv în sub­ ţ „Să ştiţi, spune drumeţul
0 Buletin strînsă legătură cu toţi fac- pentru prosperitatea multila­ pregătite profesional, capabi­ i nocturn, am observat pe
Iu limbii . torii care au atribuţii educa­ terală a patriei socialiste. Un mare număr de cetă­ teran, am avut revelaţia să ? cineva care a intrat în
1 ţările tive, sub conducerea organi­ Multe din acestea şi-au afir­ ţeni din satele După Piatră, le să rezolve operativ, com­ constatăm puternica lor forţă 1 Şcoala generală nr. 6 şi
gini cora- petent, toate problemele pe de acţiune şi de angajare în
ulctin de zaţiei judeţene de partid, ac­ mat valoarea în cadrul pri­ Tarniţa şi Grohoţele au par­ care le ridică munca în sub­ ţin dispensar, furînd o bu-
anul pio- ţionează cu hotărîre pentru mei ediţii a Festivalului „Cîn­ ticipat la o duminică cultu­ muncă, hotărîrea unanimă de i telie de aragaz şi un sti-
mpremie- îmbunătăţirea continuă a ac­ ral-educativă care a cuprins teran, releva tovarăşul loan a materializa neabătut orien­ > lou chinezesc". Amănunte
0 Buletin tarea României", desfăşurînd o întîlnire a locuitorilor cu Sav, secretarul comitetului do tările şi recomandările secre­
iua noas- tivităţii cultural-educative în şi în prezent o bogată acti­ partid al I.M. Lupeni, pre­ ţ uluitoare ! In realitate, in-
l la 3 : rîndul populaţiei de naţiona­ vitate cultural-artistică. brigada ştiinţifică, precum şi tarului general al partidului, 1 fractorul descris semăna
ilor: 15,45 un amplu spectacol prezentat şedintele consiliului oamenilor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, } leit cu... Oprea R. Nico-
minut ; litate maghiară, imprimînd în­ Participanţii la plenară, fo­ de artiştii amatori. (Viore! muncii. Este cît se poate de date cu prilejul vizitelor din
20,30 Bi­ tregii munci de formare a losind prilejul dezbaterii pro­ clar că numai în abataj. în llae. „Masca" se cojise şi
gii ; 20,50 conştiinţei socialiste un pro­ blematicii cultural-educative Vulturar, directorul Şcolii ge­ anul trecut în Valea Jiului. ^ căzuse repede ! (M. Ne-
i,35 Coor- nerale După Piatră). confruntarea directă cu exi­ Alături de cei doi brigadieri, î goiţă).
; 22,00 O nunţat caracter partinic, re­ desfăşurate de Consiliul ju­ < 3nacwajaaa= aBMCS3BKT7S( — — ■ ■ rii'Mrjwncasa de şefii de abataj Marius
genţele şi realităţile extracţi­
-5,00 Hon voluţionar, patriotic. Un ‘loc deţean al oamenilor muncii
ura, • .-însemnat în această activitate de naţionalitate maghiară, NIMIC MAI SIMPLU ei de cărbune, se poate acţi­ Mărăscu şi Gaşpar Dănilă, de \0 FI SAU N-O FI ASA...
ona pentru soluţionarea ori­
maiştrii mineri şi electrome­
,10 Actua- îl ocupă acţiunile politico- au exprim:-;.' ataşamentul lor cărei situaţii, pentru desfă­ canici din sector, pilde per­ Intr-o asemenea dile­
1 Forma­ ideologice care oglindesc piofund faţă de întreaga po­
ţi ; 13,30 litică internă şi externă a şurarea optimă a producţiei. manente de hărnicie şi con­ mă a fost pusă casiera
pul pre- lupta clasei muncitoare, sub La sectorul IV, dor şi la altele ştiinciozitate sînt şi şefii de ide serviciu de la autoga-
nicia pă- conducerea partidului, pentru partidului şi statului nostru, de la mina noastră, aşa se schimb loan Soiomon, Con­ / ra din Deva, în ziua de
ortaj la •eliberare naţională şi socia­ faţă de hotăririie Congresu­ 1 1 martie 1978, cînd vindea
10 Mcda- lui al Xl-lea şi Conferinţei acţionează. stantin Popa, Petru lacob, Ba-
lerzescu ; lă, rolul conducător oi parti­ Cum se lucrează concret în lasz Francisc, Ene Tălmaciu, bilete pentru ruta spre
a. ta — dului în marile procese revo­ Naţionale ale partidului, an- sectorul IV ? Ce rezultate se Mihai Cîrdei, Gheorghe Be- < Brad. Pentru autobuzul
■e“ — e- gajîndu-se ca fiecare, la lo­ jDeva — Oradea, care are
ă de S luţionare ce s-au succedat cul său de muncă să depu­ obţin ? Ce greutăţi se mai jan, Vasiie Mărgineanu, ca-
în România, pe drumul pro­ întîmpină ? Despre toate, oa­ re-i unesc în jurui lor, prin plecarea Ia ora 6,45, a
nă toate eforturile pentru venit o femeie cu un co­
gresului şi civilizaţiei, in ca­ înfăptuirea sarcinilor ce revin menii din acest sector vor­ exemplul personal, pe toţi
drul aşezămintelor de cultură colectivelor în care muncesc, besc pe de o parte de plă­ ceilalţi mineri. pil. Avea bilet obţinut prin
din localităţile în care există — De ia o lună Ia alta, de _ O.J.T. pentru Băile Feiix,
pentru înflorirea multilaterală cere şi angajare, pe de alta 1 bilet la care, în acest se-
şi populaţie de naţionalitate a patriei socialiste comune. cu o doză de nemulţumire şi la o decadă la alta, creşteri­ ) zon beneficiază de o re-
maghiară au fost întreprinse, Plenara a desemnat drept solicitare de sprijin. le sînt vizibile — sublinia to­ \ ducere, la transport, de
acţiuni de popularizare şi varăşul Alexe Furdui, secre­
candidaţi pentru Consiliul Mulţumirea este generată 150 Ia sută. Necunoscîn-
dezbatere a documentelor de naţional al oamenilor mun­ de rezultate concrete, în mod tarul comitetului de partid al *du-şi însă propriile sarcini
partid şi a legilor ţării, in cii de naţionalitate maghiară deosebit în creşterea randa­ sectorului IV. Au crescut e- şi atribuţii, casiera de
această- problematică au fost pe tovarăşii : Soos Andrei, mentelor ia cele două com­ xigenţa şi răspunderea indi­ I serviciu, a cerut călătoa-
organizate expuneri, mese Gaşpar Francisc, Peter loan, plexe mecanizate. Dacă in viduală, oamenii sînt mai u- l rei respective să achite
rotunde, simpozioane, întilniri Veres Zoitan, Fazekas Fe- luna ianuarie, de exemplu, ia niţi, colaborează mai strîns şi 1 diferenţa de preţ la trans-
cu activişti de partid, scrii­ renez, Kis luliana. complexul numărul 1, cu care mai hotărît,maiştrii, tehnicienii ^ port. Şi, pînă cînd casie-
tori, oameni de ştiinţă şi cul­ Intr-o atmosferă de entu­ lucrează brigada lui Teodor şi inginerii' sînt aproape tot ( ra a fost convinsă că
tură. Sint pe larg folosite ma­ ziasm şi vibrant sentiment pa­ DECIT A STINGE Boncalu, s-a realizat un ran­ timpul în preajma lor, îi a- nu-şi cunoaşte atribuţiile,
terialele de propagandă edi­ triotic, de recunoştinţă fată dament de 7.30 tone de căr­ jută cu fapte. că într-adevăr, cei care
tate de Consiliul Naţional al de partid, participanţii la LUMINA LA TIMP ! bune pe post, în februarie DUMITRU GHEONEA ^ merg în acest sezon la o-
l dihnă şi tratament prin
/ O.J.T. au reducere ’ la
J transport, autobuzul a în-
Bilanţul făcut de Conferin­ o dezvoltare mare şi ca vo­ I tîrziat cu mai bine de 10
ţa judeţeană a cooperaţiei de Un bilanţ care putea fi mai rodnic, lum şi ca extindere în profil. minute, timp preţios pier-
consum asupra activităţii de­ Dar n-am respecta adevărul idut de către cei aproape
puse de la ultima conferinţă dacă nu am spune că reali­ 140 de călători. Ar fi ca-
şi pînă în prezent marchea­ dacă se acţiona peste fot zările globale bune obţinute îzul ca şi la autogara din
ză cîteva plusuri care defi­ la acest indicator maschează i Deva să se facă instrui-
nesc această activitate la noi tendinţe de a dezvolta mai 1 rea personalului pentru
în judeţ ca pe o verigă solidă cu răspundere şi consecvenţă mult producţia de bunuri pen­ ţa-şi cunoaşte temeinic a-
în schimbul de mărfuri între tru fondul pieţii şi mai pu­ ■ tribuţiile de serviciu. (N.
sat şi oraş, ca o modalitate ţin de consolidare şi diversi­ Badiii).
eficientă pentru penetraţia in slabă între conducerea stare de lucruri. Faptul că ficare a prestărilor de servi­
lumea satelor a unor servicii bui de la an la an mai bine multe magazine stau închise cii. Problema cheie pentru
şi funcţionalităţi proprii ora­ şi mai mult la perfecţionarea U.J.C.C. şi conducerile unită­ remedierea acestui neajuns NOTA DE PLATĂ
vieţii sociale a satelor. ţilor de comerţ cu ridicata cu săptămînile sau cu lunile este cea a pregătirii forţei
şului. Realizările în această din lipsă de gestionari sau VERBALĂ...
perioadă privind desfacerile Tabloul acestor realizări în­ dar şi o tratare diferenţiată din cauza inventarelor prelun­ de muncă, problemă ce-şi are
de mărfuri vorbesc semnifica­ făţişate conferinţei avea toate din partea acestora a comen­ gite, este doar unul din ele. rezolvarea în programul ju­
tiv despre creşterea puterii de şansele să fie şi mai convin­ zilor magazinelor de la sate, Neconvingătoarea evoluţie a deţean de dezvoltare a pres­ Cinci lucrătoare erau
cumpărare a veniturilor popu­ gător, deoarece efortul finan­ tratare semnalată îndeosebi sectorului de alimentaţie pu tărilor de servicii şi care ne­ prezente în unitate vineri,
laţiei săteşti din judeţ. Faţă ciar făcut pentru dezvoltarea la I.C.R.A. şi I.C.R.T.I. Nea­ blică de Ia sate este altul cesită o mai bună corelare a 3 martie a.c., la campin­
de anul ultimei conferinţe — bazei materiale a activităţii în Deficitară este încă informa eforturilor consiliilor popu­ gul Strei şi o singură ma-
1975 — în anul 1977 volumul ansamblu a cooperaţiei de junsurile amintite nu scuză rea cumpărătorului de ia sa lare, ale U.J.C.M. şi U.J.C.C. j.să ocupată, cu 4 consu­
activităţii economice a cres­ consum din judeţ a fost însă nerealizările din dome- te ca şi sondarea preferin In sfirşit a treia dominan­ matori. In asemenea con­
cut cu 96 milioane lei, din mare. Dacă forţa de convin­ ţelor sale. Gestionarul de ma tă a activităţii cooperaţiei de diţii, veţi zice, servirea nu
care cel al desfacerilor de gere nu este cea scontată du­ gazin, acest factor important consum — achiziţiile şi con­ J poate fi decît mai sus de
mărfuri pentru populaţie a pă doi ani din actualul cin­ PE MARGINEA în buna aprovizionare ca ş tractările — ane şi ea nevoie ţ ireproşabilă. Da de unde !
marcat o creştere de peste 78 cinal e pentru că, pe parcurs CONFERINŢEI JUDEŢENE în desfacere nu-şi îndeplineş de unele măsuri de îmbună­ I De la bar clientul este o-
milioane lei. Producţia de s-au făcut simţite în activi­ A COOPERAŢIEI DE CONSUM tăţire substanţială pentru vii­ } bligat să se servească sin-
pentru tatea cooperativelor de con­ te în toate cazurile acest rol tor. Ele vizează creşterea ba­
78 : Vre- mărfuri şi bunuri de larg con­ Intervenţia lui promptă şi in igur, ospătară face numai
răceas- sum ca şi de prestări de ser­ sum o seamă de deficienţe zei de contractări prin încura­ ţ bucătărie. Barmana ne-a
tai mult vicii pentru populaţie a mar­ mai dinainte semnalate şi sistentă pe parcursul comen jarea preocupărilor populaţiei
loi tem­ care mai persistă, pentru că niul desfacerilor de mărfuri zii lansate de magazin, e Iu pentru a avea animale-matcă, i servit după ce şi-a dat
ei prima cat un ritm anual de creştere cru dovedit, accelerează adu precum şi prin asigurarea u- cizmele cu ulei. La sfîr-
i. Vintul de 11 la sută. In anul 1977, adaptarea la nevoile reale cu amănuntul. Eforturile pro­
in nord- faţă de 1975 contribuţia popu­ ale populaţiei sau la sarci­ prii au făcut ca în circuitul cerea mărfii în magazin. Un nei părţi din baza de fura­ şit, o notă de plată verba­
va fi nile economice actuale s-a exemplu concludent în acest jare a animalelor contractate. lă : ^),65 lei. Dar parcă
atre mi- laţiei Ia fondul centralizat de comercial ci cooperaţiei de sens îl prezintă magazinele Programul de măsuri adop­ (există o regulă: nota de
•ade, iar produse agroalimentare al făcut cu dificultăţi. consum să fie atrase mărfuri universale din llia şi Dobra. J plată să se facă în scris
7 gratie. statului, realizată prin inter­ Vorbind despre principala tat de conferinţă pentru anul
ieaţa. ramură a activităţii coopera­ în valoare de peste 56 mili­ Toate aceste neajunsuri o da­ 1978 şi următorii ani din ac­ 1 în văzut clientului, de co-
pentru mediul cooperaţiei de con­ tă înlăturate, se poate ajun­ tualul cincinal cuprinde re­ \ mun acord. Cîte feiii de
: Vreme sum, a sporit cu 19 la sută. ţiei de consum, desfacerea de oane lei, în afara contracte­
neeputul Desigur, asemenea partici­ mărfuri pentru populaţie, a- lor şi repartiţiilor. Cu toate ge la o mai bună repartizare zolvarea unei mari părţi din tpîine s-au consumat, alte
dea ploi pare demonstrează că în a- ceasta nu s-a ridicat la nive­ acestea, desfacerea cu amă­ a fondului de marfă la sate, aceste probleme. De consec­ / mărunţişuri. De ce se abat
• in curs cest sistem îşi desfăşoară ac­ lul planificat, în condiţiile nuntul nu s-a realizat în 1977 la o mai bună aprovizionare. venţa cu care vor fi ele în­ 1 de la regulă lucrătorii
dl mai tivitatea un colectiv de oa­ cînd pe ansamblul judeţului Activitatea de producţie şi făptuite vor depinde în viitor l campingului Strei ? (Gh. I. !
dea pre- fondul de mărfuri a fost asi­ decît în proporţie de 94,5 la prestări de servicii prin sis­ roadele activităţii cooperaţiei i Negrea).
mă de meni ai muncii animaţi de temul cooperaţiei de consum de consum.
tinsoare. dorinţă de a face munca lor gurat. Aceasta demonstrează sută. Sint mai multe motivele
*«i» /•AnlrSkti'tl In nrorutn n riinosruf în ultimii dai ani ION CIOCLEI