Page 3 - Drumul_socialismului_1978_03

!l @ MIERCURI, 1 MARTIE 1078 Pag. 3
u ajttn.rnr.-P.y* ■

Adunări şi conferinţe de a egeri în organizaţiile de femei
asgygasia i DE CE NU AFIŞAŢI 1
HUNE j ORARUL ?
eseseus
a \ Sîntem în staţia de au- ţ
i tobuze din strada Stermi- l
muncii tinerelor ţesătoare .’ nos a oraşului Uricani. /
r&spun- Creaţia fetin-ştiinţifică ţ Este după-amiază şi avem J
l nevoie să ajungem cu tre- ^
„Borclor în adwnarea de dare de critică. Darea de seamă şi remedieze defectele din ţe­ ? buri l-a Cîmpu lui Neag. i-
flc Bra-
seamă şi alegeri a comisiei participantele la discuţii sătură, dînd numai produ­ şi cerinţele producţiei 1 Cînd o fi venind oare au- |
de femei de la Ţesătoria au vizat direct neajunsuri­ se de bună calitate, să ţtobuzul ? Orar afişat nu-i. ^
de mătase din Deva s-a le ce mai există în activi­ facă în aşa fel îneît să tra­ in primo ediţie a Festiva­ Activitatea de creaţie teh- ■ 'întrebăm un localnic. I se 1
relevat faptul că dacă uni­ tatea lor, spunînd cu curaj ducă în fapt îndemnul se­ lului naţional „C î n t a rea nico-ştiinţifică continuă şi în pare că pe Ip -15,40. Al-/,
tatea a încheiat anul 1977 lucrurilor pe nume. Asitfel, cretarului general al parti­ României", creaţia tehnico- actuala ediţie a Festivalului tul ne spune că pe la jŞ
bă germa- cu toţi indicatorii realizaţi, s-a desprins faptul că avu­ dului de a transforma can­ ştiinţiffbă din cadrul între­ naţional „Cîntarea României". 1 16,20 ca un a-^treilea să îj
4
reuşind să se situeze prin­ tul obştesc nu se păstrează titatea într-o nouă cali­ prinderii mecanice din Orăş- Aflăm de la ing. Ludovic | precizeze că-i modificată
Bocialiste 5 tre întreprinderile cu rea­ în cele mai bune condiţii, tate. tie şi-a înscris în»palmares ţ'ora de trecere a autobu- )i
lizări bune pe centrala că nu la toate femeile este Pech, preşedintele comisiei zukri şi pînă pe la 17,15— li
pentru pi- în încheierea adunării cîteva rezultate deosebite. Au i
mătăsii, la aceasta au con­ dezvoltat gustul pentru femeilor de la Ţesătoria fost asimilate cîteva produ­ inginerilor şi tehnicienilor, în 1 17,20 n-avem autobuz în’-fl
!
tribuit în mare măsură fe­ frumos, că nu s-a ajuns de mătase din Deva a fost acelaşi timp şi conducătorul Isus, spre'Cîmpu lui Neag. S
1 ; se — alimentator cu mai comisiei de creaţie tehnioo-
meile — 82 la sută din to­ încă să spună fiecare : „fa­ adoptată o telegramă a- 1 N-ai încotro şi aştepţi în
naturii : talul oamenilor muncii brica noastră, casa noas­ multe căi de ungere, varia- ştiinţifică, că pînă acum, sub ! staţie, deşi condiţiile di- li
alb ; dresată Comitetului Cen­ tor hidraulic, presă de balo­ conducerea ing, Filip Rota-
dj.n întreprindere—care au tră". Şi nu numai s-o spu­ tral al partidului, perso­ 1 materice nu îmbine la aşa }\
lentru vii- înţeles, cînd a fost cazul, nă ! tat sau motorul „pas cu pas" ru, s-a realizat un dispozitiv ţ ceva. Şi ce simplu ar pu-j
n Pctricei- nal tovarăşului Nicolae — ce se importau ; în dome­
greutăţile fabricii şi au Au fost scoase apoi în Ceauşescu, în care se spu­ niul autoutilării consemnăm de verificare la zgomot a ro­ Iţea rezolva, problema to- 1?
răspuns la toate chemările, ţilor dinţate la strunguri. De ' va-răşii de la secţia trans-
nagerii Pro- evidenţă acţiunile organi­ ne, printre altele : „Făcînd agregatul pentru strunjirea
participînd la acţiunile or­ zate de comisia de femei, bilanţul activităţii noastre, carcaselor de reductoa-re RH asemenea, planul de măsuri \ port a I.G.C. Petroşani. T
ganizate. Printre fruntaşe împreună cu comitetul gîndurile se îndreaptă cu al comisiei prevede obiecti­ l Doar o mică tăbliţă ou ţ]
i; 599 (prin care se elimină pa­
au fost amintite Sorina Su- U.T.C. şi comitetul sindica­ deosebită recunoştinţă că­ ve strins legate de procesul / orele de trecere a auto- rş
ciu, Mioara Pîrvu, Maria tului, în sprijinul educării tre conducerea partidului tru maşini de alezat şi fre­ de producţie al întreprinderii, 1 buzelor. Să ştie oamenii... -w
Drăgan, Teodora Ursa, E- tinerelor din întreprindere, nostru drag, la cîrma că­ zat orizontale în 24 de ore), cu aplicabilitate imediată. ^ (G. ignat). ’ )
creaţie a colectivului condus
„Pa­ caterina Voiculescu, Vir- precum şi cele pentru folo­ ruia vă aflaţi dumneavoas­ de ing. Viorel Drăgan (din Solicitată de cerinţele ime­
ri. Premie- ginica Munteanu, Angela sirea timpului liber în mod tră, încercat şi ferm con­ \ NU-S MARI, DAR SÎNT ),
Producţie Gheza, Cornelia Florea, care fac parte strungarul diate ale producţiei, creaţia \ SUPĂRĂTOARE... . ţj
or cinema 1 , cit mai plăcut. ducător revoluţionar, care Ştefan lovan,' maistrul loan tehnico-ştiinţifică, ce se des­
lUefc*- • Maria Dumitrescu, Voichi- în ce priveşte activitatea v-aţi dedicat peete 45 de Susan, tehnicianul Nicolae făşoară la întreprinderea me­ 1 Trecînd prin Lupeni, ci-T
ţa Popa — din atelierul Iţim o firmă. Ar vrea să?
ară ; de viitor, s-a insistat asu­ ani de viaţă fericirii po­ Rusan şi frezorul loan Romo- canică din Orăştie, nu are
preparaţie - ţesătorie, sau pra faptului că, sarcinile şan), sau dispozitivul de fi­ aspecte, spectaculoase de na.- ţ fie „Librăria". Dar lipsesc !
Ana Blaj, Dorina Moise şi de plan pe 1978 fiind spo­ porului român. Colectivul letat piuliţe,, stil pi telescopici ' literele L şi A. Ceva mai ţ
Cecilia Munteanu — din nostru, care numără peste (prin care se elimină patru tura unor invenţii. întreprin­ I încolo citim ; „Televiziu- r
atelierul finisaj. Am putea rite faţă de 1977, întregul 800 de femei, s-a bucurat de strunguri în 24 de ore), crea­ derea mecanică din Orăştie 1 nea la parter", iar pe un i|
continua şi cu exemple de colectiv de femei va tre­ la început de condiţii bune nu este prima unitate econo­ > zid al complexului sportiv »'
SiSKEaS2! femei care nu au înţeles bui să se mobilizeze, să-şi de muncă şi viaţă, tînăra ţie a unui colectiv format din mică unde se introduce, de
să-şi facă pe deplin dato­ realizeze planul de produc­ noastră întreprindere fiind Ştefan lovan, tehnicianul Mitu pildă, transportul conteineri-
: c,on Ka- Creţu, frezorul Sas Herbert zat. Munca creatoriţpr însă,
nineţii; 7,00 ria, producînd chiar greu­ ţie ritmic, lună de lună, dotată cu cele mai moder­ şi strungarul loan Goronea.
Revista pre- tăţi întreprinderii. Şi ele pentru aceasta fiecare tre­ ne maşini, pentru care vă robustă şi eficientă, rezolvă
.. mărţâşoa- au fost numite în adunare. buind să folosească din mulţumim din toată inima Ce a cîştigat întreprinderea cu forţele proprii, la modul
iRcm ascul- din această activitate ? Da­ , din Vulcan este scris , S
Bulctin de Analiza muncii desfăşu­ plin timpul de lucru, să şi vă încredinţăm că vom torită produselor asimilate, practic, nevoile impuse de
ţările so- rate de comisia de femei, reducă la maximum numă­ face totul pentru a răspun­ dezvoltarea producţiei şi pro­ !„Cassa". Nu-s greşeli ţ
Eoment co­ de fiecare lucrătoare în rul absenţelor nemotivate s-a realizat o economie de ductivităţii muncii, înscriindu- i mari, dar sînt supărătoa- IJ
li de ştiri ; de acestei griji prin fapte circa 550 000 lei valută, iar ? re. Şi uşor de îndreptat. /
pionierilor; parte a fost făcută cu mul­ şi al învoirilor, să facă e- la autoutilare, pentru cele se în ceea ce numim curent
îră Racîio- tă responsabilitate, fiind conomii de materii prime, semnificative în activitatea cinci obiective (noi am con­ modernizare, in acest mod \ Mai cu seamă că în pri- ji
n de ştiri ; deosebit de critică şi auto­ energie şi combustibil, să de zi cu zi". mal caz este vorba de un f
ra folcloru- semnat doar două), s-a ob­ trebuie înţeleasă integrarea lăcaş ce se ocupă cu car­
00 De Ia I ţinut un plus de producţie de creaţiei tehnico-ştiinţifice în
ui invitaţî- Participare activă Ia înfăptuirea 7,1 milioane lei, o reducere marele festival al muncii şi tea, în cel de-al doilea
urnal; 10,20 despre un atelier de re-1
ornice; 17.00 ia cheltuielile de producţie creaţiei, „Cîntarea României". rparaţii televizoare (nu dej,
; 17,05 Odă sarcinilor economice ale comunei de 386 000 lei şi un spor de 1 studioul de televiziune Tj
17,40 Din beneficii de 378 000 lei. C. DROZD
noastre ; ! cum s-ar părea), iar casa y
; 20,30 I,i- Atît darea de seamă cît toare comunei, in afara ce­ te 3 900 litri lapte fieca­ 1 nu se mai scrie cu doi 1!
Iegii ; 20,50 ) de s de multă vreme,..
; 22,00 O zi şi delegatele care au luat lui de centru, curăţenia în re. Şi femeile din Stoe-
5—5,00 Non cuvîntul la conferinţa co­ şcoli şi la căminele cultu­ neasa se pot mîndri cu ceea \ (i. Cotoi, ziarist-colabora-!
ctrun. munală a femeilor din Vă­ rale este asigurată numai ce au realizat: 12 femei au (tor). ‘ ţ 1
. ; 18,00 Ac- lişoara au dezbătut cu de femei, voluntar, ne- constituit un grup vocal şi
18,10 Melo- multă răspundere activita­ existînd cadre plătite pen­ un montaj, fiind citate ca i INTRAT! PF FIR ! V
ese de azi ; tea desfăşurată, angajîn- exemplu în conferinţă şi i l
la timpul tru aceasta. De asemenea, ) Cooperativa agricolă de p
in constela- du-se la o participare şi femeile din Dealu Mare pentru alte sate.
tinii — Ra- mai sporită în viitor. au participat la repararea Cele peste 100 femei pre­ 'producţie din satul Lunca;
Vasile Van- zente s-au angajat, în nu­ ^comuna Baia de Criş,
muzical : A fost relevat faptul că drumului din sat, iar cele /virat în contul Direcţiei ju- |
ai muzicii dacă Vălişoara este pe un din Vălişoara şi Săli.ştioa- mele tuturor femeilor din
siunea lite- comună, să participe în vii­ Jdeţene de poştă şi teleco-
ie mare rus- loc fruntaş între comunele ra la întreţinerea lui per­ tor mai mult la realiza­ ţmunicaţii, cu dispoziţia de 1
torului în judeţului în ce priveşte manentă în stare bună, fi­ rea planului de dezvoltare I plată nr. 38 din 25 mai l
om eu o realizarea indicatorilor de ind şi traseu turistic. De
1 socialistă. economico-socială a comu­ / 1977, banii pentru instaîa-I.
—20.00 Măr- plan este şi meritul femei­ asemenea, femeile din Să- nei în profil teritorial atît \ rea unui post telefonic. La \\
siune muzi- lor, contribuţia lor la în­ liştioara se pot mîndri cu anul acesta cît şi în între­ (toate intervenţiile făcutei;
făptuirea sarcinilor econo­ rezultatele bune obţinute gul cincinal, contribuind cu /de consiliul de conducere?
mice fiind semnificativă. în producţia de lapte, Sa- toate forţele şi la acţiunile Şoimii patriei de la Grădiniţa Jir. 1 Hunedoara, (director ţaJ cooperativei s.-au pri-!
(Cei mai mulţi dintre băr­ veta Henţ, Maria Huieş sau de gospodărire şi înfrumu­ Irlna Bercovici), au fost prezenţi pe platforma O.S.M. II la Imit „asigurări" şi,,, atît. (
baţii comunei lucrează la Rozalia Brîneţ predînd la seţare a satelor lor. locul de muncă al Eroului Muncii Socialiste, Ştefan Tripşa. ? Intraţi pe fir tovarăşi vi- 1
mină). în satele aparţină­ fondul de stat în 1977 pes­ DOINA COJOCARII Foto ; IOAN VLAD izaţi ! (L. Lucaciu, ziarist
diile nopţii ^ colaborator)
1 de nisip
IEDQARA : ţii şi acţiuni preliminare pen­ ! DAR CALITATEA ?
Broădwayu- „Infectarea prin orice mij­ PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Aripioa- loace a resurselor sau reţe­ tru o rezolvare ştiinţifică şi
r (Arta) ; lelor de apâ, dacă este dău­ definitivă, încadrată în pre­ J Este bună iniţiativa lua-
Jonathan 1 vederile legii. în documenta­ 1 tă ca prin magazinele
PETHO- nătoare sănătăţii oamenilor, Ou preocupări „de ochii iumii“
întunecată animalelor sau plantelor, se rea noastră am în-tî l-nit un ÎC.L.F. din Deva să se des-, \
li vieţ-ii (7 pedepseşte cu închisoare de caz în care chiar atunci cînd -facă produsele preamba-
Hollywood,
tepublica) ; la o lună ia 1 an sau cu s-au investit sume mari pen­ I late. Ar fi şi mai bine
arie Ţ^ntru amendă". începem ancheta nu se asigură puritatea apelor! tru epurarea apelor uzate de însă dacă gestionarii res­
al) ; , ina de faţă cu această prevede­ la fermele I.S.C.I.P., investi­ pectivi ar acorda mai
resc)', VUL- ţia nu dă randamentul scon­ • multă grijă sortării pro­
[1 (Muncito- re a Codului penal, deoare­ duselor pe care le pre- ,
Frază ne- ce faptele despre care ur­ nai viitor „incident", fără a tat. Este cazul fermei de la
erul) ; PE- mează să ne ocupăm în pelor uzate, rezultate de la La ferma de porci, dejec­ Romos, dotată prin proiect 1 ambalează în pungi. Spun j
l de suflet 'cursul ei se situează la li­ ferma de porci de la Călan ţiile se colectează într-un purta girul unei gîndiri ingi­ şi construcţie cu o staţie de 1 aceasta, deoarece mi. s-a ’
VNINOASA: a I.S.C.I.P. Orăştie şi de la bazin, de multă vreme um­ nereşti. Mai mult, Ia I.A.S,
uncitoresc); mita dintre contravenţia la Haţeg, un factor răspunzător epurare mecanică şi chimică întîmplat în mai multe rîn-
ilescenţi în Legea privind protecţia me­ ferma de vaci nr. 8 a I.A.S, plut, din oare apele uzate curg a apelor reziduale, care însă duri să cumpăr cartofi în
Noiembrie); diului înconjurător şi infrac­ Haţeg, situată în vecinătatea în voie, în acelaşi canal de în această problemă, meca­ funcţionează „în sincopei pungi, din care uneori
tea filmului primei. Improvizaţiile privind gardă şi de acolo în ace­ nicul şef, calificînd cele în- după cum ne-am dat seama am putut să folosesc doar
aua roşie) ; ţiune, pedepsită de Legea laşi pîrîu şi rîu. Fără nici tîmplate doar ca un incident,
Mereu ală- penală. Şi, aceasta, pentru colectarea dejecţiilor de aici la faţa locului, din cauza u- 50—60 la sută. Ar fi de
(Minerul) ; că toate semnalele emise pî­ şi purificarea apelor, ce nu o măsură de epurare ! Am afirma că nu are rost să se nor defecţiuni de proiect, dorit să nu fie neglijată !
icătorul Fa- pot fi recircuitote, au dat nu trecut, joi, 23 februarie, pe recurgă la alte soluţii care deloc calitatea produse­
1“ (Patria) ; nă acum către vinovaţi de acolo, după ce deversarea în să asigure o rezolvare de du­ dar mai cu seamă din cau­
) ; GEOA- către opinia publică, alte u- o dată de furcă chiar celor za întreţinerii necorespunză­ lor puse în vînzare. <C
esul bulgă- nităţi prejudiciate sau • de două unităţi. Iarna aceasta felul acesta a apelor uzate rată, deoarece evacuarea cu toare a sistemelor sale. Con­ Vasile — Bejan, Deva).
i (Casa de
'EG ; Zbu- organele de stat, n-au avut cret, din proiect, colectoare­ TOT LA SPĂLAT ?
septemlirie darul să-i determine pe aceş­ le dintre boxe şi anumite ■t
.ZI : Marile tia la respectarea legii. La LS.C.I.P. Orăşfie şi I A.S. Haţeg confinuă să se manifeste
C
AN: Jurna- porţiuni de canal spre patu­ I Aducem în atenţia con­
>r de şcoa- în raidul întreprins de noi rile de uscare, au fost pro­ ducerii C.A.P. Sîntămăria
ltură) ; SI- cu privire la furnizarea apei grave încălcări ale Legii profeefiei mediului înconjurător iectate şi executate cu pan­
iburg — se- potabile în Deva arătam tan­ tă mică, ceea ce a provocat (Orlea (preşedinte ing.
?uJ) ; ilia : ? lîie Ştefănie), a şefului
dui de altă- genţial că unul dintre moti­ scurgerea lentă, colmatarea 1 fermei zootehnice Augus-
TELIUC : vele întreruperii furnizării a- însă a scos la iveală preca­ în Strei alarmase, timp de o două vidanjeze va rezolva şi îngheţarea lor pe timpul
Argentinei lună şi jumătate, mai multe deplin, problema. în acelaşi i tin 'Caliţoiu şi a mediou-
pei în Sîmeria şi Deva este ritatea lor deosebită. Eva­ iernii, apele uzate deversînd / lui veterinar al cîrcum-
poluarea puternică a rîului cuarea dejecţiilor lichide de organe cu drept de control timp, la ferma I.S.C.I.P.-ului, şi aici, în astfel de cazuri, [ scri'Pţiei, Vasile Cismaş, 0|
Strei — această apă ce ali­ la ferma 8 se făcea din fo­ în această privinţă. Poate că unde epurarea apelor uzate direct în pîraie şi riuri. Nea­ \ problemă pe care se pare J
mentează populaţia a trei sele de la grajduri cu vidan­ alarma aceasta n-ar fi avut reclamă o rezolvare cu ade­ junsuri de acest fel puteau 1 că o ignorează cu seni- ţ
oraşe —, cu substanţe în faţa jeze, ele fiind împrăştiate pe loc, poate că provizoratele vărat ştiinţifică, s-a trecut la fi evitate dacă se făceau
22S23E33 amenajarea unui nou bazin I nătate. Eşte vorba despre t
cărora staţia de tratare de cîmp ca îngrăşămînt. Viituri de care am vorbit, la ambe­ pregătirile de iarnă necesa­ \ necesitatea respectării cu V
iii pentru 1 Ia Batiz rămine neputincioa­ mari de apă au anihilat prac­ le ferme, • ar fi rămas în deschis, în care se pompea­ re, care să asigure o func­ l stricteţe a normelor ele- 1 1
eme oăldu- să. Sistarea furnizării apei tic sistemul de colectare şi aşa „matca" lor dacă excesul de ză surplusul din cel vechi — ţionare şi în acest timp.
variabil. fragil. La aceasta se adaugă precipitaţii din ianuarie, şi rezolvarea fiind de fapt tot ? mentare impuse de igiena- j
ploi slabe, e un aspect al poluării Stre- o amînare şi semănînd mult în concluzie, în cazurile de 1 mulsului. Motivul cu ha-
moderat iului, dar poluarea nu are faptul că vidanjeza — una februarie n-ar fi provocat a- faţă ne întîlnim cu o tratare | latele la spălat s-a înve-
’emperatura numai acest neajuns — de singură — funcţionează pe cest „incident", cum ne-a fost cu ceea ce' ar putea face
noaptea, în- sponci. Lichidul îşi creează prezentat atît la ferma un bun gospodar pentru graj­ simplă, dacă nu chiar super­ Î chit şi nu mai poate fi
s, iar ziua, a diminua calitatea sau a dul său. Sigur, urgenţa întîi ficială a unei probleme de crezut de nimeni. Prezen­
rade. Ceaţă întrerupe furnizarea apei po­ drum printr-un canal deschis I.S.C.I.P., cit şi la I.A.S. Ha­ mare importanţă pentru noi ţa factorilor amintiţi în
a. tabile, ci îi mai are şi pe a- către ferma de porci a ţeg. Deşi tirziu (dar mai bine este asigurarea ca apele u- toţi. în această situaţie, in­
narlic 1978 : I.S.C.I.P., de acolo către un decît niciodată), factori din zate de aici să nu dever­ ! ferma zootehnică trebuie
să, cu- cer cela de a distruge flora şi seze în Strei. De aceea, pro­ tervenţia celor chemaţi să a- (să se facă mai mult sim-
uit noros. fauna rîului. Fenoli, amoniu, canal de gardă, care o con­ toate unităţile cu competenţe plice prevederile legii se cere / ţitâ şi sub aspectul ordi-
)itaţii locale, hidrogen sulfurat, ca să nu­ duce în pîrîul Nădăştiei şi de şi responsabilităţi în această vizoratele ar putea fi accep­ făcută cu toată hotârîrea.
■eme căldu- mai vorbim de suspensii şi aici în Strei, la circa 500 m problemă au hotă rit aplica­ tate, dar numai ca o rezol­ 1 nil şi disciplinei, precum
variabil. vare de moment ! Din păca­ (şi al producţiei. (N. Tîr-
ipitaţii sla- substanţe organice, ajungeau în amonte de barajul de pri­ rea unor măsuri, dar din ION CIOCLEI j^cob).
i aversă. şi încă mai ajung în apele ză al staţiei de tratare a apei păcate, tot cu caracter de te, în cursul documentării nu NICOLAE STANCiU
C i . — « • ■ ! « ; ztw-I îi 11 n - r!r> In Batiz. provizorat, de amînare a u- am reuşit să depistăm inten­