Page 30 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 30
/
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
IN LUMINA MĂSURILOR ADOPTATE Consfătuire Conferinţe orăşeneşti ale femeilor
ÎN ŞEDINŢA DE LUCRU A COMITETULUI
judeţeană privind
CENTRAL ŞI A ŞEDINŢEI COMITETULUI E necesară o muncă politico-
culturile de
POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL F.C.R.
legume şi cartofi educativă mai susţinută 16.00 Telex ;
t
16.05
TeleşcoaJ
Sectoarele şi funcţiile ie bază „Ne angajăm în faţa con de servicii către populaţie, la Cu toate rezultatele bune 16,35 Curs de
Ieri, 8 martie a.c., la Ra^- ducerii superioare de partid, înfăptuirea sarcinilor edili- obţinute în diferite domenii, 17.05 Pentru <
poltu Mare a avut loc con a dumneavoastră personal, că tar-gospodăreşti şi la forma a rezultat că mai sînt încă ber, vă i
sfătuirea judeţeană privind ne vom mobiliza in continuare rea viitoarelor contingente de femei care manifestă indis 17.20 Reportaj
ale economiei-într-un viguros culturile de legume şi car toată energia şi pasiunea mineri, ciplină în muncă, nu respectă Scevenţo
tofi. La consfătuire au luat pentru a contribui plenar la timpul afectat pentru lucru, 17,10 România
In cadrul conferinţei a fost
parte preşedinţii şi ingine îndeplinirea sarcinilor pe a- remarcată în mod deosebit nu execută în totalitate sar .18,10 Campion
proces ie perfecţionare rii şefi din unităţile culti nul 1978 şi a măreţelor obi contribuţia femeilor încadrate cinile profesionale, fac ab 18.50 le do sc
vatoare de legume şi car
Chitarea
ective ale cincinalului revolu
tofi, şefii de ferme legumi ţiei tehnico-ştiinţifice, pentru în activitatea politico-socială senţe nemotivate, creînd ast 19.20 1001 do i
cole, preşedinţii şi ingine prosperitatea scumpei noastre a oraşului, a celor care par fel greutăţi procesului de 19,30 Tclejum;
si modernizare rii şefi ai consiliilor iriter- patrii" — se spune în tele ticipă activ la realizarea sar producţie. Sînt şi unele cas 10.50 conomie
La ordin
cinilor de plan şi a angaja
agri
nice care în loc să se preo
cooperatiste,
agenţi
coli de la consiliile popu grama Conferinţei orăşeneşti mentelor — cele peste 600 cupe de întreţinerea şi gos 20.00 Tezaur i
a femeilor din Petrila, adre
(Urmare din pag. 1) ceasta, la Ministerul Muncii lare, cadre de la organele sată Comitetului Central ai harnice muncitoare de la I.M. podărirea locuinţelor lor, a siuuo
va fi creat Consiliul Asigu agricole judeţene şi de la partidului, tovarăşului Nicolae Petrila, I.M. Lonea şi Prepa- zonelor verzi, îşi neglijează versuri ;
oflă o largă problematică ce rărilor Sociale şi Pensiilor, unităţile subordonate. Ceauşescu personal. Este an raţia Petrila — a celor ce lu familia şi copiii. Conferinţa a 20.20 Ora tine
se referă la perfecţionarea căruia i-au fost stabilite şi a- în cadrul consfătuirii a gajamentul reprezentantelor crează în domeniul prestări considerat că toate aceste 21.20 Tclcrccit
organizării producţiei şi a tnibuţiile principale. fost prezentat un raport celor peste 8 000 femei din lor de servicii, în gospodăria milrcscu
muncii, aprovizionarea ritmi Comitetul Politic Executiv privind înfăptuirea progra oraş, integrate în diverse sec comunală şi locativă, unde carenţe sînt consecinţa unei 22,25 Tclejum
că, asigurarea şi pregătirea a examinat şi aprobat, de a- mului judeţean de dezvol toare de muncă, care au fă ponderea femeilor este de slabe munci politico-educati-
forţei de muncă, întărirea semenea, propunerile cu pri tare a producţiei de legu cut cu prilejul conferinţei o a- peste 60 la sută. A fost de ve în rîndul femeilor. Pe a-
spiritului de ordine şi disci vire la organizarea finalelor me şi cartofi în perioada naliză amănunţită a activităţii asemenea relevată contribuţia ceastă latură, aici trebuie să IKADI
plină, evoluţia preţurilor şi pe ţară ale competiţiei spor 1976—1977 şi măsurile ce depuse, propunîndu-şi să-şi femeilor din mediul sătesc, se acţioneze cu mai multă
tarifelor, circulaţia bănească, tive naţionale „Daciada", se impun pentru realizarea aducă şi în continuare con care şi-au adus un aport în responsabilitate în viitor. Şi,
cu consecinţe asupra eficien planului pe anul 1978, pre tribuţia la îndeplinirea sarci semnat în realizarea contrac noul comitet orăşenesc al fe
amplă manifestare a sportu cum şi programul culturi nilor de plan, la ridicarea ni tărilor de animale şi produse PROGRAML
ţei muncii sociale — proble lui românesc, organizată din velului calitativ ai producţiei meilor şi-a propus, iar con dioprograjnjîl
me examinate de şedinţa Co lor respective pe acest an. animaliere, la creşterea şep'- ferinţa a aprobat, o serie de Radiojurnal ;
mitetului Politic Executiv ai iniţiativa secretarului gene Participanţii la dezbateri de cărbune şi al prestărilor telului. măsuri in acest sens. presei ; 8,10 <
diilor ; 9,00 r
C.C. al P.C.R. ral al partidului, tovarăşul au. reliefat atît experienţa cultătorilor ;
Nicolae Ceauşescu. -
pozitivă dobîndită în creş
Un al doilea grup mare terea producţiei la hectar, Preocupare consecventă pentru de ştiri ; 10,25
zică folk ; li
de probleme examinate de Prin problematica aborda doric ; 11,00
Comitetul Politic Executiv se tă, prin măsurile stabilite, cit şi însemnatele rezerve ştiri ; 11,20
referă la cîteva laturi esen Şedinţa de lucru a C.C. al de care dispun unităţile a- creşterea şl educarea copiilor Radio-Tv. ; 11
ţiale ale înfăptuirii progra P.C.R. şi' Şedinţa Comitetului gricole pentru a asigura „U“ ; 12,00 Bl
12,05 Din cod
mului de creştere a nivelului Politic Executiv al C.C. al acoperirea din producţia Participantele delegate şi re a populaţiei, al celor din ţâre a oraşului, de întreţine Iui nostru ;
de trai al poporului : apli P.C.R. se înscriu organic în judeţului a necesarului de invitate la conferinţa orăşe învăţămînt pentru instruirea re a locurilor de joacă pentru Ia 3 ; 15,00
carea şi extinderea progra efortul continuu pe care con consum al populaţiei. Tot nească a femeilor din Uricani tinerei generaţii şi orientarea copii. în mod deosebit se im 1G,00 Radio jur
mului de reducere a duratei ducerea partidului şi statului odată, participanţii la con au dezbătut cu mult spirit elevilor spre meserii necesare pune o preocupare mai bună tcce revoluţii
Coordonate c<
săptămînii de lucru, în con îl întreprinde pentru perfec sfătuire s-au angajat să-şi critic şi autocritic aportul or întreprinderilor de pe platfor în ceea ce priveşte creşterea Instantanee t
diţiile îndeplinirii sarcinilor ţionarea neîncetată a condu sporească eforturile pentru ganizaţiilor de femei la în ma industrială a Văii Jiului. şi educarea copiilor. Aceasta, Buletin dc şt
a înfăptui exemplar sarci
de plan, asigurarea sănătăţii nile desprinse din cuvînta- treaga viaţă a oraşului. Da Pe lingă aprecierile bune deoarece la nivelul oraşului ni a publică ;
populaţiei, precum şi unele cerii societăţii, pentru înfăp rea de seamă a apreciat făcute la adresa activităţii sînt acum 36 copii proveniţi rii ; # 20,30 Re
lui ; * 20,40 Ca
probleme privind perfecţiona tuirea neabătută a obiecti rea secretarului general al participarea femeilor de ia femeilor, s-au scos în evi din familii dezorganizate. S-a 22,00 O zi înt
rea relaţiilor organelor de velor stabilite de Congresul partidului, tovarăşul Nicolae I.M. Uricani la realizarea pla denţă şi o serie de neajun mai reţinut ca sarcină impor Buletin de şt
partid, de stat şi economice al Xl-lea şi Conferinţa Na Ceauşescu, la Consfătuirea suri, noului comitet făcîn- tantă a noului comitet şi o Noii stop mv
cu oamenii muncii, îmbună ţională. Ele vor avea o in de lucru consacrată pro nului economic, contribuţia preocupare mai susţinută pen TIMIŞOARA
tăţirea activităţii de primire fluenţă pozitivă pentru o lar blemelor agriculturii din femeilor la terminarea lucră du-i-se recomandări cu pri tru completarea studiilor in litatca radio
1—2 februarie a.c., valori
şi soluţionare a propunerilor, gă perspectivă asupra dez rilor de investiţii, la amena vire la necesitatea eliminării vederea calificării femeilor şi formaţii £
sugestiilor şi reelamaţiilor a- voltării economico-sociale a ficând cu eficienţă sporită jarea şi întreţinerea spaţiilor formalismului in activitatea cu maiori ; 18,30
de miere —
cestora. în legătură cu a- ţării. potenţialul de care dispun verzi, a celor locative. A fost, femeile. S-a precizat că este pentru încadrarea într-o ac
unităţile agricole şi gospo de asemenea, relevat aportul necesară o participare moi tivitate productivă la Între limbă romii
18,40^ Muzică
dăriile populaţiei din ju femeilor din comerţ pentru mare a femeilor la acţiunile prinderea „Viscoza" Lupeni. Revista sono
tică : consult
Gestul omeniei deţul nostru. buna aprovizionare şi servi- de gospodărire şi înfrumuse- DOINA COJOCARU învăţămintul
nul celor cai
gic de partid
P.C.R. CU pi
0 zi obişnuită. Mă aflam locul, se îndreaptă spre naţiunii in c
în autobuzul 31-HD-2574 de uşa autobuzului şi-i întinde întregul colectiv-—polemic meMliiet porană“ ; 19,1
pe ruta Brad—Crişcior. Au braţul său puternic, mătu- de poezie Io:
tobuzul opreşte într-o sta şii cu părul nins, care a-
fie. Din faţă, la o distanţă bia-şi mai trăgea sufletul. pentru a-şi realiza exemplar sarcinile 8
apreciabilă, o femeie în e- — încet maică, să nu
tate, cu o valiză în mină, cazi!... C i n e
alerga spre autobuz, luptîn- — Mulţumesc dumitale ! (Urinare din pag. 1) fost de 84 la sută, adică 84
du-se cu drumul anevoios la sută din produse se ce
din cauza nămeţilor. Un gest simplu, dar plin mult aportul la îndeplini rea să fie de calitatea întîi DEVA: San
de înţelegere şi omenie. rea exemplară 'a angaja Malaeziei (Pă
Călătorii din staţie urca Cînd am coborît, am citit şi 16 la sută -de calitatea a (Arta) ; HUN]
seră cu toţii şi taxatoarea cu satisfacţie pe tăbliţa de mentului organizaţiei ju Il-a. Noi nu am dat nimic ţi unea „Auto
apăsă pe butonul soneriei, pe bordul maşinii un nu deţene de partid. la calitatea a 11-a, întrea ra), Ochii SI
Cîteva
—
dintre
căile
înştiinţînd şoferul că se me : Bejan Petre. Nume concrete pe care acţionaţi ga producţie a fost de ca I-U (Arta),
McQ- în acţit
poate pleca. Autobuzul râ care merită să fie reţinut. în vederea obţinerii de litatea întîi. In 1978, indi torul) ; PETR
mi ne insă pe loc. Un mo rezultate superioare ? catorul a crescut la 91 la pioară sau p
Din lumea fii
ment de-nedumerire pentru Prof. LIVIU LUCACIU sută. Garantăm însă o re dată (7 Noiem
alizare de sută la sută la
unii călători. ziarist-colaborator, — Am luat şi sînt în calitatea întîi şi în acest Românie.' ■ (Re
— Ce aşteptăm ? — se Baia de Criş curs de aplicare cele mai an. PENI : Rîu
bune măsuri pentru a di
aude o voce. versifica mult gama mate muntele (Cu!
CAN : . Epiclej
1 Loc de răspuns, şofe (Material trimis în ca I.M.C. Deva, secţia B.C.A. Aspect din hala de turnare şi — Problema probleme rese) ; LONE;
rul.,"' care o văzuse pe fe drul concursului tăiere a prefabricatelor din beton celular autoclavizat. rialelor de construcţie pc lor, după câte am înţeles', tril de prezbit
meia aceea, îşi părăseşte „Omul de lingă line") Foto: VIRGIL ONOIU care le fabricăm. S-au asi rămine tot cea a exportu PETRILA : F;
milat în fabricaţie şi pu lui. Cum o vedeţi soluţio nată Ţţtlunciti
tem asigura abrazivi pen nată tot... sută la sută 7 NO Ar. ( : Mti
tru pardoseli pentru toată (Muncitoresc)
Parte integrantă din Pro 3,7 km, regularizări ale cursu cetăţean la înfăptuirea sarci Brad şi finalizarea lucrărilor ţara. Avem un studiu pri — In ultimii ani, „Mar Jurnalul 7 unui
gramul naţional de perspecti rilor de ape locale şi îmbu nilor. La realizarea lucrărilor la Baru pe Strei, B.ăruşor, vitor la înlocuirea cărămi mura" Simeria n-a pierdut şcoală (7
vă pentru amenajarea bazi nătăţirea scurgerii pe traseele se va avea în vedere folosi Muncel şi Crevedia. La. majo zilor refractare pentru fa nici un client, nici un be BRAD : Aripi
Roşi
(Steaua
nelor hidrografice, programul din zona de exploatare a ba- rea materialelor din resurse ritatea acestor obiective se bricile de ceramică. Apli neficiar, dimpotrivă, şi-a BARZA : lt)0
judeţean de amenajare a ba lastrului pe 22 km, consoli locale. lucrează intens. carea lui a dat rezultate cîştigat cumpărători, par copilărie (Mir
zinelor hidrografice adoptat dări şi apărări de maluri lo Un însemnat volum de lu între atribuţiile de seamă foarte bune, de 99 la sută. teneri atît în ţară, cit şi TIE : Al 7-1
(Patria),
de Conferinţa judeţeană a cale pe 6 km şi întreţinerea crări se efectuează din inves ale lucrătorilor din cadrul în perioada de experimen pe piaţa externă Iar pro GEOAGIU Mai
B.
deputaţilor, din anul 1976, curentă a cursurilor de apă tiţiile alocate de stat. in pri O.G.A. intră şi întreţinerea tare. Noile cărămizi, a că ducţia exportată a crescut moare singur
prevede o serie de acţiuni pe 306 km. Volumul cel mai curentă a lucrărilor efectuate ror fabricaţie a început de la o perioadă la alta. tură) ; HAŢE
ample şi complexe care, în mare de acţiuni se va mate mii doi ani ai actualului cin pe cursurile de ape. în a- zilele acestea, le înlocuiesc Desigur, acţionăm pentru graţie 1573
făptuite, vor conduce la asi rializa in localităţile Deva, cinal s-au materializat peste cest scop au fost înfiinţate în mare parte pc cele care a ne realiza integral obli BRA2J : Al
gurarea gospodăririi judicioa Brad, Călan, Simeria, Bretea 75 milioane lei, ponderea de- trei districte — la Geoagiu, pînă nu demult se impor gaţiile la export. Avem Cosmos; CĂI
de la Saraje
se a apelor. Potrivit preve Petroşani şi Brad —, care sînt tau cu mari eforturi valu garanţii că în curînd vom cultură), Ah,
derilor programului, în actu încadrate cu oameni calificaţi tare. Asigurarea- unei baze avea la cariera Ruşchiţa nathan (11 Ii
alul cincinal, prin aportul con- şi dotate cu utilaje de inter tehnico-materiale cores marmură de bună calitate, RIA : Marc
tributiv al locuitorilor judeţu venţie. Alte două districte vor punzătoare, a desfacerii care să ne permită înde (Mureşul) II
lui nostru vor fi realizate lu Apa înseamnă fi înfiinţate la Deva şi Haţeg. cit mai eficiente a produ plinirea întocmai a indica cuiul din no
GHELARt:
crări de îndiguiri, decolma- O obligaţie de căpetenie a selor noastre, mecanizarea torului ia export, deosebit împotrivă (3
tări, apărări de maluri şi în populaţiei din localităţile un
treţinerea curentă a cursuri viaţă iar viaţa de se efectuează lucrări de în continuare a unor lu de mobilizator pentru noi.
lor de apă, a căror valoare gospodărire este să asigure crări, calificarea şi specia Am început bine, chiar
se ridică la 80 milioane lei. prin contribuţie proprie efec lizarea personalului nostru foarte bine noul an de
Din volumul de lucrări amin trebuie ocrotită muncitor, întărirea în con muncă — 1978. După două
tit, care a fost defalcat pe o- tuarea a cel puţin 10 la sută tinuare a ordinii şi disci luni şi mai bine ne prezen
din valoarea acţiunilor finan
biective şi localităţi, în anii ţate de stat. Pentru reduce plinei muncitoreşti, a con tăm zi de zi cu planul re Timpul
1976 şi 1977 s-au'tmateriali- rea costului lucrărilor este ştiinţei şi răspunderii în alizat integral, constant, ziua de "
zat acţiuni in valoare de a- necesar să fie utilizate ma muncă — sînt alte pîrghii inclusiv sortimental. Ne-am mea se '
proape 24 milioane lei. Cu Română, Ribiţa, Sîntămăria- ţinînd-o lucrările din localită pe care organizaţiile de realizat producţia netă, am va încălzi li
o contribuţie mai însemnată Orlea, Unirea şi Geaagiu. ţile Brad, Deva, Certej, Orăş- terialele din resurse locale,- partid, consiliul oamenilor realizat în plus aproape fi variabil,
la obţinerea acestor rezultate tie, Baru, Livezeni şi altele, urmărind ca toate acţiunile muncii, organizaţiile de slab. Tempc
Pentru a asigura buna exe 3 000 metri pătraţi placaj vor fi cupri
s-au înscris cetăţenii din lo cuţie, prin Oficiul judeţean de Dintre principalele acţiuni să fie realizate la parametrii sindicat şi tineret le folo
calităţile Brănişca, llia, Zam, gospodărire a apelor se dă prevăzute a fi realizate din şi capacităţile proiectate. sesc cu rezultate tot mai finit şi aproape 9 000 metri 1 şi 4 gradi
xintcle intri
Gurasada, Dobra, Sălaşu de asistenţa tehnică necesară, fondurile statului în acest an Preocuparea pentru executa vizibile în îndeplinirea e- pătraţi dale mozaicate. Prin de. Diminer
Sus, Băniţa, Petroşani, Boşo- se întocmesc documentaţii şi — în valoare de 22,7 milioa rea lucrărilor de gospodărire xemplară a sarcinilor eco mobilizarea tuturor resur semnala ce:
rod. Veţel, Burjuc, Ribiţa şi ne lei —, pot fi amintite re a apelor trebuie să fie dubla nomice. selor de care dispune, co
altele. - se acordă sprijin cu utilaje. gularizarea rîului Galbena — tă şi de grija faţă de protec — Marca „Marmura" Si lectivul nostru este hotărît Pentru zi)
Este important ca în fiecare să se înscrie definitiv in martie 1978
îi anul 1978 trebuie efec la Haţeg, apărări de maluri ţia cursurilor de ape prin e- meria este chemată să-şi încălzi trep
tuate lucrări de gospodărire localitate să fie întocmite pro. la Foit şi Gurasada, amena purarea corespunzătoare a a- întărească în continuare rîndurile colectivelor mun variabil.
o apelor prin mobilizarea ce grame proprij, in care să se jări pe Mureş Ia Săcămaş, cestora. prestigiul şi pe planul ca citoreşti de frunte din ju
tăţenilor de către deputaţi, în prevadă detalierea sarcinilor llia şi Briznic, priză canal litativ al produselor. deţ, din ţară. La munte
valoare de 24,3 milioane lei. pe perioade şi să fie stabilite pentru amenajarea de iriga Ing. PAVEL BORA, — Indicatorul de calita ameliora ş:
treptat. Cei
Acestea constau în îndiguiri, responsabilităţi pe oameni, ţii Batiz — Simeria, regula directorul Oficiului judeţean te al producţiei noastre pe Convorbire realizală de bil.
consolidări şi supraînălţări pe precum şi contribuţia fiecărui rizarea pîrîului Luncoi — la de gospodărire a apelor 1977, dat de centrală, a GH. I. NEGREA