Page 31 - Drumul_socialismului_1978_03

$8 © JOI, 9 MARTIE 1978. Pag. 3

PLENARA CONSUM! JliEŢEl Consiliul de educaţie politică SĂ OCROTIM
CETATEA !
IZIUAIE
AE OAMENILOR MUNCI! si cultură socialistă si efortul E primăvară. Dă colţul
* *
ierbii. Bunii gospodari fac
toaleta de primăvară o
DE NAŢIONALITATE CUI ANĂ pentru calitatea întregii activităţi curţilor şi grădinilor. O
imliă rusă ; mină de ajutor este nece­
ipul dv. 11- sară acut şi în pădurea |
ieri după-amiază a avut
omandăm...; loc' la Deva şedinţa plenară Unităţii Socialiste, de secţia La Lăpugiu de Jos, Con­ meniile de care răspund a- mularea participării cetă­ Cetăţii Devei. Trebuiesc l
de propagandă a Comitetului
« glob / a Consiliului judeţean al oa­ judeţean de partid, presa de siliul comunal pentru e- ceştia. Insă, intr-o discuţie ţenilor la munca de crea­ tăiate uscăturile, adunate'
riene : partid. ducaţie politică şi cultură purtată cu cîţiva membri ţie tehnico-ştiinţifică; în vreascurile, greblat frunzi-\
Horească ; menilor muncii de naţionali­ socialistă se ocupă de mul­ ai consiliului (Floarea Sîr- ultima vreme a crescut la şui uscat, curăţate aleile!
;le moiMlia- tate germană. Participanţii O activitate laborioasă a titudinea problemelor de bu, Valentin Bretoteanu, peste 700 numărul abona­ etc. Să ocrotim Cetatea I 1
la plenară au analizat acti­
*jn ; desfăşurat consiliul pentru in­ propagandă, de întreaga Silvia Peica) se pare că nu mentelor la diverse publi­ Să-i pregătim puţin haina
mănici ; vitatea .social-culturală desfă­ tensificarea educaţiei mate- muncă politică de ■ masă şi toate sarcinile sînt cunos­ caţii ; se desfăşoară cu re­ cu care o va împodobi în
•ii şurată de consiliu în cadrul rialist-ştiinţifice, precum şi în cultural-educalivă. Misiu­ cute... curînd natura ! Cum ? Ar
Festivalului naţional al mun­ domeniul stimulării creaţiei nea celor nouă membri ai gularitate cursurile univer­
3 cii şi creaţiei „Gntarea Uneori, nici obiectivele sităţii cultural-ştiinţifice fi bine ca în cîteva după-
t zilei ta e- tehn ico-şti inţif ice. consiliului nu este uşoară. nu sînt îndeplinite conform amieze şi duminici să se
României". De asemenea, Paralel cu munca zilnică în Satele comunei sînt disper­ planului. Să exemplificăm: ş.a. (în general, se observă organizeze acţiuni din par­
cloric. Eml- plenara a desemnat candi­ uzine, pe ogoare sau în in­ sate, centrul comunei este brigada ştiinţifică, care tre­ multă ambiţie şi interes tea organizaţiilor U.T.C.
eîntcce ţi daţii pentru Consiliul oame­ stituţii, oamenii muncii de la Lăpugiu de Jos iar gara, buie să se deplaseze de do­ pentru bunul mers al acti­ din şcoli, instituţii şi în­
nilor muncii de naţionalitate naţionalitate germană desfă­ şcoala generală de opt ani, uă ori pe lună în satele co­ vităţii). treprinderi, din partea or­
tului ; germană. şoară în timpul lor liber o unde se află majoritatea munei, a făcut o singură Şi pentru că am vorbit ganizaţiilor de pionieri.
Silvia Du- integraţi in ampla mişcare remarcabilă activitate artisti­ cadrelor didactice, deci ma­ deplasare în luna februarie despre modul cum acţio­ } împărţiţi în formaţii, în-
i Oii că ; a spiritualităţii româneşti, ini­ că. In cadrul Festivalului na­ joritatea membrilor consi­ (5 febr.J; există o hotărîre nează consiliul de educaţie I drumaţi de cadre compe-ii
ţiată de către secretarul ge­ ţional „Cîntarea României", liului, la Ohaba. Şi tot aici ca pînă în 30 ianuarie 1978 politică şi cultură socialis­ * tente şi cu sprijinul efectiv 1
neral al partidului nostru, care a prilejuit o vie şi eloc­ la Ohaba, se află „in roşu" tă, se impune o precizare. A a| Consiliului popular mu-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ventă manifestare a ataşa­ un nou. şi mare cămin cul­ l nicipal, copiii şi tinerii ar
oamenii muncii hunedoreni, mentului populaţiei de na­ tural. La fel ca şi în alte do­ /putea face o treabă mi-
fără deosebire de naţionali­ ţionalitate germană la poli­ Desigur, nu se poate a- Lăpugiu de Jos menii de activitate şi aici A nunată. In fond, copiii şi
tate au depus susţinute efor­ tica partidului şi statului nos­ firma că la Lăpugiu de Jos trebuie să se pună un ac­ t tinerii sînt cei mai pasio-
turi în vederea îndeplinirii tru, au fost puse .în valoare activitatea consiliului de cent mult mai mare pe e- ? naţi iubitori ai pădurii, ai
sarcinilor ce revin întregului educaţie politică şi cultură ficienţa şi calitatea muncii. 1 naturii. (D, Gheonea).
I : 6,00 Rn- noi talente şi valori artistice. să se pună în scenă forma­
1 intacţii ; 7,00 popor din hotărîrile Congre­ De asemenea, formaţiile ar­ socialistă se desfăşoară „ca ţiile artistice preconizate a Numărul mare de sarcini
,00 Revista sului al Xl-lea şi Conferinţe! politico-educative pe care
vierul niclo- Naţionale ale partidului, in tistice de limbă germană par­ la carte". Pozitiv este însă participa în cea de a doua le are de îndeplinit acest
.pundem ,is- ticipă cu regularitate la fes­ faptul că s-au obţinut une­ ediţie a Festivalului naţio­ grup restrîns de membri ai BSEEEBI]
,00 Buletin acest context s-a acţionat, cu tivalurile judeţene „Sarmis", le rezultate, realizări bune,
•ifigii — mu- sprijinul factorilor din dome­ nal „Cîntarea României", consiliului, trebuie să-i de­
5 Atlas fpl- niul culturii, educaţiei, învă- „Vine Streiul de la munte", meritorii, chiar dacă, pe a- dar, în afară de grupul fol­ ţ OPRIŢI RÎMĂTORII ! j
-îuletin de „Sub arcul de lumini", „Lu­ locuri, unele domenii ale termine la o selecţie mai
.vanprcmicră ţămîntului, sindicat, tineret, ceferi de metal" ş.a. acestei vaste şi (de ce nu ?), cloric de la Lăpugiu de Sus judicioasă a obiectivelor şi
5 Discoteca femei, sub conducerea orga- • (realizat şi instruit de ini­ A In ziua de 5 martie a.c,, ţ
din de ştiri ; nizaţiei judeţene de partid, Exprimîndu-şi întreaga şi dificile activităţi prezintă mosul învăţător Dionisie eşalonarea lor în funcţie i pe cultura de cereale pă- l
ara foi ciorii- profunda lor adeziune faţă lacune. Urs) „punerea“ în scenă se de priorităţi. Altminteri, , ioase a C.A.P. Spini (lin- /
1,00 De la 1 pentru continua îmbunătăţire de hotărîrile Congresului al
relinic-club ; a conţinutului activităţii cui- Sistemul de lucru al con­ derulează anevoios; artico­ ţinind cont şi de multiple­ 1 gă adăpostul de bovine A
d ; 16,15 Cîn- tural-educative în i’îndul ma­ Xl-leo şi Conferinţei Naţio­ siliului este relativ simplu: lele gazetelor de perete nu le sarcini pe care le au de A— n.n.), patru porci rimau (
arc ; 1G,25 selor, imprimarea unui înalt nale ale partidului, partici­ există un plan trimestrial sa schimbă de trei ori in­ îndeplinit membrii consili­ ! de zor,. Intr-un. timp scurt, /
nomice; 16,40 panţii la plenară s-au -anga­ de muncă, o dală pe lună
iistice : 17,00 spirit patriotic, revoluţionar jat să depună fiecare în do­ tr-o L.nă cum prevede pla­ ului la locul lor de muncă 1 ei au reuşit să „descoper- A
; 17,05 Opi- menit să ducă la ridicarec membrii consiliului se adu­ nul. — C.A.P., şcoală, consiliul A teze" o suprafaţă bunici- (
,00 Orele se- nivelului de conştiinţă al oa­ meniul său de activitate toa­ nă, prezintă informări pri­ zisa cum afirmam la în­ popular comunal — există i că, fără ca cineva să se- î
jxelc timpu- menilor muncii. te eforturile în vederea în­ vind pro'pria activitate, se rsizeze paguba pe care o A
:nţc sonore ; făptuirii sarcinilor ce revin stabilesc măsuri. Secretarul ceput, nu putem trece cu' posibilitatea ca in planu­ A fac. Deoarece nu l-am pu­
0 oră ; 24,00 Plenara a evidenţiat faptul colectivelor în care muncesc adjunct cu probleme de vederea faptul că s-ati ob­ rile de muncă (întocmite
1 0,05—5,00 că, în lumina Programului pentru înflorirea multilaterală ţinut şi realizări. La punc­ de altfel foarte generos) să tut identifica pe proprie­
cal nocturn. partidului, a indicaţiilor şi a patriei socialiste comune. propagandă, losif Seleşan tele de documentare poli- apară manifestări, acţiuni tarul rîmătorilor in cauză,
ne pune la dispoziţie un
sperăm că acest lucru îl
. 18,00 Aetna- sarcinilor date- de tovarăşul , Plenara a desemnat drept tabel cuprinzînd repartiza­ tico-idcologicu se desfăşoa­ sau obiective neonorate salt va face conducerea C.A.P.
18,10 Solişti Nicolae Ceauşescu, o ponde­ candidaţi pentru Consiliul ră cu regularitate acţiuni ; tratate superficial.
iistice de a- re însemnată a fost acordată rea pe localităţi şi organi­ şi va lua totodată măsu­
;a un fagure oamenilor muncii de na­ zaţii- de bază a membrilor recent şi-a început i activi­ rile cuvenite de recuperare
misiune de problemelor politico-ideologi- ţionalitate germană pe to­ consiliului, precum şi do­ tatea şi comisia pentru sti­ C. DROZD A a prejudiciului. (N. Tîrcob),
ce, ale luptei clasei munci­
ă literară ; varăşii : Pilly Nicolae Rudolf,
işoar£ ; 10,00 toare sub conducerea parti­ Sneider Wieland Bruno şi \ UN PANOU FOST
social-poli- dului pentru eliberarea na­
ii în spriji- Kra.usz losif. A ÎNTREG Şl LUMINOS...
studiază in ţională şi socială, rolul de­ Intr-o atmosferă de vibrant
ditico-ideolo- terminant al partidului în sentiment patriotic şi entu­ \ La intrarea în Sîntuhalm,
„Conccpţia transformările revoluţionare ziasm, de recunoştinţă fa­
zire la rolul ce au avut loc în ţara noas­ A dinspre Hunedoara, există,
oca contem- ţă de partidul nostru, par­ i pe partea dreaptă, un pa-
-20,00 Recital tră, in viaţa poporului, pre­ ticipanţii la plenară au i nou luminos — indicator
Garamitru. cum şi realizările dobîndite adoptat o telegramă adresa­ A de circulaţie spre Sebeş,
pe drumul progresului şi ci­ tă C.C. al P.C.R., tovarăşului iAlba, Cluj, Bucureşti. Nu
vilizaţiei, edificării societăţii NICOLAE CEAUŞESCU, în ca­ 'ştim cum şi cine a spart
socialiste multilateral dezvol­ re, printre altele, se spune : A.geamu! panoului şi a în-
tate în România. La cămine­ „Consiliul judeţean Hunedoa­ ltrerupt sursa de lumină.
le culturale, cluburile şi ca­ ra al oamenilor muncii de /.Gestul s-a petrecut de
sele de cultură din localităţile naţionalitate germană dă A mult, panoul prezentînd a-
ian — tigrul hunedorene în care există şi mandat reprezentanţilor săi Acum o imagine deloc plă-
a), Accident
OARA : Ac­ populaţie de naţionalitate care vor lua parte la lucră­ /cută şi deloc utilă. Poate
tul" (Flacă- germană au fost organizate rile plenarei Consiliului oa­ A că organele competente
anei, seriile numeroase manifestări şi ac­ menilor muncii de naţionali­ vor reda acestui panou-
ăocotenentui tate germană din Republica indicator imaginea şi uti­
(Construc- ţiuni de popularizare a docu­
1ANI : Ari- mentelor de partid "şi legilor Socialistă România să expri­ litatea iniţială. Era şi
or (Unirea), statului, in acest context au me şi cu acest prilej deplina timpul, este şi necesar şi i
tlui de altă- '.fost utilizate diverse modali­ adeziune şi aprobare faţă de « mai ales, va fi si frumos... I
if), Cîntarea politica internă şi externă a A (G. Dinu). A
blic.Ţ,) ; LU- tăţi de exprimare culturală
careurcă — mese rotunde, simpozioa­ partidului şi statului nostru,
rai) ; .VUL- ne, expuneri, întîlniri cu acti­ hotărîrea noastră de a ne A CHIAR DACĂ NU SiNT \
i (Muneito- vişti de partid şi de stat, înzeci eforturile pentru rea­ A LA VEDERE... ^
Două diop- lizarea programului partidu­
1 (Minerul); membri de partid din ilegali- A Localnicii — adică ce- A
ă nelermi- s tate, oameni de ştiinţă, artă lui în măreaţa bătălie de edi­ (tăţenii Sîntandreiului, n u - i
se) ; şi cultură, folosindu-se pe ficare a societăţii socialiste
ă şi /J , )i larg materialele de .propa­ multilateral dezvoltate în pa­ j mese acest loc „Copaci". >
URîC/7 Priveliştea care se oferă A
iirector" ue gandă editate de către Con­ tria noastră comună — Re­ Cele mai tinere vlăstare, micuţii şoimi ai patriei, recită, cîntă şi dansează pentru A aici nu este însă tocmai!
S’oiembrie) ; siliul National al Frontului publica Socialistă România". mamele lor. Foto: N. NEGRU iîneîntătoare pentru sezo- }
ă sau picior 1
,gURA- nul în care ne aflăm (1. A-A
A' s \ ceastă situaţie o aducem ,
ucem 7
ui).; ORAŞ-
ucerii A
continent PENTRU NĂRAVURI Şi de unde era vară . şi suferă efectiv rigorile le­ con de întuneric beznă, Aîn atenţia conducerii'
(Flacăra) ; MAI VECHI cald atunci cind l-a apu­ gii timp de 10 luni. cind s-a năpustit asupra 1 C.A.P., care a „uitat" din A
: Fiecare lui, l-a lovit şi i-a luat /toamna trecută o însem- ?
asa tic cui- cat dorul de aventură „din Ion Georgescu a fost şi Anată cantitate de coceni. A
Anul de Era vară şi cald. Lui fuga calului", acum se a- el condamnat la un an şi ceasul „Atlantic" de pe l Evident, chiar dacă nu sînt A
(Popular) ; ACŢIUNI POLITICE Şi Anton Pop din Petroşanii mină, singurul obiect mai
scenţi în CULTURAL-EDUCATIVE se_ făcuse chef de baie. flă la răcoare... pentru doi patru luni muncă corecţi- de valoare pe care-l avea / la vedere, acestor coceni i
: Atentatul onală cam pentru aceleaşi asupra sa. In altă seară, a A trebuie să li se dea des- J
(Casa de Dintre manifestările politi­ Din întîmplare, sau poate ani. A tinaţia cuvenită. (T. Ni-A
tathan, Jo- ce şi cjltural-educativa des­ nu tocmai din întîmplare. fost invitat in casă la un - colau). ^
| ; SIME- făşurate recent în comuna cind i s-a deschis apetitul """ -şmv* pahar da >.in de către
singuratic Zam consemnăm expunerile ...eritru scăldătoare,i-a ve- Constantin Fira. Tilhăria S-AU... CURENTAT I ţ
: Necunos- „Primul stat dac centralizat" ■nit şi gîndul rău al aven­ fapt© din instanţa fiind la Victor Bugnariu
(Lumina);
;e dovezile (la flotaţie), „Statul dac în turii „din fuga calului". nărav din fire fără lecui­ Gheorghe Dubie, strada |
âtoresc). timpul lui Burebista" (la spi­ Ghidul ăsta i-a venit cind re, n-a uitat-o nici de da­ Troian Vuia nr. 5; loan A
tal), „Orientările şi principii­ a văzut-o pe M.G., cu ca­ 'Ol TAŢI, isprăvi; cit deosebirea că ta asta. Cind C. F. s-a Barbosu, strada Eliberării 1*
le fundamentale ale politicii re se cunoştea. Şi nu nu­ ACEEAŞI METEAHNĂ el fusese obligat la plala dus în baie, s-a năpustit nr. 3/8 — amîndoi din Hu- 7
externe a partidului şi sta­ unei pensii de întreţinere nedoara — şi-au făcut A,
■Ai lului nostru" (la punctul de mai cu ea se cunoştea, ci Prin 1976, Pasc Păscuţ, de 400 lei şi refuzase s-o din spate asupra lui, l-a nişte calcule, care după l
imobilizat şi... i-a luat cea­
documentare polilico-ideolo- şi cu bărbatul cu care a- tată al unui copil zămislit plătească, pentru o fetiţă, sul, un caselofon şi alte cum se vede, s-au dovedit /i
gică al comitetului comunal ceasla convieţuia. „Hai, din relaţii extraconjuga- hu pentru un băieţel, ca complet greşite, fn loc să
•il pentru de partid). De asemenea, pe i-a zis, şi tu la ştrand. E le, a fost condamnat la un „tizul" lui. obiecte de valoare pe ca­ ’ consume normal curent e-
1??S : Vre- tema „România în anii socia­ şi al. tău acolo". Trecînd re le mai avea omul prin lectric în casele lor şi să-l
îătştţi şi se an şi şase luni închisoare casă. Se vede insă că cea­ plătească după contor,
lismului" a fost organizat un pe lingă locuinţa lui i-a pentru abandon familial. PE CINE PRIMIŢI ÎN CASĂ,
t. Cerul va mai spus să intre puţin sul acestuia era un „ceas şi-au defectat aceste apa­
il va sufla concurs gen „Cine citeşte, cu­ Pedeapsa pentru abando­ CU CINE STAŢI LA MASĂ ? rău", pentru că după a- rate de înregistrare. Prinşi,
•ils minime noaşte" şi expoziţii de carte să-şi ia şi el slipul. Cind narea familiei a fost am­
ntre minus social-politică şi agrotehnică. a prins-o singură în ca­ nistiată, dar pentru copilul După ce s-a cinstit îm­ ceastă tîlhărie a fost prins afacerea i-a costat mult
ziua, ma- (Alexandru Boşca, secretar să, s-a dedal la acte preună cu S.P. din Hune­ şi deferit justiţiei. Timp mai pipărat : primul a
şi 15 gra- adjunct cu probleme de pro­ rezultat din relaţii extra- doara la restaurantul de patru ani are la ce me­ (fost amendat cu 500 lei şi
ocal se va pedepsite de Codul pe­ conjugale a fost obligat dita. 'obligat să plătească 1 194
pagandă). nal. M. G. a scăpat prin hotărîre judecăto­ „Rusca", Victor Bugnariu Alei despăgubiri, al doilea
ŞEZĂTOARE LITERARĂ cu faţa curată din cap­ rească la plata unei pen­ s-a gîndit că pe acesta, pe Societatea noastră asi­ t— 500 lei amendă şi 312 A
te 10 şi 11 La Centrul de calcul al cana în care căzuse sii de întreţinere în sumă prietenul său de ocazie, gură condiţii pentru o via­
Mei despăgubiri. Să facem*
mea se va ţă demnă şi cinstită tutu­ s
Ierul va fi C.S. Hunedoara a avut loc pentru că, oricum, în bloc de 350 lei lunar. Apucătu­ s-ar putea să-l pîndească o socoteală simplă : pe
o şezătoare literară la care nu e în pădure. Anton rile lui de cuc care îşi a- niscaiva primejdii in drum ror cetăţenilor săi dar pe­ A ci te luni puteau plăti cu
şi-au dat concursul Valeriu Pop însă, pentru că nu bandonează puii au teşit la către casă. Şi l-a urmărit depseşte aspru tendinţa I aceşti bani curentul con-/
■mea sc va Bârgău, Mariana Pândaru, de a trăi pe spinarea al­ A sumat ? Cinstit! (V. Mari-}
va încălzi era la prima ispravă de iveală, prin neplata pen­ din umbră; ca o umbră:
i fi varia- Aurel Manta, Adrian Demea, acest fel, n-a mai scăpat. siei de întreţinere. Acum pînă ce au intrat intr-un tora. A nescu, ziarist-colaborator). j
Mariana Telicosu, Neculai
Chirica şi Eugen Evu.