Page 36 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 36
Proletari din toate fările, unifi-vă!
ANUL XXX!
NR. 6 330
sîmbătA,
11 MARTIE
1978
4 pagini — 30 bani
Succes deplin lucrărilor Tovarăşul IcoSae Ceausescu
> >
a primit pe directorul
grupului de firme .
Industrial Catalana"
Astăzi are loc la D-eva ţiune care a deschis largi
Conferinţa judeţeană a de perspective de dezvoltare ar Preşedintele Republicii So excepţională economică şlt
putaţilor consiliilor populare, monioasă a judeţelor, muni cialiste România, tovarăşul socială a României justifică)
forum larg reprezentativ — cipiilor, oraşelor şi comune Nioolae Ceauşescu, a primit, pe deplin prestigiul de care»
creat din iniţiativa secretaru lor patriei, de ridicare a for vineri după-amiază, pe di se bucură ţara noastră, pre
lui general a'l Partidului Co spre o înaltă civilizaţie şi rectorul Grupului de firme şedintele Nicolae Ceauşescu, ,
1
munist Român, preşedintele prosperitate socialistă. „Corporacîon Industrial Cata în întreaga lume.
Republicii Socialiste Româ Desigur, importanţa Con lana" din Spania, Pedro Du- In cadrul convorbirii am
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae ferinţei judeţene a deputaţi rao Fareîl, care face o vi fost trecute în revistă posi
Ceauşescu — eveniiment mar lor rezidă şi în problematica zită în ţara noastră. bilităţile de a dezvolta rela
cant în viaţa politico-socială atotcuprinzătoare care stă la Oaspetele a adresat vii ţiile dintre întreprinderi ro
a judeţului ncrstru. ordinea de zi a dezbaterilor: mulţumiri pentru primirea a- mâneşti de specialitate şîi
La lucrările conferinţei vor modul cum se înfăptuiesc sar cordată, pentru posibilitatea
participa deputaţii consiliilor cinile ce revin consiliilor oferită de a vizita România, grupul de firme „Corporacioru
populare judeţean, municipa populare din Programul ela E.M. Cortej, cariera de bentonilâ Gurasada. Şeful echi de a cunoaşte realizările ob industrial Catalana", atit în
le, orăşeneşti şi comunale, borat de Congresul al Xl- pei de întreţinere, Constantin Oancea, executa revizia u.sec ţinute de poporul român pe domeniul cooperării indus
precum şi un mare număr de lea al partidului şi hotărî- torului rotativ nr. X. calea dezvoltării patriei sale. triale, cît şi al schimburilor)
Foto: VIRGIL ONOIU 0 a subliniat că dezvoltarea
cadre din toate domeniile, rile Conferinţei Naţionale din reciproce de mărfuri.
participare ce ii va conferi decembrie anul trecut ; cum
conferinţei posibilitatea de a se materializează programe
examina multilateral şi la le de sistematizare şi urbani BLOC CU 24 :;; mm-. j
un înalt nivel de competenţă zare, precum şi de construc DE APARTAMENTE
— în plen şi pe secţiuni — ţii de locuinţe : dezvoltarea LA TEL1UC ; ;
problemele de fond care pri activităţilor de gospodărire Alături dc clubul munci în termen, economice, de calitate
vesc conducerea, organizarea comunală, prestaţii de ser toresc, a cărui construcţie
şi desfăşurarea întregii acti vicii şi de aprovizionare a a început in centrul comu
nei Teliuc, vor fi atacate,
vităţi economico-sociale în populaţiei : rezultatele obţi peste cîteva zile, şi lucră Pe platforma siderurgică de la Călan:
profil teritorial. Oamenii mun nute în înfăptuirea progra rile la blocul cu 24 do a-
cii hunedoreni văd în aceas melor de dezvoltare a agri partamente ce se va înălţa
tă largă reprezentare la con culturii hunedorene şi sarci aici. Odată cu aceste obiec Ritmul alert de munca, experienţa
tive se va trece şi la mo
ferinţă a aleşilor obştei par nile de viitor ; munca pofi- dernizarea centrului comu
ticiparea lor directă la con tico-educativă, pregătirea ca nei.
ducerea treburilor de stat şi drelor din învâţămînt, cultură, se cer generalizatei!
obşteşti ale judeţului, muni sănătate ; problemele perfec
cipiilor, oraşelor şi comune ţionării • activităţii consiliilor
lor noastre, o importantă a- populare, ale adîncirii demo Am mai scris despre iniţia sarcinilor zilnice de plan. De muncă pe care le are anul a-
firmare a dezvoltării şi adin craţiei socialiste şi atragerii tiva valoroasă lansată de pildă, echipele noastre de cesta la Călan. în cele două:
constructorii de la lotul II al
ei rii democraţiei socialiste. oamenilor muncii la condu zidari şapiotori, dulgheri şi luni care au trecut şi-a de*,
însemnătatea deosebită a cerea întregii vieţi economi SCHIMB DE EXPERIENŢA şantierului III — construcţii lăcătuşi, conduse de Nicolae păşit sarcinile planificate. A-*
conferinţei este puternic sub co-sociale. în toate aceste La C.A.P. Sîntandrei a din cadrul I.C.S.H., lot care Vieru, Aurel Neacşu, Nicolae ceasta, desigur, şi cu spri
liniată de faptul că are loc domenii au fost obţinute suc avut loc un scliimb de acţionează |a cele două vii Titian, Kovecsi Domokos, Du jinul direct a| beneficiarului;
în anul hotărîtor pentru în experienţă la care au par toare furnale de mare ca mitru Cioclei, lulică Florea, — colectivul de muncă de ta.
făptuirea neabătută a Pro cese de seamă, la care con ticipat şefii fermelor şi bri pacitate de pe platforma si Constantin Neagae îşi depă întreprinderea „Victoria" Că
gadierii
zootehnici, precum
gramului adoptat de Congre siliile populare şi-au adus o şi medicii veterinari de la derurgică a Colanului. „Har şesc constant sarcinile de lan. Modul in care se mun
sul al Xl-lea al P.C.R. şi a contribuţie esenţială, direct consiliile intercooperatiste. nic constructor — bun gos plan în medie cu 20-30 la cea în ziua raidului nostru
Pe lingă analiza, realizări
noilor obiective stabilite de sau prin condiţiile sociale pe lor înregistrate in sectorul podar — demn cetăţean" se sută. Realizăm apoi economii este o dovadă elocventă a
Conferinţa Naţională a parti care le-au creat oamenilor zootehnic, schimbul dc ex numeşte iniţiativa care bine de materiale în valoare de bunei organizări a muncii pe
dului, pentru accelerarea rit muncii, întregii populaţii, de perienţă a avut ca • temă aplicată, urmărindu-i-se efi peste 600 000 lei lunar, mai marele şantier. La furnale se
murilor dezvoltării noastre e- a desfăşura o activitate me modernizarea proceselor de cienţa la fiecare loc de mun cu seamă la cărămidă, oţel pare că se acţionează cel
lucru in fermele de ani
conomico-sociale, pentru tre reu mai rodnică. male şl organizarea judi că, a adus realizări cu totul beton, laminate, material lem mai bine. Montorii au înche
cerea fermă, revoluţionară, în primii doi ani ai cin cioasă a reproducţiei. deosebite. nos, electrozi. De la începu iat în avans lucrul la cau-
de la acumulările cantitative cinalului, industria judeţului — Cea dinţii concretizarea tul acestui an, am econo pere, punîndu-le la dispozi
la o calitate nouă. Constituie, a- realizat o producţie supli UN NOU misit, spre exemplu, 70 ţia zidarilor-şamotori pentru;
de asemenea, un moment cu mentară în valoare de aproa MAGAZIN MODERN aplicării acestei iniţiative —• de metri cubi material a le înzidi în interior. Există
sens simbolic faptul că lu pe 1,6 miliarde lei, ceea ce In centrul civic ai ora sublinia tovarăşul inginer lemnos, 40 tone electrozi, 32 aşadar o bună conlucrare în
crările ei se desfăşoară în constituie o temelie trainică şului Brad a fost dat în fo Teodor Baciu, şeful şantieru tone laminate etc. in acelaşi tre constructorii şi montorii
anul împlinirii unui deceniu pentru înfăptuirea angaja- losinţă un nou magazin lui nr. III — construcţii — timp, aplicarea iniţiativei a conduşi de subinginerul Vic
de la reorganizarea admînis- modern, care este profilat este realizarea exemplară a condus la reducerea substan tor Cu-cu şi, respectiv, mais
pe produse electrotehnice.
trativ-teritorială a ţării, ac (Continuare în pag. a 3-a) trul Kaîlos Arpad. Montorii
ţială a absenţelor nemotiva
te, a abaterilor disciplinare. dau zor la terminarea blin*
dajului furnalului nr. 3 şi la
Campania agricolă de primăvară la ora Dacă înainte înregistram cam p rea sa mb l a rea viralelor la
80 absenţe nemotivate pe lu
furnalul nr. 4, în timp ce zi
nă, numărul lor a scăzut a- darii şamotori înzidesc interi
ultimelor pregătiri pentru însămînţări cum pînă la 40-48 pe lună. oarele cauperelor intr-un
ritm mediu zilnic de peste
Precizez că aceste realizări
sînt urmarea directă a mo 20 de rînduri de cărămizi. Lu
dului în care se aplică ini crul este organizat în cite do
In consiliul inlercoopera- dc 200 ha. O contribuţie de tuării lucrărilor- de îmbu ţiativa noastră : „Harnic con
tist Baia de Criş se des seamă la această acţiune nătăţiri funciare, respectiv structor — bun gospodar — uă schimburi a 12 ore fiecare,
iar la unele puncte se mun
făşoară intens pregătirile şi-au adus-o mecanizatorii scurgerii apelor de pe cul demn cetăţean". ceşte 9 ore — după caz şi
pentru campania agricolă Petru Negru, Teodor Cor turi, redării de noi terenuri, Este adevărat, I.C.S. Hu necesităţi. Prezenţa la lucru
de primăvară. în cadrul cea, 11 ie Bredeştean, Vasile în circuitul arabil. nedoara a abordat cu toată
S.M.A. au fost efectuate re Popa, Vasile Groza, Petru ■Ar răspunderea sarcinile de (Continuare in pag. a 2-a)
viziile şi reparaţiile la toa Betea. Ion Muntea, Emil Potrivit prevederilor pro
te utilajele care vor fi fo Drăgoi, Iovan Iovu şi al gramului judeţean dc dez
losite la lucrările agricole ţii. voltare a agriculturii, în
din această campanie. Con Pentru a realiza sarcinile acest an cooperativele a-
comitent, în cooperativele ce le revin din programul gricole de producţie tre COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR
agricole s-au fertilizat pes judeţean de dezvoltare a buie să administreze peste AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
te 700 ha cu îngrăşăminte pomieulturii, cooperatorii 10 000 tone dolomită pe
chimice. Suprafeţe mai şi-au mobilizat însemnate terenurile acide. Această In temeiul dispoziţiilor art. 21, alin. 2 din Legea nr. 57/
mari ocupate cu cereale forţe la efectuarea lucrări acţiune se află în plină 1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, mo
păioase au fost fertilizate la lor în livezi. Printre alte desfăşurare, pînă acum dificată şi completată prin Legea nr. 5/1976,
C.A.P. Brad, Mesteacăn, le, au fost efectuate tăieri fiind transportate în cîmp D E C I D E :
Rişca şi Vaţa do Jos. In în livezi la peste 2 000 de mai mult de 5 000 tone
ceea cc priveşte fertilizarea pomi, iar stropiri s-au fă dolomită. Formaţiile de Articol unic. Consiliul popular al judeţului Hunedoara se
cu îngrăşăminte organice a cut la peste 13 000 pomi. mecanizatori şi şoferi con-' convoacă în sesiunea a XlV-a din' cea de a şaptea legisla
terenurilor care urmează să Lucrările amintite se gă stituite în acest scop asi tură, pentru ziua de 18 martie 1978, ora 8, cu următorul pro
fie însămînţate în primă sesc în plină desfăşurare, gură zilnic transportul do- iect de ordine de zi :
vară cu legume, cartofi, po cu rezultate mai bune si- lomilei necesare pentru 1. Rezultatele obţinute in aplicarea Legii nr. 8/1977 pri
rumb şi alte culturi se re tuîndu-s- C.A.P. Brad, Riş corectarea acidităţii solu vind asigurarea durabilităţii, siguranţei în executare, func
marcă preocuparea exis ca, Ţebea şi Mesteacăn. lui pe cite G0—80 ha. ţionalităţii şi calităţii construcţiilor ;
tentă la C.A.P. . Brad, O preocupare aparte e- La cooperativele agricole 2. Informare cu privire la modul în care se înfăptuiesc sar
Zdrapţi, Ţebea, Ribiţa şi xistă şi pentru asigurarea din Sarmizegetusa, Bretea cinile stabilite în „Programul principalelor obiective şi mă
Birtin. Folosind judicios seminţelor, majoritatea u- Română, Teiu, Ohaba, Be- suri ale ocrotirii sănătăţii populaţiei judeţului Hunedoara pe
mijloacele de transport pro nităţilor avînd procurate riu, Căstău, Orăştioara de perioada 1976—1980", aprobat prin Hotărîrea nr. 10/1976.
prii şi pe cele puse la dis cantiţăţile şi sortimentele Jos, Sibişel,- Orăştioara de
poziţie de S.M.A., s-au a- necesare însăminţărilor de Sus, Ribiţa şi Romoşel s-a Preşedinte, Secretar,
plicat peste 4 500 tone gu primăvară. De asemenea, se încheiat acţiunea de trans Peste cîteva clipe, trunchiul
noi de grajd pe mai mult acordă atenţie sporită efec port. uriaş va fi la pămint. 1LIE RADULESCU VICTOR COCA