Page 45 - Drumul_socialismului_1978_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. «

9,0(> Teleşcoi
(Urmare din pag. 1) tră cu ele.» Altă soluţie cu ei, le notăm numele ce­ nu se mai predă şi preia 10.00 Axitoiog.
nu-i. lor mai harnici : Ene Tăl- dinamic, din mers, aşa cum tru cop
Stan şi
UN SUCCES ARTISTIC DEOSEBIT ; cărbune curge pe trans­ Se lucrează in ritm In­ maciu, Dumitru Vasiiache, trebuie. Bejan îşi organi­ 11.20 Publicat
11,25 In alb
portor. tens, ordonat. Pikamereie loan Tecşa, Crăciun Măr- zează greu ortacii la lu­ tcţul Bi
muşcă lacome din vatră, cuş, Petrică Mangu, Petru cru. Şi minutele trec. Dacă
— Cum a început azi şu­ 12,10 Telex ;
Festivalul coral inter judeţean tul la „02“ ? — îl între­ La mutarea troicilor, va­ Taloş. Alături de ei lucrea­ din programul de 6 ore se 12.15 lui ; Inchiilca
băm pe Sălăgean. luri de cărbune alunecă ză efectiv maistrul de pierd 40 de minute la în­ 15.00 Turneul
în transportor, care este schimb Petre Pribeanu. El ceputul şutului şi se redu­
— Cu păşirea troicilor ce intensitatea lui cam tot (le box
airZ“ i
„Sarmiiegetusa—vatră strămoşească* 4 de Ia 1 la 10 ; apoi am pornit la intervale scurte, reclamă lipsa lemnului „de cu atitea la predare, este 16.00 Telex ;
tăiat din ciocan între troi­ pentru a mîna spre benzi 4“, a furtunurilor pentru ci- clar că randamentul şi e- 16.05 Teleşcoi
cile 9—14 şi 14—18, în ficienţa muncii nu pot fi 16,35 Curs de
Desfăşurat sîmbălă şi doara, au avut prilejul faţă şi în spate, pentru că 17.05 La voi
pentru i
duminică la Călan şi De­ de a audia piese din abatajul urcă şi coboară. SjjgS cele scontate. Lui Bejan i to ;
se reproşează întârzierea la
va, festivalul coral inter- repertoriul clasic precum Uitaţi-vă în ce poziţie au ABATAJUL-LOCUL DE ACŢIUNE şut. Replică prompt: „A 17.20 Din ţâr
judeţean „Sarmizegetusa şi muzică patriotică ro­ ajuns tălpile troicilor, trans­ COMUNĂ A MINIERILOR plecat trenul tîrziu de afa­ 17.30 Atenţie
Intîlmire
17.50
— vatră strămoşească“ mânească la un înalt ni­ ră. Eu nu cobor zilnic în opereta
a urcat pe cele două sce­ vel interpretativ. portorul. Din cauza acestei ŞI CADRELOR DE CONDUCERE abataj doar în vizită. Vreau 18.15 Lauda ’
ne un mare număr de De menţionat că din ju­ poziţii a abatajului, de ur- • tehnică moderna • organizare riguroasă • producţie înaltă să muncesc, să câştig. Şi Poem i
nos ;
formaţii corale din ţară riul festivalului au făcut cuş-coboriş, troicile se mu­ ca mine vor toţi ortacii". 18.30 Lecţii
şi din judeţul nostru. parte compozitori cunos­ tă greu, trebuie-să efec­ criterii
In afară de corurile de cuţi în domeniul muzicii tuăm o serie de operaţii Credem că aşa este. A- 19.00 ră ; Intrcbâi
la Orăştie, Brad, Haţeg, corale — Mircea Neagu, suplimentare, neproductive, Un şuf cu minerii de la „C 2" dică, trebuie mai bine or­ suri ;
Petroşani, Lupeni, Petri- Constantin Romaşcanu şi aşa încât cărbunele curge ganizată şi intrarea în mi­ 19.20 1001 de
Telejur
19.30
la, Călan, Hunedoara (co­ Gheorghe Ionescu. oam greu. j; drept, lucrăm nă, şi lucrul în abataj, tre­ 19.50 noadele
rul german de cameră şi fnscriindu-se în şirul cu complex şi trebuie să buie îmbunătăţită încă a- dultţi (I
al combinatului siderur­ acţiunilor de aniversare dăm cărbune fest. Numai şi de acolo spre ziuă hăr­ llndrii de la complex, a tăl­ provizionarea tehnico-mate. coi îmi
gic) şi Deva (corul casei a 2050 de ani de la înte­ că nici mecanizarea nu nicia minerilor. „Trecem pilor de troici. Inginerul r.ială şi cu piese de schimb, ril. Az
lui ;
de cultură şi liceului pe­ meierea primului stat merge chiar „şnur". noi şi de greutăţile astea Dănciulescu îl asigură de întărită disciplina muncii, 20.20 Pubiicil
dagogic), au evoluat co­ dac centralizat şi inde­ Pe galerie, glasul ,kii —■ ne spune cu oarecare tot sprijinul. „Vă dăm de asigurată plasarea judici­ 20,25 Teatru
rurile din Zalău, Braşov, pendent, festivalul coral Gaşpar răsună sonor: uşurare Gaşpar Dăniiă. toate, Pribeanuie, ce alte oasă a efectivelor Io prin­ plare ci
Galaţi, Iaşi, Timişoara, interjudeţean „Sarmize­ Deocamdată însă avem de probleme mai sînt ?.,. cipalele fronturi de lucru. Goldon
Tîrgu Jiu, Cîmpulung getusa — vatră strămo­ — Atenţie la troică, bă­ tras. Eu cunosc bine aba­ ...Se face ora 12. Schim. G‘t priveşte greutăţile obi­ 21,55 Din cin
ieţi, mare atenţie. Aşa...
Muscel, Poiana Sibiului, şească", dincolo de oma­ Acum... Uşor.,. Gata... Ra­ tajul. Mai urcă şi coboa­ bul lui Ene Tălmaciu lu­ ective din abataj, oamenii rile po
clor di
Cernavodă, Poiana Mare gierea evenimentului is­ pid la dezlegarea capace­ ră încă vreo cîţiva metri, crează în continuare, schim­ le rezolvă prin pricepere, şi Spai
(judeţul Dolj), Vaşcău toric, a însemnat, totoda­ apoi revine la normal. A- bul lui Gheorghe Bejan în- hărnicie şi dăruire în mun­ 22,20 Telcjur
(judeţul Bihor), Babadag tă, o confruntare de alea­ lor ... Taloş deblochează tunci vom merge şi noi nor­ tîrzie... Apare în abataj, că. Această impresie ne-ati
(judeţul Tulcea), Hideaga să ţinută artistică între lampa ! Pune mîna pe mal”. împreună cu ortacii din lăsat-o în timpul unui şut
stilp, Cebuc, şi repede cu el
îi urmărim cu admiraţie
(judeţul Maramureş) şi formaţiile corale din ţa­ aici. Acum, la pikamere... pe oameni cum lucrează, schimb, abia pe la 12,20. minerii de la „C2“. ■ KAI
Ceilalţi se grăbesc acum
Vărădia de Mureş (jude­ ră şi cele hunedorene, în Luaţi pikamerele, şi la va­ schimbăm cîteva cuvinte la tren, aşa că schimbul DUMITRU GHEONEA
ţul Arad). spiritul frumoaselor tra­ BUCUREŞ
Iubitorii genului coral, diţii corale existente pe dioprogrnmi
prezenţi la această pres­ meleagurile noastre. Radiojurnal
tigioasă manifestare găz­ presei ; 8,1
lodiilor ;
duită de judeţul Hune­ C. DROZD Grădina rodeşte din plin cind este lucrată gospodăreşte ascultâlorilo
tin de ştiri
11.00 Buietii
Alias folelo]
Sporirea recoltei de le­ gospodărirea judicioasă a acest an să producem şi să tă întreaga cantitate de in- premieră 11
literar „Panait Istrali" din gume — pentru a asigura bazei tehnico-materiale şi sectofungicide şi seminţe Discoteca ,.
Valea Jiului - Dumitru Dem livrăm la fondul de stat c lctin de şti
lonaşcu, Dumitru Velea, acoperirea din producţia onorarea exemplară a fon­ cantitate de legume cu pes­ necesare din soiuri valoroa­ comoara fol
Constantul Cimpeanu, Mir- judeţului a necesarului de dului de stat constituie obi­ se. Terenul este arat din 13.00 Dc la
cca Andraş, Mircea Bujorăs- consum al populaţiei — re­ ective care se regăsesc în te 20 la sută mai mare. în­ toamnă. Pentru fiecare cul­ Clubul cui
cu şi Ion Pascal Vlad - au făptuirea obiectivului amin-, Radiojurnal
citit din creaţiile închinate prezintă una din cerinţele realizările înregistrate în tit a impus să luăm măsuri tură sînt stabilite tehnolo­ nate cconoi
muncii şi vieţii minerilor. esenţiale subliniate de se­ anul.trecut, cînd am predat giile de lucru, urmărind înregistrări
„CÎNTECUL ADINCULUI" Săptămina „Cintccul adin- cretarul general al parti­ în plus peste prevederi. In hotărîte pentru a pregăti încadrarea în haremurile şoară ; 1'
cului", inaugurată ieri, va temeinic recolta celui de-a! ştiri ; 17,05
prilejui, zilnic, manifestări dului, tovarăşul Nicolae medie, cîte 1 580 kg legu­ de consumuri materiale şi mintului ro
Tradiţionala manifestare politico-cducativc şi cultural- Ceauşescu, în cuvîntarea la me de pe fiecare ha 'culti­ treilea an al actualului cin­ de forţă de muncă. Mijloa­ Orele serii ;
artistică din Valea. Jiului, artistice, încheindu-se cu - peisaj in<
„Cintccul adincului", care In spectacolul-concurs de muzi­ Consfătuirea de lucru de cele mecanice sînt reparate poran ; 20,
etapa de masă a celei de-a că uşoară şi poezie minereas­ la C.C. al P.C.R., con­ ÎN SPIRITUL SARCINILOR DESPRINSE DIN şi revizuite iar sistemul de nore ; 22,00
11-a ediţii a Festivalului na­ că, ' la care vor participa sacrată problemelor agri­ irigaţii este în stare de 23,30-5,00 N<
ţional „Cîntarea României" creatori şi interpreţi din nu­ culturii din 1-2 februarie CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL nocturn.
a cunoscut o largă partici­ meroase judeţe ale ţării. funcţionare. Lucrările lă
pare - ca desfăşurindu-sc la a.c. In acest context, con­ P.C.R. CONSACRATĂ PROBLEMELOR răsadniţe şi în cîmp se des­ • TI ML
nivelul sectoarelor, secţiilor, ducătorul partidului şi sta­ AGRICULTURII făşoară conform graficelor tualitatca t
întreprinderilor şi localităţi­ ÎNCHEIEREA SĂPTĂMINII solişti şi or
lor - a intrat in faza fina­ CULTURAL-EDUCATIVE tului nostru a indicat şi întocmite, fapt datorat an­ a Casei dc
li. Ieri, în toate localităţile măsurile ce trebuie luate în vat. Ca urmare, au fost de­ cinal. Ponderea în structu­ gajării producţiei în acord raviţa ; 18,3
municipiului a avut loc des­ „SILVIU DRAGOMIR" unităţile producătoare de păşite şi veniturile băneşti ră o deţin culturile de cea­ global cu întregul personal artelor ; 18,'
chiderea „Săptăminii „Cânte­ pă (suprafaţa s-a extins de ră ; 19,00 C<
cul ul adincului" In Valea La Gurasada s-a încheiat, legume în scopul creşterii planificate cu peste 600 000 al fermei. reţea : Opţii
Jiului". Deschiderea a fost duminică, săptămina cultu- producţiei la hectar, eşalo­ lei. Intre altele, am reuşit la 20 la 37 ha), tomate, ar­ Angajamentul pe care ni lă - moinei
marcată de expunerea „Va­ ral-educativă „Silviu Drago- nării recoltei pe o perioa­ să obţinem cîte 25 tone to­ dei, varză, rădăcinoase. ■ In l-am asumat în întrecerea In viaţă. „E
lea Jiului In cincinalul 1976- cadrul fermei producem diofonice re
1980", urmată de spectacole, mir“. Ultima zi a nccstei în­ dă cît mai lungă din an şi mate şi 11 tone ceapă la socialistă pe anul 1978 este din Ttmişoa
susţinute de formaţiile artis­ semnate manifestări a cu­ înfăptuirii în condiţii ire­ ha, ceea ce infirmă unele întreg necesarul de răsa­ să depăşim cu 5 la sută şi Lipova ;
prins simpozionul „90 de ani
tice de amatori. proşabile a programelor păreri că aceste culturi nu duri, cu excepţia ardeiului, producţia şi veniturile pla­ trebaţi şi v
de la naşterea savantului
La casele de cultură din ardelean Silviu Dragomir". speciale privind dezvoltarea dau rezultate mulţumitoare întreaga suprafaţă prevăzu­ nificate. Eforturile mecani­ emisiune de
Petroşani şi Uricaui şi la Au prezentat comunicări ing. întrebările
cluburile sindicatelor din pensionar Titus Haida, con­ legumicultura. în judeţul nostru. Fireşte, tă pentru răsadniţe este de­ zatorilor Gheorfi Ludovic,
Lupeni, Vulcan şi Pctrila a Ferma legumicolă din De­ o atenţie aparte am acor­ ja semănată cu varză, to­ Ion Hăncilă şi Mihai Airoa-
temporan cu aniversatul,
avut loc, Ieri, vernisajul ex­ prof. Maria Săiccriu, de la va a' I.A.S. Mintia a acu­ dat producerii unor răsa­ mate şi ţelină. ie, ale întregului personal
poziţiilor de artă plastică şi Muzeul judeţean, prof. Du­ mulat o experienţă pozitivă duri viguroase la majorita­ în ceea ce priveşte ferti­ muncitor al fermei sînt
fotografică sub genericul „O- mitru Barna, de la Filiala tea sortimentelor, îngrijirii lizarea terenului, pe 30 de
magiu muncii de miner". Sa­ Deva a Arhivelor Stalului. în folosirea intensivă a ce­ subordonate materializării
la de apel a I.M. Livczeni In continuare, pe scena că­ lor 100 ha — toate ampla­ culturilor şi valorificării ha am transportat gunoi de exemplare a acestui obiec­ D-VA : In
a găzduit, tot ieri,' o emo­ minului cultural din locali­ sate în teren irigat — des­ producţiei la calităţi supe­ grajd iar îngrăşăminte chi­ tiv. te -ere dragi
Zori în llăei
ţionantă tntilnire a minerilor tate au evoluat formaţiile tinate producerii legumelor. rioare. mice am administrat pe ing. NISTOR GIURA DORIN NEDOARA:
cu poezia. Aflaţi In mijlo­ artistice din Ilia, Burjuc, Faţă de realizările anului (Flacăra); F
cul lor, membrij cenaclului Zam, Brănişca, Gurasada. Instaurarea unui climat toată suprafaţa destinată şeful fermei legumicole din
bun de muncă în fermă, trecut, avem sarcina ca în legumelor. Avem procura­ Deva a I.A.S. Mintia Cinei deteci
nopţii (Corn
TROŞANI: j
buzul" (Uni
Integrată în programul e- politicii partidului şi statu­ care o are femeia faţă de ganizat nu numai la sediul cum şi cartierul 11 cu lo­ In cadrul adunărilor din pecete (7 N
ducaţional al municipiului, lui nostru. Participarea a- familie, foţă de societate, clubului, ci şi la C.S.H., cuinţe proprietate perso­ cartiere şi C.A.P. a fost medie muţi
ca) ; LUPEJ
activitatea politico-ideologi. csstora la învăţămîntul po- faţă de patria socialistă, I.C.S.H., secţia „Vidra", nală. subliniată necesitatea îm­ de la Saraj
că şi cultural-educa ti vă litico-ideologic, la lectora­ în cadrul politicii demo­ spitalul municipal, fabrica în această perioadă, în bunătăţirii muncii de edu­ Cîntarea Rc
desfăşurată în rindul femei­ tele pentru femei, la expu­ grafice a partidului, rolul de încălţăminte, în cartie­ care se desfăşoară adună­ caţie in rindul femeilor cas­ ţul vieţii
VULCAN :
lor de comitetul municipal neri, dezbateri, convorbiri, familiei în creşterea şi e- rele 5, 6, 7, 10, 11, în co­ rile pentru dări de seamă nice şi cooperatoare în ve­ - seriile I-K
şi comisiile femeilor, în simpozioane etc., prin care ducarea tinerei generaţii munele Teliuc şi Ghelari. şi alegeri ale comisiilor şi derea cuprinderii acestora LONEA : D(
colaborare cu sindicatele, sînt larg popularizate do­ fac obiectul unor aseme­ Prlntr-o susţinută muncă comitetelor de femei, avem în mai mare măsură la ac­ tru o vaca
PETRILA :
organizaţiile U.T.C. şi alţi cumentele de partid şi de nea dialoguri, lată cîteva educativă desfăşurată în prilejul să constatăm cu ţiunile organizate şi pentru Spartivento
factori cu sarcini educaţio­ stat, legile ţârii, constituie satisfacţie că peste tot se a le face să se simtă mai ANINOASA
nale, a fost şi este perma­ un puternic factor de mo­ manifestă dorinţa de inten­ mult implicate în viaţa lo­ da şi cei şa
citorcsc) ;
nent orientată şi îndruma­ bilizare a femeilor la în­ sificare a gradului de par­ calităţii, mai ales în me­ veche (Sten
tă de organele şi organiza­ făptuirea hotărîrilor Confe­ ticipare a femeilor la rea­ diul rural. RAŞTIE :
ţiile de partid în vederea rinţei Naţionale a partidu­ Preocupări constante lizarea sarcinilor de produc­ (Patria) ;
captive - s
cultivării la femei a dato­ lui. ţie, la soluţionarea proble­ Acest important eveni­ căra) ; GEO
riei de a-şi consacra ener­ tive cu o largă audienţă pentru activitatea ment din viaţa femeilor va teptarea (Ca
melor legate de condiţiile
Una din formele educa­
gia şi priceperea, întreaga de muncă şi viaţă ale ma­ duce, fără îndoială, la îm­ HAŢEG : Ri
seriile I-
-
lor putere de muncă înfăp­ şi care se bucură de un selor de femei, atragerea bunătăţirea activităţii co­ BRAZI : Fă!
mitetelor şi comisiilor de
tuirii hotărîrilor Congresu­ interes deosebit din partea educativă in rindul femeilor LAN : î’eier
unui număr tot mai mare
lui al Xl-lea şi ale Confe­ diverselor categorii de fe­ de femei la acţiuni socîal- femei din municipiul nostru, dc cultură)
rinţei Naţionale ale parti­ mei este clubul „Femina". gospodăreşti. Am desprins, la creşterea puterii lor de Adevărata i
(Mureşt
I-II
dului, de a-şi aduce o con­ Eficienţa acţiunilor organi­ 1 ~ ■ de asemenea, cu prilejul mobilizare, pentru a putea liniştea păd
tribuţie tot mai mare la zate aici a fost mereu spo­ acestor adunări ideea, ex­ răspunde cu cinste chemă­ TELIUC : St
realizarea sarcinilor de rită datorită faptului că a- din temele acţiunilor amin­ rindul femeilor, comisiile primată de participantele rii adresate de fiecare da­ tocalie (Min
plan şi a angajamentelor, ceste acţiuni sint organiza­ tite : „Rolul femeii în întă­ de femei, mai cu seamă la dezbateri, că participa­ tă de secretarul general al g55** Ş3Eagi
!
îmbunătăţirea calităţii pro­ te cu microgrupuri de fe­ rirea familiei, în dezvolta­ cele din cartiere, cu spri­ rea eficientă in producţie şi partidului, tovarăşul Nicolae IV RE
duselor, reducerea consu­ mei, ţinîndu-se seama de rea şi menţinerea tinere­ jinul organizaţiilor de în viaţa socială a munici­ Ceauşescu, de a-şi aduce ®&».'.:ESîs2
mului de materii prime şi pregătirea, specialitatea, ţii poporului", „Rolul edu­ partid, şi-au adus o contri­ piului nu mai poate fi rea­ o contribuţie tot mai mare
materiale, întărirea discipli­ de sfera de interese mani­ cativ al familiei în creşte­ buţie deosebită la întreţi­ lizată azi şi, cu atî-t mai la dezvoltarea conştiinţei Timpul pr
nei. festate de acestea. De rea şi educarea tinerei ge­ nerea şi înfrumuseţarea mult în viitor, numai pe socialiste a femeilor, la an­ 14 martie lt
O preocupare constantă subliniat este faptul că la neraţii", „Cum vă pregătiţi municipiului. Prin efectua­ baza experienţei şi a con­ trenarea lor la înfăptuirea va încălzi ui
ier
variabil,
pentru formarea şi dezvol­ clubul „Femina" se pune pentru muncă, pentru viaţa rea unui număr important ştiinciozităţii în muncă. în Programului de făurire a Se vor senii
tarea conştiinţei socialiste un accent tot mai mare de familie ?“ (colocviu cu de ore de muncă patrio­ lumina exigenţelor Confe­ izolate sub
pe dialogul dintre femei şi tinerele fete), „Cinstea, tică, eie au contribuit la rinţei Naţionale a partidu­ societăţii socialiste multi­ ie. Vîntul v
a fost îmbunătăţirea con­ cadrele de specialitate — dreptatea, adevărul şi prie­ întreţinerea zonelor verzi, lui, munca educativă tre­ lateral dezvoltate şi înain­ moderat din
tinuă a muncii de educa­ jurişti, medici, profesori tenia — însuşiri specifice plantarea de pomi, flori şi buie să le determine pe tare a României spre co­ prezentînd v
ţie in rindul femeilor, or­ etc., evidenţiindu-se cu a- omului nou". Multe dintre gard viu, la amenajarea femei să înţeleagă că este munism. cări locale ş
G0 km/h.
ganizarea în întreprinderi şi ceste prilejuri preocuparea ele au fost însoţite de pro­ balcoanelor, întreţinerea necesară o pregătire pro­ Temperatu
instituţii, în cartiere şi la partidului şi statului nostru grame artistice prezentate scărilor, a străzilor. S-au fesională temeinică, îmbo­ CATiNCA. BUSUIOC prinsă, noar
3 grade, iar
sate a unor acţiuni care să pentru ocrotirea familiei, de pionieri, cenaclul „Iz­ evidenţiat in această direc­ găţită şi împrospătată con­ secretar ai Comitetului 12 grade.
Local, cea-
contribuie la însuşirea de mamei şi copilului. Supre­ voare", şcoala de muzică. ţie comisiile de femei din tinuu, o disciplină tot mai municipal de partid seara.
către masele de femei a ma şi nobila îndatorire pe Asemenea acţiuni s-au or­ cartierele 7, 8, 9, 10, pre­ fermă în producţie. Hunedoara