Page 47 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 47
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 332 9 MARŢI, 14 MARTIE 1978
Lucrările plenarelor Consiliului oamenilor
imunei de naţionali! REZULTATELE
ALEGERILOR
DIN FRANŢA
PARIS 13 (Agerpres). —
(Urmare din pag. 1) ator în care Partidul Co înflorirea vieţii cultural-ar- DAMASC 13 (Agerpres). Au fost elaborate măsuri Ministerul de Interne al
munist Român a rezolvat tistice, a valorilor cultura — In cursul zilei de luni, ce urmează a fi aplicate de Franţei a dat publicităţii
Sibiu al P.C.R., viceprimar problema naţională, rolu le ale naţionalităţilor con la Damasc a avut loc o no ambele părţi în scopul rea luni la amiază un comuni
,al municipiului, şi Andrfeas lui de însemnătate excep locuitoare, parte integrantă uă reuniune de lucru între lizării obiectivelor de coo
iWeingartner, prim-secretar ţională al tovarăşului a patrimoniului spiritual primul ministru al Guver perare şi colaborare econo cat privind rezultatele de
al Comitetului orăşenesc Nicolae Ceauşescu în ela comun al României socia nului Republicii Socialiste mică, tehnică, agricolă şi finitive în 490 din cele 491
‘Bistriţa al P.C.R., primar borarea şi înfăptuirea po liste. România, tovarăşul Manea din alte domenii dintre circumscripţii electorale ale
al oraşului Bistriţa, judeţul liticii naţionale a partidu In expunerile prezentate, Mănescu, şi preşedintele România şi Siria. Totoda primului tur de scrutin al
! 'Bistriţa-Năsăud. lui, care asigură deplina e- precum şi în cuvîntul vor Consiliului de Miniştri al tă, au fost examinate po alegerilor generale desfă
Preşedintele Consiliului galitate în drepturi a tu bitorilor, s-a relevat 'fap Republicii Arabe Siriene, sibilităţile de lărgire şi şurate duminică. Potrivit
oamenilor muncii de na turor oamenilor muncii, fă tul că oamenii muncii ro Abdel Rahman Khleifawi, diversificare a colaborării comunicatului, transmis de
ţionalitate maghiară, tova ră deosebire de naţionali mâni, maghiari, germani şi cu participarea miniştrilor, dintre ţările noastre. De agenţia France P-resse, par
răşul Ştefan Peterfi şi pre tate, participarea lor efec de alte naţionalităţi trăiesc consilierilor şi specialiştilor ambele părţi s-au făcut tidele Uniunii de stînga au
şedintele Consiliului oame tivă la întreaga viaţă po astăzi sentimentul de a fi pe grupe do lucru, privind propuneri pentru iniţierea
nilor muncii de naţionalita litică, economică şi socială deplin stăpîni în ţara lor, cooperarea în domeniile e- unor noi acţiuni de coope obţinut 45,1 la sută din to-'
talul voturilor exprimate.
te germană, tovarăşul Edit a ţării, la conducerea socie au conştiinţa de fii ai ace conomic, agricol şi al rare în diverse sectoare de
ând Eisenburger au pre tăţii. luiaşi pămînt, uniţi inde schimburilor comerciale. interes reciproc. Astfel, Partidului Comunist
zentat, în cadrul plenare S-a subliniat că o con structibil printr-un trecut i-au revenit 20,5 la sută ;
lor, principalele sarcini ce firmare strălucită a acestei istoric comun, printr-un Partidului Socialist — 22.5
■revin celor două consilii politici o constituie dez prezent şi un viitor cu Conferinţa P.C. Portughez la sută iar. Mişcării Radi
(pentru mobilizarea oame- voltarea economico-socială idealuri comune, înscrise în erilor de Stînga — 2,1 la
:nîlor muncii de naţionali impetuoasă a judeţelor în ^Programul luminos al parti sută. ^ ‘
tate maghiară şi germană care trăiesc şi muncesc, în- dului de edificare a socie LISABONA 13 (Agerpres). C un hal, secretar general al Actuala majoritate.- par
4a înfăptuirea hotărîrilor şi tr-o strînsă unitate şi fră tăţii socialiste multilateral — La Palatul Sporturilor P.C.' Portughez, a declarat lamentară a obţinut 46,5 la
rezoluţiilor adoptate de că- ţie, oamenii muncii, ro dezvoltate şi înaintare a din Lisabona au luat sfîrşit că oamenii muncii trebuie sută din totalul voturilor.
jtre Conferinţa Naţională a mâni, maghiari, germani şi României spre comunism. lucrările conferinţei Parti să-şi consolideze unitatea
Partidului Comunist Ro In numele populaţiei de dului Comunist Portughez şi să apere cuceririle po Astfel, Adunarea pentru
mân din decembrie 1977. de alte naţionalităţi, a tu consacrate dezvoltării sec porului de atacurile efec Republică a obţinut 22,6 la
Totodată, în cadrul ple- turor judeţelor ţării, re naţionalitate maghiară şi torului naţionalizat al eco tuate de re acţiune împotri sută iar Uniunea pen
marelor au fost prezentate partizarea judicioasă a for germană, au fost exprima nomiei ţării. va naţionalizărilor, a re tru Democraţia Franceză a
‘informări din partea Mi ţelor de producţie pe în te dragostea şi recunoştin Luînd cuvîntul în înche formei agrare şi a contro obţinut 21,5 la sută din to
nisterului Educaţiei şi În treg teritoriul patriei, ceea ţa fierbinte faţă de partid ierea lucrărilor, Alvaro lului muncitoresc. talul voturilor.
văţământului referitoare la ce aşigură baza materială şi secretarul său general, to
‘rezultatele obţinute în a- pentru realizarea în fapt varăşul Nicolae Ceauşescu,
a egalităţii depline în drep l Bl Preşedintele Consiliului condiţie a soluţionării cu politică externă indepen
jpllcarea hotărîrilor C.C. al adeziunea deplină Ia poli
P’.C.R. privind perfecţiona turi a tuturor cetăţenilor, tica internă şi externă a } de Stat al R.P. Bulgaria, succes a problemelor aces dentă şi activă, să dezvol
1 Todor Jivkov, aflat la Tokio
rea învăţămîntului cu pre- fără deosebire de naţiona partidului şi statului, ce co ţ într-o vizită oficială, a avut tei ţări, a declarat preşedin te relaţiile sale cu toate
jdare în limbile naţiona- litate, pentru manifestarea respunde intereselor şi as t luni o convorbire cu împă- tele Tanzaniei, Julrus Nye- statele, indiferent de orîn-
rere, în timpul unei întâlniri
ilităţilor conlocuitoare ■ şi şi afirmarea plenară a ca piraţiilor fundamentale ale duirea lor social-politică — \
!din partea Consiliului Cul- pacităţilor lor creatoare în naţiunii noastre socialiste. 1 râtul Japoniei, Hirohito. Au cu o delegaţie a Consiliului a declarat preşedintele Su- \
jturii şi Educaţiei Socialiste toate sectoarele de activi Totodată, a fost reafir | fost examinate probleme ale O.N.U. pentru Namibia. harto la. sesiunea Adunării \
(.privind aplicarea politicii tate, în toate compartimen mată hotărîrea oamenilor ‘ relaţiilor dintre cele două consultative populare a In
israelian
I!
s-a
■naţionale a partidului în tele vieţii sociale, posibili muncii de naţionalitate ţâri şi unele aspecte ale întrunit, Guvernul într-o şedinţă doneziei. \
luni,
'activitatea cultural-educa- tatea de a beneficia din maghiară. şi germană din situaţiei internaţionale actu- ® Cosmonauţii luri Ro- \
a-
'tivă. plin de tot ce se făureşte ţara noastră de a-şi aduce (. ale. în aceeaşi zi, la Tokio au extraordinară consacrată de manenko şi Gheorghi Greci-
J
doptârii
măsuri
unor
Pe marginea expunerilor în România socialistă, de o contribuţie tot mai acti \ început convorbirile oficiale securitate, după acţiunea ko, aflaţi de 94 zile la bor \
■ făcute în cadrul celor două efectele adîncirii democra vă, împreună cu întregul 1 dintre Todor Jivkov şi pri- întreprinsă sîmbătă de un dul staţiei „Saliut-6", au în \
jplenare a luat cuvîntul un ţiei noastre socialiste. popor român, la realizarea } mul ministru nipon, Takeo comando palestinian în a- ceput luni,conform progra
imare număr de vorbitori. Reliefîndu-se roadele po programului partidului, e- 1 Fukuda. propiere de Tel Aviv. mului de zbor, conservarea
Atît în documentele pre- liticii ştiinţifice, marxist- laborat de Congresul al sistemelor de bord, precum
jzentate, cît şi în cadrul leniniste, a partidului nos Xl-lea, la progresul şi mă şi a unor aparate ştiinţifice
.dezbaterilor, s-a dat o înal tru în problema naţională, reţia patriei ^comune — t S In comunicatul comun, utilizate în diferite experi
tă apreciere principialităţii au fost evidenţiate realiză Republica Socialistă Româ / dat publicităţii la încheie- enţe. Membrii echipajului
consecvente si modului cre rile de seamă obţinute în nia. ţ rea vizitei oficiale a lui se simt bine, precizează a-
l Yasser Arafat, preşedintele
} Comitetului Executiv al genţia TASS.
Cuvîntul tovarăşului Soos Andrei 1 O.E.P., în R-D. Germană, In cadrul unei conferinţe
B Guvernul spaniol a a-
^ se relevă că o soluţionare de presă, primul ministru probat garantarea unui sta
în cuvîntul său, tovară deţul Hunedoara a fost şi totodată, unele propuneri cuprinzătoare şi justă a con israelian a declarat că ata tut de „preautonomie" regi
şul Soos Andrei, preşedin este un puternic detaşa privind perfecţionarea pro J flictului din Orientul Apro cul „nu trebuie să afecteze unilor Aragon, Valencia şi
tele Consiliului oamenilor ment al clasei muncitoare, filului unităţilor şcolare piat nu poate fi - realizată şi nu va afecta" negocierile Insulele Canare — infor
muncii de naţionalitate un sprijin de mare nădej din judeţ şi la intensifica ? decît cu participarea, pe de pace cu Egiptul. mează agenţia United Press
maghiară din judeţul Hu de în înfăptuirea tuturor rea prezenţei ansambluri 1 bază de egalitate in drep- International. Se reaminteş
nedoara, a subliniat cu de acţiunilor organizate de lor artistice profesioniste în ( turi, a O.E.P. — unicul re- El intr-un comunicat al te că măsuri similare au
osebită satisfacţie că orga partid. localităţile din zonă. i prezentant legitim al po- Comandamentului operativ fost adoptate în privinţa
nele şi organizaţiile de Este demn să spunem că Sîntern cu toţii convinşi l porului palestinian. O pace al trupelor etiopiene, citat Gci ii ci ei, Cataloniei şi Ţării
partid s-au preocupat în şi activitatea culturală de — a continuat vorbitorul ^ justă în Orientul Apropiat, de agenţia TASS, se arată Bascilor.
masă s-a desfăşurat în ca — că, aşa cum omul are i subliniază documentul, re- că unităţile militare etiopie
mod deosebit pentru atra drul Festivalului „Cîntarea o singură mamă, nu poate I clamă retragerea trupelor ne au continuat să înainte H9 O demonstraţie de ma
gerea în partid a celor mai României” cu o intensitate avea decît o singură pa ţ israeliene din toate terito- ze in regiunea Ogaden. în să împotriva provocărilor
buni muncitori, ţărani coo- tot mai mare şi mai bogată trie, un singur pămînt na l riiîe arabe ocupate, ga.ran- ultimele zile, ele au eliberat neonaziste a avut loc în o-
i peratori şi intelectuali din în conţinut, la care au par tal. Nici noi, oamenii mun / tare-i drepturilor naţionale localităţile Segag, Kebri-De- raşul vest-german Kassel.
rîndul oamenilor muncii ticipat în deplină unitate cii maghiari din România, ţ inalienabile ale poporului har, Korahe şi Aoare din Participanţii — reprezen
maghiari. nu avem decît un singur 1 palestinian, inclusiv a drep- provincia Hararge, precum tanţi ai sindicatelor, ai Par
de gînduri şi acţiune, ală
Ne exprimăm deplina sa- turi de oamenii muncii ro pămînt natal, iar îndatori ) tului de a-şi crea un stat şi localităţile Bokolmayo şi tidului Social Democrat, ai
i tisfacţie — a continuat el mâni, şi cei de naţionalita rile noastre sînt multe fa 1 propriu, independent, con- Dolo, din provincia Sidamo, Partidului Comunist Ger
I-— că la marile înfăptuiri te maghiară, această acti ţă de patria comună — ţ form rezoluţiilor O.N.U. ajungînd pe direcţia sudică man, ai Uniunii antifasciş
jale judeţului în care trăim vitate contribuind la mobi România socialistă în care a'ofensivei la graniţa cu So. tilor — au cerut interzice
| şi muncim înfrăţiţi, la toa- lizarea ' tuturor celor ce ne-am născut, am crescut, \ H Retragerea trupelor de ri.alia. rea desfăşurării în acest o-
administraţiei
ocupaţie
j te realizările ne-am adus şi muncesc la realizarea sar patrie care ne asigură o l i R.S.A. din şi teritoriu! Nami- raş a unei întruniri a Par
moi contribuţia, muncind cinilor de plan, la popu viaţă demnă, libertate, in 23 Indonezia intenţionează tidului Naţional Democrat
alături de oamenii muncii larizarea politicii interne dependenţă, egalitate depli l^biei constituie principala să promoveze şi în viitor o neonazist.
de naţionalitate română, şi externe a Partidului Co nă tuturor fiilor săi, indi
putînd astfel să raportăm munist Român. ferent de limba pe care o
conducerii partidului că ju Vorbitorul a formulat, vorbesc.
I de se făcea trocul intre
Cuvîntul tovarăşului Wieland Schneider triburile de agricultori şi
cele de păstori.
Wieland Schneider, direc de naţionalitate germană ţională a partidului. Am Cu prilejul restaurării
tor adjunct la I.T.A. Deva — prin care cei ce mun înţeles şi înţelegem că cunoscutului monument
a spus : îngăduiţi-mi ea cesc, în dubla lor calitate, forţa economiei noastre so „MARQUES" SI evoluţia fătului cu ajuto al sultamilui Aii, un
pentru început să dau glas de proprietari şi producă cialiste este temelia de „BEAGLE" rul ultrasunetelor. muncitor a descoperit
simţămintelor populaţiei tori, participă nemijlocit granit a dezvoltării patriei, ■ Cardiotokograful consti mormintul „omului cu
germane din judeţul Hune la conducerea activităţii, la a ridicării neabătute a bu Televiziunea britanică tuie un aparat care îl a- linţoliu din piele“ — semn
doara şi să exprim şi de buna gospodărire a unită năstării poporului ndstru, a turnează în insulele Gala- jutăi pe obstelrician să că el aparţinea unui no
această dată deplinul a- ţilor unde lucrează. Ele fiecăruia dintre noi. pagos un film despre stabilească momentul naş bil. Cripta a fost conser
cord şi adeziunea la poli reprezintă o puternică a- La aceste eforturi se an Charles Darwin. Călătoria terii copilului şi să pre- vată ; poate, cindva, spe
tica internă şi' externă a firmare a democraţiei noas gajează hotărît şi plenar şi naturalistului spre Gala- întimpine orice accident cialiştii vor reuşi să des
Partidului Comunist Ro tre muncitoreşti, a condi oamenii muncii de naţio pagos se efectuează în care s-ar putea ivi la naş copere numele acestui
mân, politică înţeleaptă şi ţiilor şi posibilităţilor de nalitate germană. în faţa scopurile filmării pe na tere. personaj.
clarvăzătoare care face ca participare efectivă, nemij fiecărui om al muncii, in va britanică „Marques“, o ZIAR-VIDEO
scumpa noastră patrie — locită a clasei muncitoare, diferent de loc de muncă, copie perfectă a vasului DESCOPERIRI ÎN CAPITALA
sau
sector
de
activitate
România socialistă — să a tuturor cetăţenilor ţării, naţionalitate, se deschid „Beagle". In roiul lui STATULUI HOREZM Elveţia va avea, în 19S0,
fie larg apreciată, stimată fără deosebire de naţiona Charles Darwin a fost
perspective largi de a par un „jurnal prin cablu“
şi preţuită în întreaga lu litate, la înfăptuirea poli ticipa în mod egal la con distribuit actorul englez Arheologii sovietici au accesibil întregii populaţii
me. ticii partidului. • Malcom Sleward. descoperit la Kunia-Ur-
ducerea şi organizarea ac — anunţă specialiştii el
Plenara noastră are loc Rezultatele dobîndite ne tivităţii, afirmîndu-şi liber, ghenci, capitala statului veţieni in telecomunicaţii.
la o scurtă perioadă după obligă la o, muncă şi. mai creator capacităţile, talen CARDIOTOKOGRAF sclavagist Horezm (IV. Formînd un simplu nu
ce, în întreaga ţară au a- stăruitoare şi în mod deo-i tul şi pregătirea. Acestea î.e.n. — IV e.n.) un mor- măr de telefon, fiecare a-
vut loc adunările generale sebit la o mai bună orga toate sînt realităţi din pa La Centrul de tehnică mînt din secolul al XIV- bonat va putea urmări
ale oamenilor muncii din nizare a activităţii ce o tria noastră, sînt trăsături medicală din Varşovia s-a lea împodobit cu orna
unităţi industriale, agricole, desfăşurăm pentru a înde ce dinamizează şi mobili construit un aparat capa mente de mozaic. Inscrip orice fel de informaţii pe
ecranul televizorului său.
de construcţii, transporturi, plini întocmai sarcinile sta zează energia şi priceperea bil să efectueze electro-, ţiile în vechea arabă a- In prezent se studiază
din institute de cercetare bilite de partid, pentru a tuturor, constituie expresii cardiograma fătului îna testă că mormintul apar — menţionează ziantl
şi proiectare, din alte u- realiza în mod exemplar incontestabile ale democra inte de a se naşte. Apa ţinea unui imam. Kunia- „Tribune de Geneve“ —
nităţi economice. Din aces mobilizatoarele prevederi ţiei noastre socialiste, ca ratul, care se numeşte Urghenci a fost un centru variantele propuse de cer
te foruri de conducere co ale planului cincinal, ale drul minunat al înfloririi cardiotokograf, studiază comercial (horodişte), un- cetători.
lectivă ffic parte şi nu Programului suplimentar şi afirmării depline a per
meroşi oameni ai muncii adoptat la Conferinţa Na sonalităţii umane.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 11608. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 | M 005