Page 48 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 48
Prolefari din foafe fările, unifi-vă!
bxambwuxj mncmtrjpea TOVARĂŞUL BCOLAI GTAUSESCU A PRIMIT
8SII0ATIA PAITIMH MlilCII IM ISRAEL
Kilovat ce kilovat
T o v a r ă ş u - 1 Nâcofep carn pune în pericol pacea Reafirmind poziţia Parti
economisim megawaţii al Partidului Comunist şi securitatea internaţională. dului Comunist Român şi a
Ceauş eseu, secretar general
Republicii Socialiste România,
In acest cadru, s-a acordat
Român, a primit, marţi o atenţie deosebită căilor şi faţă de situaţia din Orien
după-amiază; delegaţia Par mijloacelor de înfăptuire pe tul Mijlociu, tovarăşul
tidului Muncii din Israel, Nicolae Ceauşescu a subli
„în mod deosebit trebuie să acordăm atenţie asigu condusă de Shimon Peres, calc politică a păcii în zonă, niat necesitatea de a se
rării şi gospodăririi raţionale a combustibililor şi ener preşedintele partidului. evidenţiisndu-se convingerea ajunge de urgenţă la o re
celor două partide că rezol
giei — problemă vitală pentru îrtsăşi dezvoltarea în con In timpul întrevederii, s-a varea situaţiei complexe din glementare politică cuprin
tinuare a economiei, a întregii noastre societăţi". procedat la un schimb do Orientul Mijlociu implică zătoare, care să ducă la o
păreri cu privire la activi pace justă şi trainică, ceea
NICOLAE CEAUŞESCU tatea şi preocupările celor mobilizarea tuturor forţelor ce presupune retragerea
două partide, la relaţiile politice realiste, responsabile Israelului din teritoriile
dintre România şi Israel, şi iubitoare de pace, din re arabe ocupate în urma răz
Această chemare a secre furnal şi de cocserie, căldu precum şi în legătură cu giune şi din afara ei, pen boiului din 19G7, la înfăptu
tarului general al partidu ra gazelor arse etc.). La ba unele probleme actuale ale tru a se ajunge la conve irea aspiraţiilor naţionale
lui nostru, adresată întregii za obţinerii acestor rezultate vieţii .internaţionale. nirea unor soluţii care să legitime ale poporului arab
ducă la stingerea conflictu
naţiuni de la înalta tribună au stat pasiunea, priceperea Abordî*ndu-se unele pro palestinian — inclusiv a
a Conferinţei Naţionale a şi hărnicia energetieienilor bleme internaţionale, a fost lui, la convieţuirea şi con- dreptului său la autodeter
minare şi la _ constituirea
luorarea paşnică a tuturor
partidului, constituie una din din combinat, ale celorlalţi evidenţiată preocuparea ce popoarelor şi ţărilor din unui stat propriu şi inde
lor două partide faţă de si
direcţiile principale de ac oameni ai muncii, precum tuaţia din Orientul Mijlo zonă, în conformitate cu in pendent — la asigurarea in
ţiune ale colectivului C.S. Hu şi rezolvarea unor importan ciu, faţă de perpetuarea teresele generale ale păcii- şi tegrităţii şi securităţii tutu
nedoara. Deplin conştienţi te probleme tehnice, econo tensiunii din această zonă, înţelegerii internaţionale. ror statelor din regiune.
de necesitatea utilizării ra mice şi organizatorice, între
ţionale a combustibilului şi care aş aminti : darea în
energiei electrice, de eco exploatare a turbogenerato-
nomisirea cu maximă grijă ruiui cu prize reglabile ia Plenara comună a consiliilor
şi responsabilitate a acestor central-a electrică de termo-
importante valori materiale, ficare nr. 3, intrarea în func
oamenii muncii din marele ţiune a cazonelor recupera oamenilor uimii de naţionalitate
combinat acţionează, sub toare nr. 11, 12 şi 13 de la
conducerea organizaţiilor de blumingul de 1 300 mm (prin Sus, l-a Rîu Mare-Retezat,
partid, stăruitor, pe multiple care recuperăm apreciabile iarna se simte încă „la ea a-
căi,, obţinînd rezultate no cantităţi de căldură din ga casâ“. magiară şi germani
tabile. Dealtfel, aceste preo zele arse in cuptoarele teh
1-
cupări sînt urmarea celo- din nologice), îmbunătăţirea sis CONCERT EXTRAORDINAR
anul trecut, ciad în combi temului informaţional prin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, răşii Virgil Cazacu, Constan rile plenarei comune a celor
natul nostru s-au întreprins noua centrală telefonică au AL ORCHESTREI DE CAMERĂ secreta-,- general al Partidului tin Dăscălescu, Janos Faze- două consilii,
măsuri importante, de mare tomată de 1 500 de numere, A R.S.S. LITUANIENE Comunist Român, preşedinte kaş, Gheorghe Pană, Dumi Au continuat dezbaterile
efect economic, concretizate, executarea unor lucrări de le Republicii Socialiste Româ tru Popescu, Leonte Răutu, pe marginea expunerilor pre
Azi, la orele 18,03, Casa de
■la finele anului, în economi sistematizare şi modernizare cultură din Deva va găzdui nia, a participat, marţi dimi losif Uglar, Hie Verdeţ, Ştefan zentate în cadrul plenarelor
sirea la nivelul combinatului a iluminatului în oţelării şi concertul extraordinar al or neaţa, ta plenara comună a Andrei, losif Banc, Vasile Ma celor două consilii.
a 61 850 tone de combusti la laminoare, precum şi al chestrei de cameră a K.S.S. Li consiliilor oamenilor mu-noii rin, Ştefan Peterfi, vicepre Au luat cuvîntui tovarăşii
bil convenţional şi a 83 mi tele. tuaniene, dirijată de Saulius de naţionalitate maghiară şi şedinte al Consiliului de Stat, Puskas Gheorghe, profesor ia
lioane kWh de energie elec Raportîndu-ne la preocu Sondeţkis, artist al poporului germană. preşedintele Consiliului oa Institutul med ico -farmaceutic
al R.S.S. Lituaniene. Progra
trică. Aş mai menţiona că, pările şi rezultatele anului mul cuprinde Simfonia în Do menilor muncii de naţiona din Tîrgu Mureş, Michaei
La sosirea în sală, tovară
din totalei de combustibil 1977 trebuie spus că în a- major de A. Vivaldi, Serenada şul Nicolae Ceauşescu a fost litate maghiară, Eduard. Ei- Welter, inginer-şef la între
pentru orchestră de coarde de
convenţional consumat în oest an avem sarcini deose P.I. Ccaikovski, Simfonia nr. 2 în-tî-m-pi-n-at cu entuziaste a- senburger, membru al Consi prinderea „Porţelanul" din Al
1977, peste 47 ia sută a fost bite şi în domeniul gospo- pentru orchestră de cameră de pl-a-uze şi ovaţii, participanţii liului de Stat, preşedintele ba lulia, Domokos Geza, di
asigurat din resurse energe A. Senderovas şi Sonata nr. l roafirm-înd dragostea şi recu Consiliului oamenilor muncii rectorul Editurii „Kriterion",
tn Sol major pentru orchestră
tice secundare (gaze de (Continuare -In pag. a 2-a) de coarde de G. Rossini. noştinţa fierbinte, devota de naţionalitate germană, secretar al Uniunii Scriitori
mentul profund pe care oa precum şi vicepreşedinţii Con lor, Therese Necsasz, inspec
menii muncii de naţionalitate siliului o-amenilor muncii de tor general adjunct la Inspec
toratul şcolar al judeţului Ti
maghiară şi germană din ţa naţionalitate maghiară şi ai
ra noastră le nutresc faţă de Consiliului oamenilor muncii miş, Szabo Bela, strungar la.
întreprinderea „înfrăţirea" din
de naţionalitate germană.
partid şi secretarul său gene
ral, pentru condiţiile asigu Au participat, de aseme Oradea, Paul-Mihai Berger,
rate de a participa efectiv, în nea, membri ai C.C. al P.C.R., brigadier la C.A.P. Cniş-Da-
condiţii de egali,ta-te, la în ai Consiliului de Stat şi ai neş, judeţul Mureş, Dancsuly
treaga viaţă politică, econo guvernului, reprezentanţi ai Andrei, profesor la Universi
mică şi socială, la conduce organizaţiilor de masă şi ob tatea „Babeş-Bolyai" din
Cîuj-Napoca, Josef Eckenrei-
rea societăţii, de a-şi mani şteşti, oameni de ştiinţă, artă
festa plenar capacităţile cre şi cultură. ter, secretar al Comitetului
atoare în toate sferele de ac in deschiderea şedinţei a judeţean Sibiu al P.C.R., şi
tivitate, de a se bucura din luat cuvîntui tovarăşul Ştefan Maja! Adalbert, preşedintele
plin de cuceririle socialismu Peterfi, care, în numele c6n- Consiliului judeţean Harghita
lui, pentru locui demn ce-l siliilor oamenilor muncii de al oamenilor muncii de na
ocupă în marea şi unita fa naţionalitate maghiară şi ger ţionalitate maghiară.
în numele membrilor celor
milie a României socialiste. mană, a salutat cu deosebită două consilii, al tuturor par-
Tabloul do comandă al întreprinderii do berc Haţeg. Maistrul loan Buluroiu, unul din in prezidiul şedinţei, ală stimă, cu multă căldură şi
tre cei mai buni maiştri berari din ţară, ..şi operatorul Dumitru Cojocaru, dirijează această turi de tovarăşul Nicolae bucurie prezenţa tovarăşului
adevărată „inimă" a procesului de fabricare a berii. Folo : V. ONOIU Ceauşescu, au luat loc tova- Nicolae Ceauşescu la lucră- {Continuare în pag. a 4-a)
In cîteva Bruiaje nedorife pe lungimea de Cine a cusut aceste minunate
magazine săteşti undă a bunei serviri haine? Femeile noastre!
Practic, în judeţul Hune „să facem cumpărături" nea program e veche; mai Bretea Mureşană şi cu al Aproape la fiecare loc plac deosebit de mult ce
doara aproape fiecare sat din magazinul universal veche decît praful din vi tul în altă parte, atîta de de muncă întilnim femei lor ce le văd şi le cum
are magazinul său. Brănişca. Nu e posibil, trinele magazinului. Consi zordine e în magazin şi în de loate vîrstele care îşi pără.
Un fond de marfă — va- pentru' că, magazinul are liul popular comunal ar aduc o contribuţie sub Complexul, cu secţia
lorînd sute de milioane lei un program pe care nu trebui să. rezolve această magazie. Dealtfel, vînză- stanţială la realizarea şi numită „mica serie", a
este anual rezervat popu l-am • mai întîlnit la alte problemă în interesul loarea Eugenia Stoenescu depăşirea sarcinilor de luat fiinţă în anul 196. >.
r
laţiei satelor, el aflîndu-se unităţi : .se deschide la ora populaţiei şi nu după pre ne-a şi mărturisit această plan. Aici, la „mica serie", s-a
intenţie a sa şi a gestiona
în creştere de la ain la an. 9 şi se închide la ora 17. ferinţele gestionarului. rului Silviu Stoenescu, a- Un asemenea tablou il produs anul trecut da 6
Toate acestea sînt pre găsim şi la complexul de ori mai mult decît a-
mise materializate pentru Populaţiei-aprovizionare la nivelai tunci „plecat după marfă deservire al Cooperativei cum 7 ani, valoarea
ca în satul hunedorean să la Deva". Intrăm în con meşteşugăreşti „Moţul" confecţiilor plecate că
se practice un comerţ mo cerinţelor, servicii ireproşabile tact cu primele cantităţi din Brad. Din totalul tre beneficiar a fost de
dern. de portocale deteriorate.
Intrucît n-a fost singura personalului muncilor al 4 557 000 lei, cu 997 000
Dacă acestea sînt pre complexului de 121 de lei mai mult decît repre
misele, să vedem cum sînt iar duminica — la ora 13. L.a Bretea Mureşană, a- „întîlnire" de acest fel în meseriaşi, 112 sînt femei. zenta planul stabilit, iar
ele folosite în cîteva maga Dacă membrii cooperatori j ungem pe la ora 8. O deoursul raidului, ne gră realizările pe complex au
Din
acestora,
mîinile
zine săteşti pe care le-am di.n Brănişca vor să facă maşină descarcă bere la bim să epuizăm subiectul, spre satisfacţia celor ca însumat 5 900 000 lei.
vizitat recent. cumpărături într-o zi de bufet, bere care a fost a- sugerând colectarea acestor re le văd muncind, ies Din mîinile acestor fe
Pe lîngă foarte multe vară, musai să se-ntoarcă dusă în seara precedentă. fruale din toate magazine
lucruri bune .consemnate din cîrnp sau de la grădi Şoferul e „de-al loouluâ" le în care nu se pot des confecţii care îţi incintă mei ies haine de protec
ţie, salopete, halate, şube,
nu odată în paginile zia nă mai înainte de ora 5 şi s-a socotit că n-o fi foc face, depulparea şi con privirea. Fiecare, la locul lenjerie pentru femei şi
rului nostru, am întîlnit după-amiază sau să se da dacă nu descarcă seara. servarea lor în scopul fo ei de muncă, dă unor bărbaţi, pantaloni din
şi un anumit gen de bru Alături, în magazinul să losirii la prepararea oran „petice“ de diferite mă
iaj. Despre ce fel de bru că la lucru după ora 10. tesc, totul ne Iasă să înţe jadei. Dar asta pînă nu e rimi şi culori forma fina
iaj este vorbei ? Discuţia cu privire la ino legem că cei ce luerbază lă a unor confecţii, care (Continuare in pag. a 3-a)
Rslp oro 7.30 si dorim portunitatea unui aseme ai'ci sînt ou un picior în (Continuare in pag. a 2-a)
