Page 49 - Drumul_socialismului_1978_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR,

Orpizare, cunoaştere,

control în înfăptuirea

9,00 Teleş
KîSowat cu kilowat eeononisim megawaţii 10.00 Şoim
10,10 între
liotărîrllor ie partid , 10.00 suri j Teatr
timpi
(Urmare din pag. 1) Iar, tuturor celor ce mun­ tă în centralele electrice pro­ Sînt acţionate în acest sens Carlo
şi a legilor ţârii dăririi combustibilului şi e- cesc din patria noastră, de prii a ciclurilor de termofica- toate pîrghiile activităţii pro­ 10.00 Telex Turui
15.00
majorarea retribuţiilor şi de
ductive, ca şi ale muncii po-
re, la optimizarea şi îmbu­
ile l)i
nergiei electrice — element apropiata perspectivă de tre­ nătăţirea sistemului informa­ lilteo-educative şi organiza­ ;uir“.
,/ectă
Problematica largă a cu­ nizaţiile de bază şi comitetele determinant al sporirii efi­ cere la săptămîna de lucru ţional în vederea luării unor torice. IC,00 Telex
noaşterii, organizării şi con­ de partid analizează periodic cienţei economice a întregii redusă, însufleţiţi de îndru­ decizii operative, valorifica­ Aceste preocupări se re­ IC,05 Teleş
trolului înfăptuirii hotăririlor modul în care se înfăptuiesc activităţi a combinatului. mările şi recomandările se­ rea superioară, integrală a flectă deja în realizările bu­ IC,35 Curs
nit ;
de partid şi a legilor ţării a unele hotărîri ale organelor Trebuie să producem metal cretarului general al partidu­ resurselor energetice secun­ ne obţinute pe primele două 17,05 Trage
făcut recent obiectul unui superioare sau proprii care mai mult şi mai bun, dar lui, t o v a r ă ş u I Nicolae dare obţinute din procesele luni ale anului. Căutările şi 17,15 Teleci
schimb de experienţă organi­ vizează creşterea producţiei şi în condiţiile unor consumuri Ceauşescu, date cu prilejul siderurgice (gaze de furnal eforturile contiguă însă. An­ onierj
zat de Comitetul orăşenesc de productivităţii muncii, reduce­ reduse de energie electrică vizitei din toamna anului tre­ şi gaze de coc serie) şi in­ gajarea unanimă a energe- 17,35 Volei
mo E
partid Lupeni. Au participat rea consumurilor de materia­ şi energie termică, de gaz cut în combinat, siderurgiştii tensificarea gradului de re­ ticienitor, a tuturor siderurg'iş- cilina
secretarf adjuncţi cu proble­ le şi energie, folosirea timpu­ metan, de alţi combustibili. Hunedoarei îşi amplifică cuperare a căldurii gazelor tilor Ivunedoreni este de a-şi piona
mele organizatorice, preşe­ lui de lucru, extinderea me­ Energeticienii în primul rind, preocupările şi eforturile în arse rezultate în urma pro­ spori cit mai mult rodnicia Trans
dinţi de comitete sindicale, canizării lucrărilor şi utiliza­ dar şi ceilalţi oameni ai producţie, investighează noi ceselor tehnologice de la muncii, de a folosi cu ma­ 10.00 de la Din
secretari de comitete U.T.C., rea la întreaga capacitate a muncii din combinat cunosc posibilităţi, aplică noi solu­ oţelării şi laminoare. ximă grijă şi răspundere Vinăt'
secretari ai consiliilor oame­ mecanismelor aflate în dota­ bine sarcinile ce le au in a- ţii de îmbunătăţire a muncii Sigur că există şi aite combustibilul şi energia, con­ 19.20 1001 (
19,30 Teleji
nilor muncii din unităţile e- re etc. cest an şi sînt ho târî ţi să le sub toate aspectele. preocupări, s-au aplicat şi tribuind la ridicarea conti­ 19,50 Noi, i
conomice ale oraşului. O bună parte din partici­ materializeze exemplar, in­ în domeniu! gospodăririi sînt în curs de aplicare şi nuă a eficienţei economice 20.20 TclecI
Importantă în aceste preo- panţii la schimbul de experi­ cit combinatul nostru să combustibilului şi a energiei alte măsuri menite să asi­ mea :
oupări este ţinerea unei evi­ enţă s-au referit la modul în se menţină in continuare în electrice, a celorlalte resurse gure eficienţă sporită aces­ în combinat, la creşterea pe {a
studie
propriei bunăstări materiale
denţe riguroase asupra hotă- care concep şi realizează or­ rîndul unităţilor economice energetice, în acest an a- tei atit de importante şi de şi spirituale. Parte.
rîrilor organelor superioare şi ganizarea înfăptuirii hotărîri- fruntaşe din ţară. vem de aplicat şi rezolvat actuale probleme a folosirii •v lui „
c celor proprii, pentru ca pre­ lor. La acest capital s-au fă­ Stimulaţi de condiţiile tot 200 de măsuri şi probleme. raţionale şi economisirii re­ Ing. CONSTANTIN NAGY nizari
Vilhel
vederile să fie cunoscute de cut referiri concrete privind mai bune de muncă şi de Ele -se referă, între altele, surselor energetice, a energiei directorul Uzinei nr. 6, 22.20 Teleji
toţi oamenii, cu intenţia des­ utilizarea colectivelor organi­ viaţă asigurate siderurgişti- la utilizarea cit mai eficien­ electrice şi combustibilului. C.S. Hunedoara
chisă ca aceştia să munceas­ zate în acest scop, modul in
că şi să trăiască în concor­ care sînt sprijinite birourile
danţă cui exigenţele codului organizaţiilor de bază în pla­
eticii şi echităţii socialiste. nificarea şi organizarea mun­ Pe urmele materialelor publicate
Idei şi experienţe interesante cii, în antrenarea tuturor co­ BUCURE
şi utile au exprimat în cadrul muniştilor la o intensă activi­ dioprogran
Radio juma
consfătuirii tovarăşii loan Sav, tate politică şi organizatorică, „VOM AVEA MAI MULT tantul (I.P.I.U.) pentru solu­ pentru a trece la montajul u- DEVANSĂM presei; 8,1'
secretarul comitetului de par­ la generalizarea experienţei ÎN ATENŢIE ţionarea tuturor problemelor tilajelor tehnologice. LUCRĂRILE dlilor ; ‘
tid de la I.M. Lupeni, Con­ bune. FABRICA DE TRICOTAJE" ce s-au ivit, fapt care este in data de 18. 02. 1978 am ascultătorii
de ştiri ;
stanţa Stan, secretar adjunct Consfătuirea a relevat fap­ confirmat de stadiul avansat avut o discuţie Ta conducerea Referitor la articolul pu­ socialiste ;
al comitetului de partid de tul că organizaţiile de partid, În legătură cu articolul pu­ în care se găsesc lucrările de blicat în ziarul „Drumul socia­ patriotice
i.C.S.H. pentru a stabili mă­
la „Viscoza", Nicolae Zgura, de sindicat şi consiliile oame­ blicat în ziarul nr. 6 312/18. construcţii. suri comune în vederea ur­ lismului" nr. 6 280, conduce­ 11.00 Bulet
Microfonul
secretarul comitetului de nilor muncii şi-au îmbunătăţit 02. 1978, intitulat „Beneficia­ rea l.C.S.H. comunică urmă­ Avanprcmi
partid al I.M. Bărbăteni, Ro­ considerabil munca de popu­ rii să acţioneze energic pen­ toarele : Cu privire la lipsa 12.00 Bulet:
za Istrate, secretarul organiza­ larizare a legilor ţării, de ur­ tru încadrarea lucrărilor în pe şantier a proiectelor de la Din corni
nostru ; 15
ţiei de bază de la cooperati­ mărire a modului în care se termenele planificate", între­ „sacul de praf" vă informăm 3 ; 15,00 CI
va „Deservirea" şi alţii. aplică ele în viaţă. S-au do­ prinderea „Tricoul roşu" Arad că ia acea dată proiectul nu 16.00 Rad
Au fost relevate la acest vedit utile şi eficiente colec­ era difuzat în şantier fiind Coordonate
capitol forme şi metode prin tivele însărcinate cu populari­ ne răspunde : Unităţii noastre In ce priveşte planul pe tri­ gentării terminării corpului de la pregătirea lucrului, iar lu­ 17.00 Buleti
Odă limbii
din Arad i s-a trasat sarcina
care organizaţiile de partid zarea şi dezbaterea legilor. să patroneze construcţia Fa­ mestrul I 1978, acesta a fost fabricaţie şi a putea trece crarea este programată pen­ Orele serii
se străduiesc să aducă la cu­ Pe lingă acestea, mai ales la repartizat de către M.I.U. fă­ la montarea utilajelor tehno­ tru începere în luna aprilie spiritul leg
noştinţa oamenilor muncii ho- minele Lupeni şi Bărbăteni, bricii de tricotaje tip lină din ră a se ţine cont de posi­ logice care sînt în depozit şi 1978. Din iniţiativa şantieru­ ţe sonore ;
tr-o oră ;
tăr'îrile de partid şi de stat, în afara unor astfel de colec­ Hunedoara. Pe baza acestei cu care s-ar fi putut asigura lui şi a lotului, din dorinţa stop muzic
să militeze pentru transpune­ tive, în fiecare serviciu func­ sarcini, noi am acţionat în bilităţile reale ale construc­ realizarea planului pe tri­ de a executa lucrările în de-
O TIMIŞ!
rea lor în viaţă. Organizaţiile ţional există cîte un lucrător permanenţă împreună cu con­ torului de a se preda pavi­ mestrul I 1978. Cu toate in­ vans am început asamblarea tualitalea )
de partid de la I.M. Lupeni, care, pe lingă sarcinile pen­ structorul (l.C.S.H.) şi proiec­ lionul de fabricaţie în avans, sistenţele, constructorul nu sacului de praf în luna ianu­ ctete ale n
de pildă, au introdus în prac­ tru care este remunerat, are poate să ne predea mai de­ arie 1978, iar pentru aceasta 10.30 Conşt
tica muncii- curente obiceiul şi obligaţia de a aduce ia vreme de luna aprilie, par­ am luat împrumut de la be­ prezent : l
noastre sir
ca, în adunările generale, cunoştinţa oamenilor şi de a ţial, spaţii de la parterul cor­ neficiar un set al proiectului misiune t
înainte de a se intra îrv or­ dezbate cu ei legile care se pului de fabricaţie pentru în­ pentru a nu perturba pregă­ combinatul»
dinea de zi,.să se prezinte în referă ia domeniul respectiv. ceperea montajului. tirea lucrării la nivel de în­ rad ; 18,40
cal : Trom
faţa comuniştilor extrase din Există o experienţă bună in ce ne priveşte, în prezent treprindere. Florea ; 19,
hotărîrile organelor superioa­ şi în utilizarea altor forme de se stabilesc echipele de spe­ rară. Repoi
re de partid şi de stat în in­ popularizare a legislaţiei, în­ cialişti pe care le vom depla­ CANTINA S-A DESCHIS mitru Teod
citai de lie
tervalul de la precedenta a- tre care gazeta de perete sau sa pentru montaj de la Arad Slusar şi
dunare. Faptul se petrece di­ afişierui denumit „Legile ţă­ la Hunedoara. Cu privire la articolul 19.30 Emisii
ferenţiat, adică se face o pre­ rii, legile noastre", staţia de în legătură cu gestionarul „Inaugurarea se amină", con­ Campania i
cotele unor
zentare mai largă, mai amă­ radioamplificare, cabinetele pentru utilajele sosite, acesta ducerea T.C. Deva comunică : — aspecte.-
nunţită cînd este vorba de sau punctele de consultaţii este în curs de încadrare, cu începînd din 27 februarie a.c. miş ; 19,40-
hotărîri sau legi care se re­ juridice, La asemenea pro­ respectarea prevederilor lega­ s-a deschis cantina T.C.H. de caraşene di
iară.
feră la munca şi viaţa mine­ bleme s-au referit pe larg le- Pînă atunci acestea sînt la şantierul 3 Haţeg. Amîna-
rilor, după cum altele sînt tovarăşii loan Predoşaa, Du­ în grija dirigintelui de şan­ rea s-a datorat unor reme­
prezentate mai succint. Une­ mitru Făiniş, Alexe Furdui, de tier. dieri ce au trebuit executate
le hotărîri sînt supuse dezba­ la I.M. Lupeni, llie Vasile de în încheiere vă asigurăm că la interior şi exterior, lipsei
terii, pe baza lor stabilin- la I.F.A. „Viscoza", Nicolae deşi ne desfăşurăm activitatea unor utilaje şi, în mod deo­
du-se măsuri concrete în sec. Zgura şi Qostică Ignat, de la la Arad avem permanent în sebit, lipsei de abonaţi din deva: A
toa-rele în care muncesc co­ I.M. Bărbăteni şi alţii. atenţie rezolvarea operativă a cadrul şantierului, la nivelul buzul“ <E
muniştii. Aşa s-a procedat cu In acest fel schimbul de tuturor problemelor ce se normativelor de încadrare a let — sc
ta) ; HUN
legile care privesc locul şi ro­ experienţă s-a dovedit util ivesc. Primirea utilajelor şi personalului de servire şi con. ramouche
lul maistrului în producţie, pentru toţi participanţii. transportul, acestora se face ducere, avind în vedere că şi sărea alb
calitatea producţiei şi altele. de către echipe trimise de la această unitate trebuie să fie Cinci detec
Blocuri noi pe strada Carpaţi din Deva. nopţii <
De asemenea, toate orga­ C. ARMEANU Arad. eficientă. PETROŞAN
„Autobuzul' 1
clncea pec
brie) ; Cor
cit pe aici să-l lăudăm pe (Republica)
A j Bruiaje nedorite pe lungimea gestionar dacă n-am fi a- tentatul d
In cîfeva flat că magazinul său de­ ni ei « Preţ
(Cultural);
ţine un stoc de mărfuri de citorese) ; V
magazine săteşti | de undă a serviri un asemenea volum îneît gătorul (Mu
NEA : Ultitr
pur şi simplu le taie po­
rul) ; PETE
sibilitatea de a se aprovi­ nathan, Jor
paşi de albia pinului lu­ marfă, iar preşedintele ca pentru gestionarul Lau- citorese); Al
(Urmare din pag. 1) crau muncitori la regulari­ cooperativei e plecat la rean Lugojan, programul ziona pe un termen cores­ ca zăpada ş
punzător
zarea malurilor şi. amena­ Ili-a, la o şedinţă. Intr-ade­ magazinului e ceva facul­ nelor din tuturor magazi­ tici (Muncit
comună.
Nici
CÂNI : Călă
prea tîrziu, pentru că alt­ jarea unui drum. Nu văr, aşa era ; dar nu era tativ. De fapt, aceeaşi pă­ chiar aşa. liver (7 Noic
fel vor fi bune de arun­ prea aveau ce să cum­ bine. încolo, toate bune. rere o avea şi inspectorul Puşca veche
cat Ia gunoi şi e păcat de pere „de merinde" din De la primarul comunei, comercial din zonă. Mai în lumea satelor magazi­ GURABABZ.
valuta pe care a cheltuit-o magazin şi pîinea aceea loan Buştea, aflăm cîteva dăm noi un ocol magazi­ nul e locul către care gra­ fără rădăeit
OHASTIE : .
statul pentru a ni le adu­ de la Dobra, cu 'vechime intenţii de a înviora acti­ nului, facem o poză din vitează zilnic sute de oa­ (Patria) ; !
ce nouă de peste mări şi de o zi...- în magazinul de vitatea . comercială din curte, să se vadă cum sînt meni. Pentru ca el să-şi captive — st
ţări. Din magazinul de la la Valea Lungă sintem si­ Vorţa, avînd între aceste gospodărite unele mărfuri îndeplinească bine me­ căra); GF.OŞ
vaţi oraşul:
îa Bretea Mureşană lip­ guri că nu-i ispitea, Şi- în intenţii şi pe aceea de a şi'dăm şi de cisterna cu nirea, pentru baza ma­ tură) ; IIAŢ
seau de multă vreme mă­ fine, un scurt schimb de servi populaţia .şi cu mo­ petrol. Cine a spus că nu-i terială a reţelei comercia­ al Ill-lea
turile, — o altă „problemă le de la sate se investesc (Popular) ;‘i
capitală" nerezolvată de anual.sume importante de ne pe Jant:
comerţul sătesc. Populaţiei—aprovizionare ia iii valul la bugetul statului, precum Pelerina roş
cultură) ; SI
Acestea fiind zise, o şi o însemnată contribuţie speetorul şi
luăm către Vorţa. în drum - din partea populaţiei. rcşul) ; TLTJ
cîntăreţul (L
ne oprim la magazinul din cerinţelor, servicii ireproşabile Efortul acesta trebuie să LIUC : Stroi
Valea Lungă. Cîrid am in­ se regăsească materializat calic (Mineri
trat aici, am avut impre­ într-o tot mai bună apro­
sia că ne aflăm în depozi­ vizionare a populaţiei să­
tul de uleiuri al I.C.R.A. cuvinte al vînzătoarei Sa- bilă şi cu alte bunuri de petrol .la Cîmpuri Surduc ? teşti, şi, ca o consecinţă
veta Petrescu cu o cum­ consum de folosinţă înde­ Era cît voiai. Puteai să
Peste 1000 de sticle de u- părătoare : „Aveţi mă­ lungată, direct din maga­ indirectă, şi în sporirea
lei de floarea-soarelui in­ turi?". „N-avem mături". zinul de la Vorţa. iei eu bidonul fără să te contribuţiei acesteia la
tr-un magazin cam cît un „Aveţi petrol ?“. „N-avem întrebe nimeni nimic că pe fondul centralizat de pro­ Timpul pro
canton pastoral de pe la, petrol". „Aveţi ţigări Na­ Cum cumpărătorii din la canea curgea şi accesul duse agroalimentare al sta­ Pe strada 1.1 Iunie din' martie 1978 ;
să zicem, Boia Bîrzii ! ţionale ?". „N-avem ţigări Cîmpuri-Surduc, sat apar­ la canea nu era împiedi­ tului. Secvenţe ca acestea Simeria, de ani de zile nuă să se în
ţinător de comuna Gurasa-
Asta, zicem noi, nu mai e Naţionale". „Bună ziua". da ne sesizaseră că în sat cat de nimeni şi de nimic. de care ne-am lovit în rai­ stă acest stîlp în mijlocul Cerul va fi \
tul izolat vor
prevedere ; în limbaj eco­ „Bună ziua". la ei petrolul e „pasăre dul nostru constituie un drumului. Cei de la sec­ scurtă durat;
nomic se numeşte stoc su- Poate o să ne reproşe­ rară" la magazinul sătesc, E drept, aceia era singurul „bruiaj" nedorit pentru sufla modera
jpranormativ. Plinea venise ze cititorii că întîrziem am dat o fugă şi pînă aco­ petrol pe care-1 văzuseră cîmpul de influenţă al ma­ ţia reţele electrice a Temperatura
noaptea între
aici cu o zi în urmă de la prea mult în magazinul de lo. Era să plecăm cum am cîmpurenii în anul acesta gazinului sătesc şi un ba­ I.R.E. Deva nu văd, ori iar ziua intre
Dobra. Dacă aveai necaz la Valea Lungă. Nu-i ni­ venit, pentru că un anunţ ia magazin şi sosise în sea- * raj în calea unui aseme- se fac că nu văd această Izolat se va
Pentru IC
pe careva, n-aveai decît mic. La Vorţa, unde avem de pe uşa de la intrare ra .precedentă. Cu ajutorul nea bruiaj e binevenit. anomalie. Pe cînd măsu­ 1978 : Vreme
să-l pocneşti la mir cu o o altă „haltă" tot n-avem ne avertiza că gestionarul soţiei gestionarului, reuşim Deci, îl aşteptăm. îl aş­ rile cuvenite ? duroasă. • cu
pîine din magazinul de la ou cine sta de vorbă pen­ e „plecat la Deva cu am­ să vedem magazinul şi pe teaptă mm cu seamă cum­ noros. Vor
Valea Lungă şi-l... scuteai tru că gestionara Elisabe- balajele". Pînă ne mai în- dinăuntru) Nimic de zis, părătorii de la sate. Foto : V. ONOIU calc.
de paza obştească. La doi ta Sorinca e dusă după vîrtim noi prin sat, aflăm era ticsit cu mărfuri si era mw r\nn ci