Page 5 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 5
Prolefari dIn îoafe fărîle, unîfS-vă 1
ANUL XXX
NR. 6 322
JOI,
2 MARTIE
1978
4 pagini — 30 hani
Tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU
Colectivul I.M.C. a primit delegaţia
Partidului Muncitoresc
Bîrcea în faţa Unit din israel
a trei ipostaze Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru posibilitatea oferită de
secretar general al Partidului a vizita România.
calitative noi: Comunist Român, a primit, reafirmată dorinţa de a dez*
în cadrul convorbirii a fost
miercuri dimineaţa, delegaţia
Partidului Muncitoresc Unit
(MAPAM) din Israel, condusă volta în continuare relaţiile
dintre cele două partide şi
9 SĂ DEVINĂ UNITATE MODEL de Meir Talmi, secretar gene
ral al partidului. ţări, în interesul ambelor po
9 DE LA 1 MARTIE BENEFICIAZĂ DE Secretarul general al parti poare, al promovării unei re
dului MAPAM a mulţumit to glementări juste şi trainice în
MAJORAREA RETRIBUŢIEI varăşului Nicolae Ceauşescu Orientul Mijlociu, al cauzei
pentru întrevederea acordată. păcii şi colaborării în lume.
Atelierul de reparaţii maşini electrice de Ia C.S. / Hune
• ÎN CONDIŢIILE ÎNDEPLINIRII PLANU doara, Colectivul de bobinatori de aici s-a remarca+w în anul
LUI, SE VA TRECE LA SĂPTĂMÎNA DE 1977 prin hărnicie şi conştiinciozitate în muncă. AcXeaşi a-
tribute îl caracterizează şi în acest an.
LUCRU REDUSA Foto : VIRGIL ONOIU Şedinţa Oesisiului de Stat
7 V
derea furnizoare, care are în după-amiaza zilei de şi de stat pentru sistemati
o restanţă de circa 15 000 Prestările de servicii—diversificate, 1 martie a.c., la Palatul zarea teritoriului şi locali
ANGAJAMENTUL mc agregate, este cu sediul Republicii, a avut loc şe tăţilor urbane şi rurale şi
COLECTIVULUI în judeţul Alba) — la pre dinţa Consiliului de Stat, a comisiilor locale de sis
PENTRU 1978 : fabricate di.n beton s-au de calitate, mai aproape prezidată de tovarăşul tematizare ; Decretul pri
acumulat rămîneri în urmă Nicolae Ceauşescu, pre vind organizarea şi funcţio
o 17 milioane lei la pro destul de mari, la panouri de cerinţele şedintele Republicii Socia narea Comisiei pentru arhi
ducţia marfă ; pentru locuinţe s-a mai re v liste România. tectură şi sistematizare a
cuperat ceva în această lu Populaţiei din judeţul Ar fi fost foarte bine şi La şedinţă au participat, municipiului Bucureşti; De
o 3 la sută creşterea su nă, dar nu suficient, la fel ca invitaţi, viceprini-miniş- cretul privind organizarea
plimentară a producti şi la B.C.A., iar la alte pro Hunedoara îi sînt puse la foarte normal dacă elogiile tri ai guvernului, miniştri, şi funcţionarea Consiliului
vităţii muncii, adică dispoziţie o gamă variată şi recunoaşterea meritelor
duse (tuburi premo, vată de servicii de prestări. în alţi conducători de organe
6 050 Iei pe lucrător; minerală), dinamica creşte principal ele sînt organiza s-ar fi extins la toţi indi centrale, preşedinţi ai u- de coordonare a dezvoltării
catorii de utilitate şi efici
bazei energetice şi funcţio
rilor s-a cam plafonat. nor comisii permanente ale
o realizarea unui indice te prin cooperaţia meşte enţă ai acestor activităţi. nării sistemului energetic
de utilizare a fondului Colectivul întreprinderii şugărească, ce şi-a extins Din păcate, cînd vorbim Marii Adunări Naţionale. naţional ; Decretul pentru
de timp de 97 Ia sută; se află în faţa unor cerin mult reţeaua de unităţi în despre prestările de servi , Consiliul de Stat a dez modificarea Legii nr. 5/
ţe mari. Este propus să de ultimii ani. Cooperaţia meş cii pentru populaţie, nu bătut şi adoptat: Decretul 1971 cu privire la actele de
o economisirea a 150 to vină colectiv model pe ra teşugărească nu este numai mai putem afirma- acelaşi privind organizarea şi des identitate ale_ cetăţenilor
ne ciment, 50 tone me mură. De la 1 martie bene o unitate de prestări, ci şi lucru. Realizarea lui abia făşurarea întrecerii socia români precum şi la pro
tal, 500 000 kWh ener ficiază de majorarea retri un producător care com în proporţie de 74,8 la su liste între consiliile popu cedura schimbării domici
gie electrică, recupera buţiei, care trebuie acope pletează cu produse de mi tă îndeamnă la o analiză lare judeţene şi al munici liului şi a reşedinţei.
rea energiei secundare rită cu un spor de produc că serie nevoile pieţii in critică a întregii activităţi piului Bucureşti, municipa Consiliul de Stat a exa
echivalente cu 4 600 tivitate, de producţie fizică terne şi chiar pentru ex de prestări a cooperaţiei le, ale sectoarelor munici minat şi ratificat : Conven
tone combustibil con şi, beneficii. Numai dacă port. Rezultatele anului meşteşugăreşti. Pentru că piului Bucureşti, orăşeneşti ţia cu privire la evitarea
venţional ; se face planul de producţie trecut — o producţie glo indicatorul respectiv repre şi comunale ; Decretul pri dublei impuneri a venitu
şi se realizează creşterea bală suplimentară în va zintă însăşi raţiunea de a vind aprobarea normelor rilor- şi bunurilor persoa
® depăşirea beneficiilor prevăzută de productivita loare de peste 7,7 milioane generale de organizare şi
cu 2,2 milioane lei. fi a sistemului cooperaţiei dezvoltare a reţelei comer nelor fizice, încheiată în o-
te — de 14,8 la sută — se lei, mărfuri livrate supli meşteşugăreşti, creat aproa raşul Miskolc din Republi
va putea trece la reduce mentar fondului pieţii în pe în exclusivitate nen-tru ciale şi de alimentaţie pu ca Populară Ungară, ia 27
rea săptămînii de lucru, valoare de peste 12 milioa servicii la populaţie. Creşte blică ; Decretul privind or
după cum este prevăzut în ne lei, beneficii suplimen rea dată pentru acest an ganizarea şi funcţionarea
Deocamdată, realizările Comisiei centrale de partid (Continuare în pag. a 4-a)
colectivului I.M.C. Bîrcea hotărîrea conducerii de tare în sumă de două mi pe U.J.C.M. Hunedoara, de
nu se înscriu în angaja partid. lioane Iei, o rată a rentabi 22 la sută la prestări fată
mentele asumate şi sînt Cînd, în adunarea gene lităţii superioară celei pla de numai 4 la sută la li >r noastre
chiar inferioare rezultate rală, colectivul I.M.C. Bîr- nificate — vorbesc eloc vrările do mărfuri către oameni ai
lor bune din anul trecut eea şi-a stabilit să depă vent despre hărnicia oame fondul pieţii, de exemplu,
(cînd producţia marfă a şească şi acest nivel de nilor muncii din acest sis vorbeşte clar că în această
creştere a productivităţii tem de servicii socialo şi
fost depăşită cu 19,6 mili muncii cu încă 3 la sută, de producţie materială. (Continuare in pag. a 3-a)
oane lei, producţia netă cu şi să realizeze 2.2 milioane Trei
peste 11,2 milioane lei, be
neficiile cu 24,9 milioane lei beneficii suplimentare,
oamenii muncii de aici, ca
lei, iar la 1 000 lei fonduri drele de bază şi-au funda ÎN ZIARUL PE AZI :
fixe s-a obţinut o produc mentat opţiunea pe expe decenii
ţie de 1 060 lei). Pînă a- rienţa cîştigată şi rezervele « Cronica judeţeană ; principalele evenimente ale iu
cum — în mare măsură încă insuficient folosite. nii februarie
datorită lipsei de agregate „Trebuie să scoatem din o Adunări generale ale oamenilor muncii
de balastieră (materie pri fabricaţie elementele foarte » Succesul şcolar — oglinda calităţii învăţămîntului
mă care nu se importă, ci e Fapte din instanţă
este livrată tot de la Şău-
leşti, numai că întreprin (Continuare în pag. a 2-a}
abataje
i DIALOG PE ACEEAŞI dicatului, ca răsplată a a început înscrierea dobîn- Iei. (V. GRIGORAŞ, zia \
% SCENĂ hărniciei în muncă, s-a ^ilor pentru anul 1977. în rist-colaborator).
desfăşurat în cadrul acţiu scrierile de dobînzi se e- I „în 1956 aveam 8 ani sa, la cărbune. Şi, mai
i Peste 35# de spectatori nii cu larg ecou educativ : fectucază la unităţile C.E.C. ÎNTRECEREA * de minerit. Aici, la Ani- ales, toţi in sectorul IV.
* de toate vârstele au asistat „Astăzi, clubul este al dum in cadrul programului nor noasa. Pe atunci, minerii Am venit la Aninoasa, de
mai de lucru.
duminici la un atractiv neavoastră". SANITARILOR PRICEPUŢI \ mergeau periodic la con
i program cultural-arlistic s la Tg. Mureş, acum 3 de
* desfăşurat ore în şir pe TRECERE ÎN REVISTĂ UNITATE FRUNTAŞĂ Duminică s-a desfăşurat, I trol medical la Bucureşti. cenii, minat de nevoi ma
scena căminului cultural In Deva, faza municipală a % M-am prezentat şi eu, teriale. Şi mi-am găsit
i din Dobra. Şi-au dat con Casa de cultură din Pe Unitatea de legume şi concursului pionierilor şi aşa cum a fost pricazul. aici locul. Poate a fost
s cursul corul căminului cul troşani a găzduit trecerea frucle nr. 35. din Hune
tural din Dobra, grupurile în revistă a brlf^ViJor ar doara. condusă de . mai şcolarilor „Sanitarii price \ M-a-ntors doctorul pe o „de vină" apa bună a
I vocale din Stănceşti-Ohaba, puţi". întrecerea — cu larg * parte, pe alta, apoi mi-o Jiului — cum se spune —,
ecou In instruirea şi edu
* Panc-Sălişte, Roşcani şi e- carea sanitară a elevilor — zis: „Poţi merge liniştit poale pasiunea mea pen
chipa de teatru din satul I acasă, la treabă, n-ai ni
\ Panc-Sălişte. Toate forma de la o zi la alta a confirmat o bună pregă tru munca de miner, ori
* ţiile au dovedit o compor tire teoretică şi practică a mic". Parcă mi-a părut poate liantul ăsta atit de
tare meritorie, impunin- concurenţilor, ciasind pe \ rău c-am făcut drumul puternic de la mină, ca-
I du-se echipa de teatru din tistice din licee, prilej cu mulţi ani de comunistul primele locuri echipajele : degeaba, l-am spus: „eu re-i leagă pe oameni aşa
s Panc-Sălişte, cu piesa „Nu care formaţiile de gen de Ioan Bîltac, se numără pentru clasele II—IV : şco-
mai credem în vrăjit“, Ia Liceul din Petrila s-au printre unităţile fruntaşe, lilo generale nr. 4 (locul I n-am fost floare în fe de tare sufleteşte sau ci
I realizată de creatorul local relevat cu spectacole ce se întotdeauna bine aprovizio I), nr. 5 (II), nr. 2 (III), \ reastră, tovarăşe doctor. ne ştie... Cert este că
(o an Oprean. (FLORIN Eu de 8 ani intru zi de sînt miner şi aninosean
* BURZA, ziarist - colabora înscriu cu succes în eta nată, curată, unitatea nr. nr. 3 (menţiune) ; pentru
tor). pa de masă a celei de-a 35 este prima unitate cu ciclul gimnazial : liceul pe \ zi în mină, la cărbune...". de 30 de ani. Şi aninosean
a
Festivalului
l II-a ediţii „Cinlarca Româ autoservire model din mu dagogic (locul I), şcolile * „Să fii sănătos — mi-o voi fi pînă n-oi mai fi".
naţional
nicipiu,
lucrătorii
săi
ae-
•l „ASTĂZI, CLUBUL ESTE niei". ţionînd stăruitor pentru a generale nr. 4 (II), Păuiiş zis. Şi să vii din nou Omul din faţa noastră,
\ AL DUMNEAVOASTRĂ" face mereu o servire ire (III), Crislur (menţiune) ; \ la control după 3 ani". scund, îndesat, cu obraji
„Deccbal"
pentru licee :
* ÎNSCRIEREA proşabilă. Astfel, in primii (locul I) ; pedagogic (II), * Nii m-am mai dus nici în ca bujorii aprinşi, de par
Muncitorii, tehnicienii şi nr. 5 (menţiune). Echipaje \ zi de azi. Pentru că n-am
I Inginerii de la Preparaţia DOBÎNZILOR PE doi ani ai actualului cin * nimic. N-am avzti nicio că ar fi stat „floare în fe
cinal şi-au depăşit planul
cărbunelui din Lupeni s-au le de pe primele locuri (la reastră", după expresia
tntilnit, împreună cu fami LIBRETELE C.E.C. de vînzărl cu peste 1,9 mi ciclul gimnazial şi licee), dată treabă cu doctorii. lui, vorbeşte agale, apă-
I liile, la o plăcută seară lioane lei, iar in perioada vor participa la faza jude- \ Şi, ce să zic, am 30 de
* cultural-educativă. Seara, Pentru depunătorii pe li scursă din acest an, depăşi ţiWină a sanitarilor priee- * ani bătuţi pe muchie în
organizată de comitetul sin bretele de economii C.E.C. rile sint mai mari do 10 008 jesil. Felicitări !
i I minerit! Toţi la Aninoa- (Continuare in pag. a 3-a)
t famat a
