Page 50 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 50
33 © MIERCURI, 15 MARTIE 1978 Pag. 3
TN PREAJMA CONFERINŢEI JUDEŢENE r-
• Succesul şcolar — oglinda calităţii
\imm& Ă FEMEILOR APA CARE SUFOCA |
wsmmjssi învăţământului
ft ; adumri ii mmm oe mm ^ Precipitaţiile abunden-
itrici ; l te din ultima perioadă au
şi rftspun- 1 determinat acumularea u-
’v.: „o în BOŞOROD. De la început, ţ.M. HUNEDOARA. Repre Profesorul — p@vâfulfor oproploi i nor însemnate cantităţi
ciudată" de conferinţa comunală a fe zentantele femeilor din între ţ de apă, care bălteşte pe
lldoni ;
meilor din Boşorod a relevat prindere — muncitoare, teh- o! elevului în alegerea meseriei i culturi sau pe pajiştile
iniemajional contribuţia deosebită adusă niciene şi inginere au anali i naturale. O asemenea si-
„Centura de de organizaţia de femei ia « tuaţie se întâlneşte şi pe
tnsmislunc (li zat, în recenta adunare de Cunoscînd cerinţele de în întreprinderi (ţesătoria miliei : miner din tată în
realizarea tuturor obiective alegere a comisiei de femei, / unele terenuri ale C.A.P.
lor comunei. Cooperatoare contribuţia lor la realizările forţă de muncă actuale .şi de mătase, şantierele de fiu. 1 din comuna Veţel. Posi-
ft 5 ca Stela Dăncescu, Septimia do perspectivă ale judeţu construcţii, I.E.C. Mintia), Cred că un mare rol în ţ bilitoţi de scurgere a a-
limbă germa- generale obţinute, fixîndu-şi lui şi ale ţării, colectivul discuţiile purtate cu oame orientarea şcolară şi profe
Vişoi, Victoria Nandu, Maria 1 pei în exces, pentru a
pronoexpres ; Grecu, prii rezultatele obţi şi ce anume, concret, mai cadrelor didactice de la nii muncii de aici au avut sională îl au şi relaţiile cu 7 salva vegetaţia şi a evi-
.ea pentru pi- nute, au contribuit la situa au de făcut în viitor. în 1977 şcoala noastră, îndrumat un efect deosebit în opţiu părinţii. Diriiginţii din ) ta pagubele, există. Se
rea cooperativelor ior pe ou fost puse în funcţiune de organizaţia de partid, nea şcolară şi profesiona şcoala noastră discută cu i impune însă intervenţia
minin : Dina- manifestă o preocupare lă a elevilor. Cunoscînd şi sinceritate despre posibili
ireşti — Peni- locuri fruntaşe în judeţ, iar importante obiective de in susţinută pentru orienta faptul că industria minie tăţile reale ale fiecărui co operativă a cooperatori
;i (finala cărn din zootehnie s-au evidenţiat vestiţii la care au contribuit lor şi a locuitorilor comu
ii naţional). Veronica Bă-Juşe, Valeria rea şcolară şi profesională ră din judeţul nostru se pil, îi informează perma nei pentru a săpa şanţuri
tune directă şi femeile, respectiv la lucră a elevilor, făcînd din a- dezvoltă continuu, că în nent în legătură cu cerin
•aşov ; Marian şi Susana Barac, rile de construcţii ale creşei- ceasta o sarcină de mare permanenţă va fi nevoie ţele forţei, de muncă din pe terenurile afectate de
.ea naturii : care au obţinut producţii spo. băltiri. Această acţiune
de pană ; ri.ţe de Japte de la anima grădiniţă de la Hunedoara, răspundere — aş zice o de forţă de muncă în a- judeţ. Lectoratul cu părin trebuie grabnic finalizată
seri ; morii nr. 4 de la uzina de îndatorire patriotică. ceastă ramură, am organi ţii pe care l-am intitulat în toate localităţile unde
; lele avute în grijă. zat cu elevii claselor a „Avem prejudecăţi faţă
icile ! In discuţiile purtate, s-a preparare, gospodăriei ane Pregătirea temeinică — există pericol de a se
natcca : „Lu- scos in relief contribuţia fe xă a I.M. Hunedoara, noii asigurată în cadrul diferi VUI-a D, E, F excursii şi de meserii ?“ a prilejuit compromite culturile sau
Premieră telor discipline, îmbinată vizite în întreprinderile întîlnirea unor profesori şi
Producţie a meilor la acţiunile de gos hale a atelierului mecanic. miniere din Deva şi din ingineri de la liceele nr. unde nu se poate intra
lor suedeze, podărire şi înfrumuseţare Participantele la dezbateri cu activităţile tehnico-pro- cu utilajele pentru pregă
n-s a fihnu- desfăşurate în satele comu dwctive şi din cercuri, eu Poiana Ruseăi. Dialogul cu 1, 3, 4 din Deva cu părin tirea însăminţărilor de
■granţii" eera- şi-au exprimat dorinţa, an- cele ale organizaţiei de muncitorii, cu tehnicienii ţii elevilor claselor a VUI-a primăvară, (t. Nicolaes-
roinanului lui nei, rolul lor în creşterea şi gajîndu-se, totodată, de a se şi inginerii a fost viu, an din şcoala noastră. Acţiu
Moberg ; educarea copiilor, iar în pionieri şi ale orelor de cu).
»I. concluzie s-a insistat pe ne perfecţiona continuu, de a dirigenţie —, conlucrarea trenant, din el elevii aflînd nea a fost reuşită. Părinţii
cesitatea ca, prin întreaga obţine rezultate pe măsura strînsă cu familia, influen multe lucruri interesante participanţi au solicitat
despre
miner
să se organizeze mereu a-
profesia
de
lor activitate, femeile să se exigenţelor actuale, a încre ţează eficient deciziile e- (li s-a vorbit despre cute CONSUM
situeze în fruntea tuturor ac derii pe care partidul, per levilor în alegerea profilu zanţă, bărbăţie, tenacitate), semenea întîlniri. NEJUSTIFICAT...
Ritmurile înalte de creş
ţiunilor, să dea totdeauna sonal tovarăşul , Nico-iae lui şcolii pe care vor să o dar li s-au făcut cunoscu tere a economiei cer o bu
dovadă de iniţiativă şi prom Ceauşescu, o manifestă faţă urmeze la absolvirea cla ,..de curent electric !
i I : G,00 Ra- te şi condiţiile de muncă nă planificare şi distribui Era ora 7,45 şi în acea zi
dimineţii; 7,110 ptitudine în rezolvarea tutu de munca şi activitatea fe sei a VUI-a. La noi în u- şi viaţă ale minerilor, pre
8,00 Revista ror problemelor. meilor. niitate, comisia de orienta re a forţei de muncă în (8 martie a.c.), responsa
luricrul rnelo- re şcolară şi profesională cum şi perspectivele de toate sectoarele de activi bilii cu iluminatul public
Răspundem dezvoltare a acestei impor tate. Cadrele didactice din
; 10,00 Buletin pune un măre accent pe tante ramuri extractive. şcoala noastră ştiu acest
30 Din ţările cunoaşterea temeinică a s e m n a 1
.0,15 Cîntccc elevilor, pe informarea Eficiente le-am conside lucru şi simt răspunderea
revoluţionare; rat şi întâlnirile elevilor sarcinilor de educaţie pe
de ştiri; 11,05 Cisie o cusut aceste minunate permanentă a lor şi a pă claselor a VlII-a cu absol care ni le-a încredinţat
onierilor; 11,35 rinţilor cu necesităţile ju
Radio-Tv. ; venţii şcolii noastre O. partidul. De aceea, căutăm ‘ pe drumul care coboară
de ştiri ; 12,05 deţului. Aceste preocupări Stoia şi C. Moldovan, în căi şi mijloace cit mai e- | de la motelul „Gambri-
a folclorului haine? temelie noastre! sînt confirmate de integra prezent elevi ai liceelor ficiente de orientare şcola I nus" spre şoseaua Petro
De la 1 la rea totală şi rapidă a ab şani — Tg. Jiu uitaseră
ul invitaţilor ; solvenţilor claselor a VUI-a nr. 1 şi nr. 4 din localita ră şi profesională, pentru
iirnal ; 10,20 (Urmare din pag. 1) schimb Florica Albu, Ilea te. Elevii au vorbit cu că fiecare dintre noi do i să „sufle" în lămpile e-
economice ; din şcoala noastră în ca drag despre pregătirea ce rim să formăm tineri bi I lectrice. Era o „luptă"
de ştiri ; 17,05 na Ciocan, Felicia Avram. drul liceelor, apoi în pro o fac în liceele lor, despre ne pregătiţi, să fie utili, inegală între lumina cu-
amâne ; 18,00 stofă şi doc, uniforme pen ducţie.
20,30 litera şi Atît ele, cit şi toate cele frumuseţea meseriei alese, pentru a se integra în i rată a zilei şi becurile a-
; 20,50 Caden- tru membrii gărzilor patri lalte aduc prin munca şi Munca dirigintelui are, despre posibilităţile de în munca şi în viaţa colecti prinse. Prima era de la
!2,00 O zi în- otice şi ale formaţiilor de dăruirea lor, o nouă faimă aşa cum subliniam mai cadrare în producţie după velor ce îi aşteaptă. sine învingătoare şi, fo-
,23-5,00 Non pregătire a tineretului pen
nocturn. cooperativei „Moţul", cit şi sus, un mare rol. Ea în absolvire. Elevul 6. Stoia, Prof. CORNELIA GOLDA 1 tuşi, lămpile aveau meri
tru apărarea patriei.■ cepe încă din clasa a V-a, de la liceul nr. 1, ne măr responsabila comisiei de tul că se făceau observa
RA ; 18,00 Ac- La prima vedere par a fi oraşului Brad. dar, cu fiecare an, capătă turisea că, îmbrăţişînd orientare şcolară te. Dar, cu ce risipă ! (B.
lio ; 18,10 Ve- ALEX. JURCA
:icii uşoare ; lucruri obişnuite nouă, dar ziarist-colaborator noi dimensiuni. Orele de meseria pentru care se şi profesională, Roşcariu).
ţa la timpul sînt cu atît mai preţioase dirigenţie ţinute cu clase pregăteşte, continuă cu Şcoala generală nr. 4
sura puterii şi de folos, pentru că in ele le a VUI-a A, B, C, E, F drag şi bucurie tradiţia fa Deva
faptele — e- LA PAS...
:pre oamenii s-au strîns arta şi pricepe
chimic din A- rea, dragostea şi răbdarea
Iedalion muzi- într-una din zilele tre
tistui Sandu acestor minunate femei cute am poposit pe şan
Emisiune lite- pentru a croi, a coase sau tierul de locuinţe din cen
j de Ion Du- a broda. trul oraşului Brad. Era o
;scu; 19,15 Re-
iri Ana Stan- Acum, în preajma Confe zi luminoasă, chiar cal
Irian Marcu ; rinţei judeţene a femeilor dă, deosebit de propice
: pentru sate: vă facem cunoştinţă cu cî- pentru lucrul în şantier.
primăvară la
nalte exigenţe teva din croitoresele com Numai că treaba mergea
n judeţul Ti- plexului, care cîştigă cu fie foarte... fa pas, Cu şeful
i,00 Formaţii care zi ce trece tot mai şantierului n-am putut
muzică popu-
multe aprecieri pentru discuta pentru că „mat
muncă, hărnicie şi pricepe înainte a fost pe-aici" ;
re în meserie. Ele sînt: cu maistrul — de aseme
nea, în treci t „trebuie să
Maria Matieş, Magdalena
Rişcuţa, Voiehiţa Guran, şe vină imediat", lor în a-
cest timp, unii construc
iunea „Auto- fa secţiei confecţii femei,
ria) ; Hărţi Sofia Sîna, Rozalia Filip, tori se hîrjoneanu pe aco
le I-II (Ar- perişul unui bloc, în aş
ioara : Sca- Ana Timandi, brigadiera Activitate practică la secţia de arte plastice a Universităţii cultural-ştiinţifice de pe lingă Casa de cultură Hune teptarea mortarului, alţii
Iacăiz> ; Pa- Aurica Voicu, şefa de doara. Teme : „Ce vor deveni in viaţă" (foto stingă) şi „Construcţii noi in oraşul meu‘- (dreapta). Foto : I. VLAD priveau admirativ, prin
tră (Arta) ;
d la miezul ramele ferestrelor, forfota
instructorul) ; din centrul oraşului, iar
■> Acţiunea cîţiva soseau cu pachete
(Unirea); A
e <7 Noiem- de mîncare de Ia maga
die mută ’77 zine, deşi pauza de masă
LUPENI: A-
la Sarajevo NAŢIONALA se sfîrşise de mult. Iar
ntarea Româ- cu care s-a încheiat aceas fluierul final, asistăm la te la fazele de poartă, fa- mitraş — Pintea, Radu, cînd a venit o maşină cu
vietil (Mun- tă partidă. un joc în care localnicii a- tînd cu seninătate ocazii Gheghy, Pintilie, Curleanu, mortar s-a iscat o ceartă
LCAN: învin- ŞTIINŢA PETROŞANI — A arbitrat cu multe gre
iltoresc); LO- UNIREA DROBETA tacă fără răgaz, cu aplomb, clare de gol. Bobaru, Cionloş (Kelem- pe ea ca pentru... roşii
jertfă (Mine- şeli Avram Savu, din Ora- de seră. Deşi în centrul
,A : Ah, Jo- TURNU-SEVERIN viţa. dar Giurgiu, Viespe şi mai A arbitrat foarte bine T. berger), Viespe (Preda), Al civic al Bradului construc
:han ! (Mun- ales Almăşan dovedesc lip Vifaleanu (Cluj-Napoca). măşan, Giurgiu. (loanVlad,
NOASA: Albă 3—0 (1—0) Ştiinţa: Bogheanu — torii cu lucrat slab şi în
cei şapte pi- Dorobanţu, Leleşan, Han- să de inspiraţie şi lucidita Metalul Hunedoara : Du- ziarist-colaborator). anul trecut, acumulind
■esc) ; URI- In pofida timpului po ganu, Velcotă, Sandu, Pa restanţe faţă de plan,
riile lui Gul-
ibrle); BRAD: trivnic . şi a terenului aco nici (Neghina), Krafft, Gu nici acum nu dau zor, Şi
Steaua roşie); perit cu un strat de ză lea, Seceanschi, Guran. (C, divizia c 7 DIVIZIA C 8 e timpul, totuşi... (Dumi
: Arborele padă, cele două echipe au Mateescu, ziarist-colabora tru Gheonea).
(Minerul) ; Rezultate : Lotru Brezoi — Constructorul Cra- Rezultate : Vulturii T. Lugoj - C.F.R. Sime-
iada neagră practicat, un joc vioi, cu tor).
eaua fericirii multe faze spectaculoase. iova 3—2 ; ştiinţa Petroşani — Unirea Drobeta ria 1—0 ; Electromotor Timişoara - Minerul O-
iile I-II (Fla- Mai bine pregătiţi fizic, METALUL HUNEDOARA Tr. severin 3—0 ; Progresul Băileşti — Construc raviţa 3—0 ; Metalul Hunedoara (fost Lamino DIALOG LA „JURUBITA-
UU-BAl: Sal- — METALUL OŢELU torul Tg. Jiu 1—0 ; I.O.B. Balş — Minerul Mo- rul) - Metalul O. Roşu 1-0 ; Gloria Reşiţa -
Casa dc cul- studenţii au reuşit în fi
3 : Richard nal să-şi adjudece victoria ROŞU 1—0 (I—0) tru 4—0 ; Dierna Orşova — Mecanizatorul Simi I.M. orăştie 3—0 ; Nera Bozovict - Unirea Tom — Vă rog, cîteva seu-
seriile I-II în dauna echipei Unirea an 11—1 ; Chimistul Hm. Vîlcea — Unirea Dră- natic 1-0 ; Laminorul Nădrag - Minerul Ghelar luri de melană roşie şi
HÂZI : Mlsiu- Drobeta Turnu-Severin cu Pe terenul de zgură al găşani 1—0 ; C.S.M. Drobeta Tr. Severin — 5-0 ; Minerul Anina — Unirea ■Sinnicolau 2- o ; neagră dacă vreţi să-mi
; CALAN : Minerul Rovinari 3—1 ; C.F.R. Craiova — Meta- Metalul Bocşa - Minerul Vulcan. 1-0.
1
! (sCasa de scorul de 3—0, eonsolidîn- stadionului „Corvdnur , a- ţ arătaţi. Vînzătoarea Elena
tERIA : In- du-şi în acest fel poziţia coperit pe alocuri cu băl lurgistul Sadu 2—1. Î Gujbă aruncă pe tejghea
anloma (Mu- toace de apă, formaţia Me CLASAMENTUL două sculuri de ţnelană
: Dacă tace de... urmăritori ai liderului uui
mina) ; TE- clasamentului seriei. talul (fosta echipă Lami 1. Minerul Anina 16 10 3 3 35-13 23 roşie şi... o apucă un
loarea porto- norul Teliuc), handicapată 1. C.S.M. Dr. Tr. sev. IC 10 5 1 39- 4 25 2. C.F.R. slmeria 16 9 1 6 22-14 19 ţ căscat de gîndeşti că i
). Primul gol a fost înscris de absenţa unor titulari 2. I.O.B. Balş 1G 11 0 5 31-15 22 3. Metalul Hunedoara 16 8 3 5 22-20 19 1 se vor rupe maxilarele.
de Gulea (min. 11), care a (Dina, Şurenghin, Papada- 16 7 3 G 29-14 17
fructificat o centrare exce 3. ştiinţa petroşani 10 8 4 4 28-13 20 4. Unirea Tomnatic / Urîţ gest !
chis, Stan), a depus mari 4. Chim. Hm. Vilcea 1G 7 5 4 22-11 19 5. Laminorul Nădrag 16 8 1 7 22-20 17 1 — Sînteţi obosită ? —
lentă venită de pe partea eforturi pentru a se des 5. Lotru Brezoi 1G 7 5 4 24-17 19 6. Gloria Reşiţa 16 8 1 7 28-27 17
stingă, de la Guran. După C. Minerul Motru 16 9 0 7 25-25 18 7. Electromotor Timiş. 16 8 0 8 22-25 16 ) o întrebăm în glumă. O
o serie de ocazii ratate de curca în faţa unui adversar 7 2 7 24-27 16 Î ploaie de vorbe grele ca
bine organizat în apărare, 7. C.F.R. Craiova 1G 8 0 8 27-26 16 8. Metalul O. Roşu 16 pietrele se abate asupra
abil pentru 15 către : Velcotă (min. 38), pe care dealtfel l-a învins 8. Progr. Băileşti IG 7 2 7 18-18 16 9. Minerul Ghelar 16 8 0 8 17-22 16 noastră :
rremen conti- Leleşan (min. 42), Gulea pe merit, judecind după 9. Meitalurg. Sadu 1G 7 2 7 1G-20 16 16. Vulturii T. Lugoj 16 G 3 7 24-20 15
ilzească uşor. (min. 55), Panici (min. 58), aspectul general al întâlni 10. Dierna Orşova 16 5 4 7 24-23 14 11. I.M. Orăştie 16 7 0 9 16-19 14 — Vezi-ţi, domnule de
riabil. Cu to- 11. Minerul Rovinari 1G G 2 8 14-28 14 12. Min. Oraviţa 16 5 4 7 18-21 14
cădea ploi de gazdele şi-au mărit avanta rii. 16 6 2 8 16-24 14 treburile dumitale. Ce,
Vînlul va jul la 2—0, prin golul în După ce în min. 35 Ru 12. Unirea Dr. Tr. Sev. 1G G 1 9 25-37 13 13. Unirea Sinnicolau sînt obligată să dau sea-
clin sud-vest. scris de Seceanschi, care a ja (Oţelu Roşu) scoate 13. Unirea Drăgăşani 1G 0 2 9 18-24 12 14. Metalul Bocşa 16 6 2 8 19-27 14 i ma oricui de ceea ce
a fi cuprinsă transformat impecabil o 14. Mecaniz. şimian 1G 5 2 9 22-38 12 15. Nera Bozovici 16 6 1 9 13-29 13 1 fac ? Du-te în treaba du-
—2 şi 3 grade, mingea de -pe linia porţii, 10. Construct. Craiova 16 4 2 10 24-35 10 16. Minerul Vulcan 1G 4 4 8 11-21 12
8 şi 13 grade, lovitură de la 11 m în ur cu un minut mai tîrziu, a- ţ mitale ! Urît răspuns !
reduce ceaţă. ma faultului comis în careu celaşi Ruja are o interven- 1G. Construct. Tg. Jiu 1G 3 4 9 13-35 10 Etapa viitoare : Metalul O. ROŞU - Gloria : I Cum se stă la magazinul
1117 martie asupra lui Panici. Acesta ţie defectuoasă, portarul Etapa viitoare : Metal. Sadu — Dierna; Constr. Min. Ghelar — Min. Anina ; C.F.R. — Electro / „Jurubiţa" din Hunedoa-
o general căl iese neinspirat şi... Ciontoş, motor ; Min. Oraviţa — Vulturii ; I.M. Orăştie \ ra cu cunoştinţele despre
ii- mai mult din urmă a reuşit, in min. Craiova — Chimistul ; Min. Motru — C.S.M. ;
idea ploi io- 70, să şuteze în bară, iar cu un şut sec, deschide Mec. Şimian — Lotru ; Min. Rovinari — ştiinţa ; — Metalul Hunedoara ; Min. Vulcan — Nera ; ( politeţe, solicitudine, bu-
în min. 74 să înscrie cel' scorul : 1—0 pentru gazde. Unirea Dr. Tr. Sev. — I.O.B. ; Constr, Tg. Jiu Unirea Sinnicolau — Metalul Bocşa ; Unirea i nă servire ? V. loan).
•?.. 1; i,, n , rr„,;„ aQ nrîitf — Wnf*re<;nl Tomnatic — Lamin. Nădrag.