Page 52 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 52
„
ANUL XXX
NR. 6 334
JOI,
16 MARTIE
1978
4 pagini — 30 hani
CONSILIUL DE STAT
AMENXUL NOSTRU
AL
5 MILIARDE LEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
D E C I E Î
Vom contribui mai susţinut pentru convocarea
si mai eficient ia Narii Adunări Naţionale
9
în temeiul articolului 54 din Constituţie, Consiliul de Stat
modernizarea mineritului al Republicii Socialiste România E T E A Z Ă :
R
C
E
D
Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională
în a şaptea sesiune a celei de-a şaptea legislaturi, în ziua
Convorbire cu tovarăşul ing. IOAN OPRIŞA, de 24 martie 1978, ora 10.
directorul U.U.M.R. Criscior
Nicoiae Ceauşescu
C.S. Hunedoara — oţelâria electrică. Maistrul principal
— Orientările date de re. La producţia industria Florian Giurcă, împreună cu prinUopitorul comunist Iile
secretarul general al parti lă, planul pe 1978 este mai Florea şi un grup de muncitori urmăreşte evacuarea zgurii preşedintele
dului, tovarăşul Nicolae mare cu 11,2 la sută. Dar din cuptorul electric nr. 3 de 50 tone. , Republicii Socialiste România
Ceauşescu, cu prilejul vi să răspund la întrebare. în Foto : N. NEGRU
zitei efectuate în luna no direcţia creşterii producti
iembrie 1977 în judeţul vităţii muncii, de exemplu,
Hunedoara, privind dezvol am primit şi introdus în Din cronica întrecerii socialiste FAZĂ ZONALĂ A
tarea şi modernizarea mi circuitul productiv o serie CONCURSULUI
neritului, creşterea pro de utilaje noi, moderne, BRIGĂZILOR ARTISTICE
ductivităţii muncii prin cum sînt strunguri, o rabo- Importante sporuri suplimentare de produs© Azi, 1G martie, orele 15,
mecanizarea lucrărilor mi teză, o foarfecă-ghilotină, in cadrul celei de a doua
niere şi introducerea unor maşini de găurit — toate fizice In industria |yd©fyiuâ ediţii a Festivalului naţio
utilaje de mare complexi cu randamente superioare nal „Cinlarea României”,
Uniunii
Comitetul
sindica
tate şi înalt.randament an maşinilor vechi, uzate. De CEA MAI SUBSTANŢIALĂ solicitărilor de cărbune conduse de Ioan Z. Pap, telor din comerţ şi coope
gajează deopotrivă şi co asemenea, am reorganizat DEPĂŞIRE LA OTELURILE pentru încălzitul casnic. Ei Aurel Mar incaş, Sandu raţie organizează la Deva,
lectivul Uzinei de utilaj şi modernizat unele fluxuri SUPERIOARE au livrat, pe baza îmbună-, Safta şi alţii. De asemenea, in sala an -Hl*ură,
minier şi reparaţii Crişcior. tehnologice, am mecanizat tăţirii indicilor de recupe colectivul de muncă al a-
— Este adevărat. Noi unele operaţii şi lucrări, Obiectivele cuprinse în rare a şlamurilor de cărbu telierului mecanic — care
simţim din plin această am introdus o serie de ma chemarea la întrecere a ne, 8 355 tone brichete, din execută piese de schimb şi
răspundere şi ne străduim triţe şi S.D.V.-uri noi. A- siderurgiştilor hunedoreni care aproape 2 000 tone în confecţii metalice — a de
să materializăm neabăţut cesle măsuri, ca şi acelea se axează, în primul prima decadă a lunii mar păşit planul de la începu
recomandările făcute pri de extindere a acordului rînd, pe depăşirea substan tie, cînd iarna îşi arăta din tul anului cu 1 250 000 lei,
concursu
zonală
vind activitatea constructo global, de întărire a asis ţială a planului la mărcile nou colţii... evidenţiindu-se Gheorghe faza brigăzilor a artistice din
lui
rilor de utilaj minier. Si tenţei tehnice pe schim de oţeluri de calitate su Bogdan, Abel Andrei şi comerţ, cooperaţie şi turism.
gur că, sporind considera buri şi formaţii de lucru, perioară, mult solicitate de O ORGANIZARE Teodor Avădani. (Ioan Participă în această fază
bil necesităţile de cărbune de reorganizare a compar industria constructoare de INTR-AD-iVĂR RITMICĂ Vlad — ziarist colaborator). brigăzi artistice din jude
Alba,
Sibiu şi
Gorj,
ţele
şi de minereuri, do alte timentului de C.T.C., pre maşini şi ou o înaltă efi A PRODUCŢIEI DE UTILAJE Hunedoara.
materii prime utile, spo cum şi altele conduc ne cienţă economică. După MOBILIER ÎN PLUS ÎN
resc şi sarcinile celor care mijlocit atât la uşurarea două luni şi jumătate din Decadă de decadă, tur VALOARE DE 1 MILION LEI PRIN MUNCĂ
asigură utilajele necesare muncii oamenilor ş. creşte acest an, oţelarii Hunedoa nătorii de la I.V. Călan Colectivele tuturor secţii PATRIOTICĂ
în minerit şi în uzinele de rea productivităţii muncii, rei raportează că la o de şi-a.u realizat şi depăşit lor de mobilă din judeţ, a- întrucit acum, Ia ieşirea
preparare. Deci şi ale noas cât şi la îmbunătăţirea ca păşire total oţel elaborat prevederile 1-a utilajele de parţinătoare de întreprin din iarnă, drumul din sat a
tre. Conştienţi de acest lităţii produselor, la redu peste prevederi, în contul turnare destinate oţelării- derea de prelucrare a lem prezentat deteriorări ce pro
lucru, am iuat măsurile cerea costurilor de produc angajamentelor, de 16 300 lor. Pînă în prezent ei au nului Deva, au depăşit în duceau dificultăţi transpor
corespunzătoare şi acţio ţie. Un accent deosebit îl tone, aproape 13 000 tone produs şi livrat peste pla acest an sarcinile la aceste tului, 30 de locuitori din
Mic,
Dineu
mobilizaţi
de
năm în consecinţă, cu toa punem pe ridicarea pregă o reprezintă oţelurile alia nul perioadei ianuarie — bunuri mult cerute la fon deputaţii Galenia Rădulescu
te forţele, cu toată anga tirii profesionale, realizată te şi înalt aliate, dintre ca 10 martie aproape 700 tone dul pieţei. Pe total între şi Viorcl Popa, au împrăş
jarea şi dăruirea patrioti prin cursuri la nivelul fie re o parte însemnată des de utilaje. prindere s-a produs mobi tiat prundiş şi au reparat
drumul pe o lungime de 1
că. Mă refer la măsurile cărei secţii şi, bineînţeles, tinată fabricării rulmenţi lier în plus în valoare de km. S-au evidenţiat sătenii
de creştere a productivită pe educarea oamenilor, a lor şi sapelor de foraj. 950 TONE DE FIER 1 006 000 lei, într-o gamă Nicolae Suciu, Ion Gogu
ţii muncii şi de îmbunătă nivelului lor de conştiinţă. Siderurgiştii hunedoreni IN MINEREU îmbunătăţită de modele. Rădulescu, Ion Marin Ră
Aurel
dulescu,
Dănescu,
ţire a calităţii produselor, — Cum se acţionează au produs peste plan de la- PESTE PREVEDERI S-a evidenţiat personalul Aurel Cosrna Vinţan, Ioan
ele modernizare a produc concret pentru îndeplinirea începutul anului şi pînă în După cum ne-a informat muncitor de la secţiile Gaşpar şi alţii.
ţiei şi de reducere a chel sarcinilor de plan şi a an prezent 12 700 tone fontă, tovarăşul Marin Bina, pre Brad, Haţeg, Deva şi din
tuielilor materiale ş.a.m.d. gajamentului ce vă revine peste 7 000 tone laminate şi şedintele' comitetului sindi celelalte subunităţi ale în UN NOU TRASEU RUTIER
— Vă rugăm subliniaţi din angajamentul de 5 mi aproape 1 000 tone cocs treprinderii. Incepînd de ieri, Autoba
concret cîleva din aceste liarde lei al judeţului pri metalurgic. catului de la I.M. Hune La depăşirea prevederilor za Brad a deschis iui nou
doara, colectivul secţiei Te-
măsuri. vind realizarea programu- Ihic a extras suplimentar la export principala con traseu rutier în circuit, pe
ruta Brad — ArieşcnI —
— Mai întîi aş vrea să SUPLIMENTAR: 8 000 TONE de la începutul anului tribuţie a adus-o colectivul Scărişoara — Gîrda — Câm
spun că faţă de sarcinile Convorbire consemnată de BRICHETE DIN CĂRBUNE 10 760 tone de minereu secţiei din Brad, recunos peni — Abrud — Brad.
din anul trecut, pe care DUMITRU GHEONEA cut producător de mobilă Cursa pleacă din Brad la
orele 8,00 şi se reîntoarce
le-am îndeplinit cu depă Preparatorii din Valea brut şi 950 tone de fier în cu o execuţie de mare fi Ia orele 15,37.
minereu marfă. Se eviden
şiri de 19,2 milioane lei la Jiului au răspun's eu prom
(Continuare în pag. a 2-a) ptitudine, în această iarnă, ţiază în muncă brigăzile neţe estetică.
producţia globală, de 20,2
milioane lei Ia producţia
marfă şi de 6 406 iei la
productivitatea muncii, în- TN INTERIORUL ZIARULUI
registrînd beneficii supli Triunghiul du lumini de
mentare de peste 10 mili
oane lei, cele din acest an e Conferinţa municipală a femeilor Deva • Porumbul
la ora 3 după miezul nopţii rativă ® Album pionieresc • Foileton : Prietenul meu...
sînt mult mai mobilizatoa- — cultură cu o producţie mare, rentabilă pentru coope
o Semnal o Sport.
UN GEST FIRESC
Seara a nins slab. Vintul transportoare şi benzi, „fe telui, o clipă face ochii mari,
necruţător a purtat fulguiala ţele negre" veniseră în întim- cu paloarea ivită pe buze,
încoace şi încolo, învîrtin- pinarea luminilor, zimbind de surprindere, dar inima-i
du-se năpraznic peste clădi candid, ca în faţa ochiului vine la loc cînd Gheorghe
rile şi instalaţiile minei de mohorît al unui aparat de Slabu, un tînăr de 25 de ani, Succesul orchestrei de cameră
la poalele Retezatului. Către fotografiat. Năstăsiu Fica şi de prin părţile Bacăului, ii ia
orele 23, s-a aşternut fri locul. „Mâi, Vasile, tu eşti
gul. Sîntem pe rampa pu falnic mă. nu trebuie să ai a R.S.S. Lituaniene
ţului. Inginerul Carol Schre- teamă de nimic : tu să în
ter, directorul minei, alături Din bloc-nofesul drăzneşti, mă, că poţi ! Nu Ieri seară, pe scena Ca Concertul artiştilor din
de care se află Miluţă Rugi vezi cum rîde lăcătuşul de sei de cultură din Deva R.S.S. Lituaniană a pri
nă, secretarul comitetului de scriitorului tine ?" Interpelarea dinţii, de orchestra de cameră a lejuit publicului nostru
partid şi Ion Moldovan, pre o duritate forţată, şi care R.S.S. Lituaniene a sus contactul cu un colectiv
şedintele comitetului sindica nu-i stă în fire unui tată a ţinut un concert extraor însufleţit de un înalt crez
4 feciori, s-a şi topit în căl dinar. Sub bagheta dirijo artistic. Succesul dobîn-
tului, vădesc semne de obo ai lui ortaci abia terminase dura gestului cu care-şi a- rului Saulius Sondeţkis, di't reprezintă o victorie
seală. Un tînăr electrician, ră de tăiat fîşia şi armau. propie pe lăcătuşul Ion Po Artist al Poporului al pentru fiecare dintre
care „meşterea" un telefon, — Eu sînt miner de me pa, pe al cărui chip înflo R.S.S. Lituaniene orches membrii lui, ca şi pentru
pare a se mira : „Măi, ce serie, miner în toată regula. reşte un zimbet incert : „Am tra de cameră a interpre dirijorul acestei prestigi
oameni sînt ăştia, că nici De 14 ani cobor aici, uite, grijă — eu singur — de uti tat Simfonia în Do Major oase orchestre.
noaptea n-au stare !", Am mă gîndesc acum, oind lajele brigăzii. Dacă mă „de de A. Vivaldi, Serenada Publicul devean, pre
rîs atunci de vorba asta, dar, mă-ntrebaţi... Eu cred că-mi fectez" eu şi nu merge ceva, pentru orchestră de coar zent în număr mare la
pe urmă, m-am gîndi-t m-ult place pentru că e mai greu salutare ! Deci : nu trebuie de de P. I. Ceaikovski, concert a răsplătit cu vii
la ea. ca-n alte meserii. Aici, în să mă defectez". Simfonia camerală de D. aplauze măiestria şi ta
‘Sîntem la orizontul 400. orice clipă, dai de ceva nou, Ajunşi lingă un interfon, D. Şoslakovici şi Sonata lentul interpreţilor. La
A FOLOSI LUMINA Străbatem labirintul subteran adică de-o problemă... nr. 1 în Sol Major pentru sfîrşitul spectacolului ar
către galeria u-nde lucrează Vasile Postelnicii, ajutorul, DUMITRU DEM IONAŞCU orchestră de coarde de G. tiştilor le-au fost oferite
NUMAI ATUNCI
rtMn r.’CFr,’ Npvnnr brigada lui Ion Aesenie. Cînd coboară de pe scară, tava- Rossini. fiori.
- <i „t
