Page 53 - Drumul_socialismului_1978_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

Conferinţa municipală a femeilor Deva

Sub semnul creşteri!
Prin executarea !a timp şi de calitate a lucrărilor
IC,oo Tcie
16.05 Tcie
răspunderilor obşteşti PORUMBUL — cultură cu o producţie 16.35 Cur; Kepi
17.05
mi bl
17,25 Com
mare, rentabilă pentru cooperativă 17,45 Bala
cc t
• La sfîrşitu! anului 1977, din totalul de 31 558 personaj 13.05 Rom
muncitor existent in municipiu, 11 500 sînt femei, adică 13.35 Tlin
37 la sută. Subliniind însemnătatea planul cu 1 478 kg. Iată, lie 1977. Pe 90 la sută din lul de producţie la aceas­ de 1
e in agricultură, din totalul de 1 685 braţe de muncă deosebită pe care o prezin­ pe scurt, principalii factori suprafaţă am erbi'cidat cul­ tă cultură, să obţină re­ aur"
ce lucrează in cooperativele de producţie, 1 165 sînt tă pentru economia naţio­ care au influenţat decisiv tura, folosind cîte 2,4 kg colte cît mai mari. 19.20 1001
femei, reprezentînd 69 la sută. nală creşterea ' producţiei soarta producţiei. Pe în­ Gesaprim la ha, lucrare e- Datorită depăşirii pro­ 19,30 Tcie.
o în organizaţia municipală de partid, 26,3 la „sută din de porumb, în cuvîntarea treaga suprafaţă am avut fectuată imediat după se­ ducţiei planificate, unita­ 19,58 La '
membrii de partid sînt femei, iar în consiliul popular la Consfătuirea de lucru cultivaţi doi hibrizi dubli, mănat pe terenul care a tea noastră a livrat supli­ C03U
municipal deputatele reprezintă 35 Ia sută din efecti­ consacrată problemelor a- respectiv HD 220 pe 63 la fost erbicidat şi în anul mentar la fondul de stait 20.00 Ora
vul reprezentanţilor cetăţenilor. griculturii, din 1—2 fe­ sută din terenul afectat cîte 1 2i0 kg boabe de pa 21.00 Tcat
• în organele de conducere alese pe linie de partid bruarie a.c., secretarul ge­ culturii porumbului iar anterior. Pe suprafaţa er- fiecare ha cultivat cu po­ novi
sint 679 femei, la sindicat — 1 197 femei, iar la U.T.C. neral al partidului, tovară­ restul a fost ocupat de bieidată în primul an am rumb, sporind astfel sim­ l.a ui
— 909 tinere fete. şul Nicolae Ceauşescu, a ITD 210. Ţinînd seama de aplicat cîte 4 kg Gesaprim ţitor veniturile băneşti ale Frcr
formulat cerinţa ca în a- gradul de fertilitate al te­ şi 2 litri sare de amină, C.A.P. în ceea ce priveşte 22.20 Tcie
cest an să se realizeze o cheltuielile pe tona de
Conferinţa de dare de re lucrează . femei sînt cotitură radicală în privin- ' produs, acestea au fost
seamă şi alegeri a femei­ fruntaşe" (subinginera Ma­ ţa asigurării unor recolte 12 RESPECTAREA EPOCII DE SEMĂNAT Şl ASIGURA- . cu 572 lei mai reduse de-
lor din municipiul Deva, ria Iacobescu) ; cele din mari şi stabile la cultura REA UNEI DENSITĂŢI SPORITE — FACTORI DECISIVI IN cît preţul de valorificare.
desfăşurată zilele trecute, reţeaua comercială în pon­ respectivă şi, în general, la Valoarea manoperei pe to­
a analizat cu exigenţă şi dere de 85 la sută din to­ toate culturile agricole. BALANŢA RECOLTEI & DE PE FIECARE HECTAR AM LI­ nă a reprezentat 245 lei- BUCUR
spirit de răspundere acti­ talul personalului munci­ Experienţa proprie ne-a VRAT SUPLIMENTAR CÎTE 1 210 KG BOABE @S ACOR­ !a cultura neerbicidaită şi dioprogra
vitatea . trecută, căile şi tor (Valentina Grosu — di­ demonstrat că stă în pu­ DUL GLOBAL STIMULEAZĂ INTERESUL PENTRU RIDICA- 200 lei la cea enbicidată. Radiojun
presei ;
mijloacele de sporire a rector adjunct la I.C.R.T.I.); terea noastră, a lucrători­ REA NIVELULUI PRODUCŢIEI. Pentru obţinerea de re­ lorliiior ;
contribuţiei femeilor din cele din cooperaţia meşte­ lor' ogoarelor — ţărani coo­ colte sporite în acest an ascultatei
municipiu la efortul între­ şugărească — tot în pon­ peratori, mecanizatori şi renului şi de cerinţele cînd porumbul a avut 3—5 de ştiri ;
gului nostru popor de a dere de 85 la sută (Mela- cadre tehnice —, ca prin plantelor, am făcut ferti­ frunze am luat o serie ele măsuri l-ic ; 11,01
11,20 Avi
înfăptui exemplar obiecti­ nia Răbulea — cooperativa măsuri de ordin tehnologic lizarea cu cîte 220—225 kg privind amplasarea cultu­ Tv. ; 11,:
vele stabilite de Congresul „Progresul"); cele din a- şi organizatoric să ridicăm superfosfat la ha, care s-a O deosebită atenţie am rii porumbului, stabilirea 12,00 Blll
Universu
al Xl-lea şi de Conferinţa gricultură (Elena Gros — nivelul producţiilor medii administrat sub arătură. acordat densităţii, asigu- hibrizilor, fertilizarea, cu­ De Ia 1
Naţională ale partidului. C.A.P. Deva) şi altele. la hectar şi, odată cu a- Odată cu pregătirea patu­ rînd, în medie, cîte 56 000 noaşterea tehnologiilor, or­ club ; 1
Darea de seamă, prezen­ Din discuţiile purtate a ceasta. eficienţa culturii lui germinativ au mai fost plante ia recoltare Ia ha. ganizarea muncii. Menţio­ cu minut
tată de preşedinta comite­ reieşit necesitatea atrage­ porumbului şi onorarea e- aplicate cîte 150 kg nltro- Lucrările de întreţinere nez că pe 30 la sută din 20,30 Re
20,10 Cad
tului municipal al femei­ rii mai mult la acţiune a xemplară a contractelor calcar la ha pe întreaga s-au realizat la timp şi de suprafaţa cultivată cu po­ O zi inti
lor, prof. Zoe Zaharie, pre­ femeilor casnice din cartie­ încheiate cu statui. suprafaţă. calitate, formaţiile de coo­ rumb, vom realiza meca­ Ioritm
cum şi dezbaterile ce au re, precum şi cea a reorga­ în anul trecut, la coope­ Organizînd temeinic acti­ peratori şi mecanizatori a- nizarea completă a lucră­ de ştiri
stop mu
avut ioc, s-au caracterizat nizării activităţii clubului rativa agricolă din Tîmpa vitatea, am putut încadra vînd angajată cultura în rilor.
prin profunzimea analizei, „Femina“ (Adela litiu, am obţinut o recoltă me­ semănatul în epoca opti­ acord global. Ca urmare, MARIA BACIU riMjşc
competenţă, spirit critic şi Maria Szabo, Lucia Flo- die de 4 878 kg porumb mă, reuşind să terminăm ei au fost cointeresaţi să inginer şef litatea ra
nc do \
autocritic, subliniind cu rea), in sensul iniţierii aici boabe la hectar, depăşind lucrarea pină la 25 apri­ valorifice deplin potenţia­ la C.A.P. Tîmpa populară
pregnanţă că femeile au de acţiuni mai interesante, mecate -
un rol deosebit de activ în diverse, atractive. De ase­ clor : Fă
viaţa eeonomico-socială şi menea, se impune o mai folclorică
Refrene
spirituală a municipiului intensă muncă de educaţie O lucrare agricolă prioritară — Vom contribui mai susţinut Revista ;
precum şi hotărîrea lor de — din partea tuturor fac­ * tică : Co
a fi şi în continuare parti­ torilor — pentru a creşte A R Ă T U R I L E comunişt
cipante la tot ceea ce se .copii şi tineri sănătoşi, atît şi mai eficient iriva risi)
înfăptuieşte, de a-şi aduce fizic cit şi moral. tricâ şi
Din, expi
o contribuţie sporită atî-t de munc
în domeniul producţiei ma­ într-o atmosferă de ia modernizarea mineritului Arad ; li
teriale, dar mai ales în profund entuziasm, partici­ refer la activitatea insu­ nerct ; 1!
creşterea şi educarea tine­ pantele la conferinţă au (Urmare din pag. 1) gazin ; S
rei generaţii. S-a insistat, adoptat textul unei tele­ lui suplimentar de dezvol­ ficient de exigentă în une­ ciute —
le compartimente de lucru,
liceul de-
totodată, pe necesitatea ca grame adresate C.C. al tare economico-socială a cum ar fi — ca să dau doar ra ;
femeile să se preocupe per­ I’. G. R., t o v a r ă ş u l u i ţării pînă în 1980 ? Virgil Bi
NICOLAE CEAUŞESCU, în un exemplu, cel al apro­ iistului :
manent de perfecţionarea . care, exprimîndu-şi cele — Ţinînd cont de pon­ vizionării t eh n i eo-m a teri a- de ia Sa
pregătirii profesionale şi mai alese sentimente de derea U.U.M.R. Crişcior în le —, la carenţe de- orga­
politice, de lărgirea orizon­ stimă şi preţuire pentru economia judeţului, noi nizare şi de disciplină a
tului de cunoştinţe, astfel activitatea conducătorului considerăm că avem un muncii, chiar la unele pro­
ca rezultatele obţinute la iubit al partidului şi statu­ angajament mobilizator. bleme de calitate. De da­
looul lor de muncă să le lui nostru, au reafirmat Numai în acest an el însu­ toria întregului colectiv, în
recomande -în vederea pro­ hotărîrea femeilor din mu­ mează 6,6 rn '.ioane lei. E! frunte cu comuniştii, este
movării. a fost defalcat pe secţii, DEVA :
nicipiul Deva de a acţio­ de a ne mobiliza mai mult, buzu!" t
Participantele la cuvint na neobosit, alături de în­ schimburi şi formaţii de de a fi mai hotârîţi şi mai — serii
au adresat mulţumiri la tregul popor, pentru edifi­ lucru, a fost dezbătut în exigenţi cu noi înşine, de HUNEDO
adresa conducerii de partid carea socialismului şi co­ adunările oamenilor mun­ a veghea mai atenţi la che (Flai
bastră (7
şi de stat pentru condiţiile cii pe secţii, afirmîndu-s.e mersul producţiei şi la plină vai
bune de muncă şi viaţă pe munismului în patria noas­ hotărîrea unanimă că va fi comportarea oamenilor, la' PETROŞ.
care le au astăzi femeile : tră, pentru propăşirea ei îndeplinit şi chiar depăşit. calitatea produselor, incit „Autobuz
Străina- ■
cele peste 700 femei din continuă. Ne dă această certitudine să ne putem aduce mai Noicmbri
cadrul -sindicatului minier în încheiere, conferinţa şi tradiţia de hărnicie şi mult şi mai eficient con­ tă ’77 (!
— ce lucrează în produc­ a reales în funcţia de pre­ Pentru A obţine recolte sporite Ia culturile care se însă- dăruire muncitorească a tribuţia la modernizarea PENI: I
(Cultural)
ţie, cercetare şi proiectare şedintă a comitetului mu­ minţează în această primăvară, ia C.A.P. strei s-a trecut colectivului nostru, condus mineritului, la sporirea vingătoru
— în numele cărora a vor­ nicipal al femeilor pe to­ cu torţe sporite la efectuarea lucrărilor de pregătire a tere­ cu consecvenţă şi compe­ producţiei materiale a uni­ LONEA :
bit ing. Maria Răican; cele varăşa prof. Zoe Zaharie. nului. Calitatea arăturii este un obiectiv căruia mecaniza­ tenţă de către comitetul tăţilor miniere şi prepara- (Minerul)
de- la I.M.C. Bîrcea-Deva, torii Doru Cotuţu şi Ion Gîldcanu, prezenţi in această de partid, în care lucrează ţiilor. .lonathan
citoresc)
imagine, îi acordă o deosebită atenţie.
unde „toate se-c-ţiile-în ca­ DOINA COJOCARU Foto : VIRGIL ONC1IU oameni cu vastă experien­ — Ce răspuns v-au dat lălăit Fri
ţă profesională, pasionaţi la aceste intenţii primele re sc) ; l
în meseria lor. cum sînt : două luni şi jumătate ale riiie lui l
brie) ;
loan Tomuş, loan Matei şi
Triunghiul de lumini de la ora gîndit. O facem pentru că loan Coroi — şefi de sec­ anului ? Unui pozitiv, încura­ Ludmila
avem deplina convingere —
(Steaua j
—
ZA : Al
ţie, maistrul loan Ciocan,
fie că e vorba de ortacii lui
Gheorghe Scorpie sau Ion sudorul Lazăr Mîndreanu, jator aş zice. Cu toate eini (Mii
Regăsire
greulă'ile şi necazurile, am
lăcătuşul de întreţinere uti­
3 după miezul nopţii Cistelecan, sau Simion Bu- laje A-urel Ştefan, lăcătuşii reuşit totuşi să ne facem din Sna-i
GEOAGII
descu, sau de-ai lui Gheza
planul şi să realizăm supli­
Soşoi, care au pus în funcţie Floarea Giurgiu şi Miircea mentar un volum de 20 raşul (C
HAŢEG :
„Rok-ul cel bun", la tensiu­ Simedrea, turnătorul-for- muntele i
Misiune
(Urmare din pag. 1) minerului Ion Lefter nu se venit lingă noi. Cînd i-am ne maximă - că aceşti oa­ mator Zoriţa Petrean şi de tone de utilaj minier. LAN : Pi
mai aude, dar trece prin spus că ştim povestea cu meni sînt nişte eroi în sensul mulţi alţii. Cu toţii ac­ Ne angajăm să muncim de cultut
desluşim chemări şi dispozi­ noi, ne mîngîie intr-un fel cele „cinci păsări călătoare", cel mai adevărat al cuvîn- ţionăm deplin responsabili mai mult şi mai bine în zie (11 1
continuare, să ne ridicăm
ţii, la care inginerul Ştefan ciudat, cald. pe care le discutase în adu­ tului, de a ne face planul şi an­ Inspector
(Mureşul
gajamentele, de a ne îmbu­
Volintiru, însoţitorul nostru, Peste uruitul racleţilor în narea oamenilor muncii din Citisem, undeva, tulbură­ nătăţi sub toate aspectele la nivelul exigenţelor pe tace cin
se încruntă. „S-a defectat scoc şi bam-bamurile pika- sectorul I, cerînd, nici mai toarele cuvinte : „Eroii au activitatea. Trebuie să re­ care le pune partidul in GHELAlî
un „Rok" şi Gheza Soşoi, şe­ merelor, reluăm drumul în mult, nici mai puţin, de-cît curajul să rămînă anonimi !". cunosc, însă, că mai avem faţa industriei miniere, a (Muncita
ful echipei de întreţinere, îşi sens invers. Coborim. Urcăm scoaterea lui Virgil Aur, Şte­ La ieşirea din colivie încer­ greutăţi şi neajunsuri. Mă .întregii economii naţio­
adună oamenii. Sîntem la din nou. Mai întii la fronta­ fan Badochi, Marin Dudu- căm acel sentiment de liniş­ nale.
frontul lui Gheorghe Scorpie. lul lui Constantin Sorescu, lean, Ion Metea, Iulian Mi- te şi o poftă nebună de fum
Minerul Mihai Vitan rapor­ Ion Cistelecan, Laurenţiu hoc din colectivul lor pentru de ţigară. Dincolo de ram­ PRODUSE DE DISTILERIE
tează : „Tovarăşe inginer, Chelemen, la camerele iui absenţe repetate, Sultan s-a pă, aer ceţos. Frig. Culoarea- Tim pul
am scos cîmpu' şi acum „ru- Moter Procopie, Troian Pop, întristat. „Mi-am dat cîteva fond se topea in ea, la acea LIVRATE SUPLIMENTAR martie 1
culim" craţerul şi retragem Ştefan Baciu. Alt abataj, alţi luni din viaţă pentru a-i păs­ oră matinală (3,30), cu vînt Harnicul colectiv al sec­ tin Saliu,. Aurel Mihăidă, neral că
stîlpii. La ort, 18 oameni". tra, dar,..". De fapt nu aştep­ uscat şi aspru. Păşim pe co­ ţiei Distileria de gudroane Nagy Iosif — din sectorul mai muli
oameni. Acolo unde se des­ tam alt răspuns. ridoare, tăcuţi. Gîndul, însă, ploi loca
,..Au apărut şi minerii Mi­ chid noi drumuri subpăm.în- e acolo, în adine, se întîl- din C.S. Hunedoara a în­ cristalizare. loan Şerban, şi caract
registrat, de “la începutul
hai Beret, loan Lefter, Va- tene, succesele sînt supuse La intrarea în mină, Milu­ neşte cu ortacii noştri de anului, importante depăşiri Dumitru Idila, Demeter tul va
intensific
sile Cracea, ajutorul Emeric unui salt perpetuu. Aurel So­ ţă Rugină, omul care cu­ după miezul nopţii, cu cei ] Ladislau — din sectorul rată pini
Lăcătuş, vagonetarul Niculae şoi, Ion Brînzan, Andrei To- noaşte întregul colectiv şi care raportau „180 tone pe­ de plan. Suplimentar şi rectificare, Liban Florescu, din sud
Truşcă şi lăcătuşul Gheorghe după nume, şi după chip, ste", întregind plusul minei de ăalitate superioară au Mihai Sonohat, Victor Du­ Utriie m
Hortea. In capătul celălalt, kes, Dumitru Bornoiu, loan şi după necazurile, şi după fost livrate, peste prevede­ mitru, Crăciun Ciota — de prinse ii
iar maxi
Nichitele adaugă, zi de zi, bucuriile fiecăruia, nu uitase la 6 500 tone. rile contractuale, economi­ la instalaţia de tratare ter­
Gheorghe Ursu pregăteşte A venit apoi ora 6. O di­ ei naţionale : smoală — mică a smoalei, Lazăr To- grade.
plusuri substanţiale în des­
noua puşcare. Priveam chi­ chideri de cîmpU'ri miniere. să ne spună : „Ca să fii om, mineaţă oarecare, şi aceşti 1 922 tone, creozot — 3 400 ma, Dumitru Păuceanu —
purile umbrite de căşti. Nu nu-i nevoie să fii înalt, voi­ bărbaţi se spală la ochi cu tone, naftalină — 18 tone,
par obosite. „De 16 ani, de Sîntem in alt loc. Totul pare nic şi frumos şi să faci um­ apa zorilor. Fumătorii mai numai în primele două lăcătuşi, Gheorghe Dutni-
cînd muncesc la frontale, se altfel aici. Abatajul e lung bră pă-mîntului ; trebuie să aprind o ţigară din raţia „de luni. traş — tîmpi'ar, Vasile llău-
destăinuie Mihai Vitan, nu şi îngust, ne vine în minte fii de folos societăţii, să faci ieri". Apoi se-retrag pentru De remarcat faptul cu la lea — electrician, precum
Munteanu,
şi
Gheorghe
Rezulta
m-a încercat niciodată gîn- banala comparaţie cu o ceva pentru tine, pentru oa­ binemeritata odihnă.. Vor crearea acestor produse III 1978 :
dui să mă despart de fami­ schelă petrolieră culcată Ict- meni. Chiar dacă la avuţia veni, seara, cu forţele refă­ distilate din gudronul de Gheorghe Bodreanu, Ale­ Extr. I
colectivului- adaugi un pro­
lia osta a noastră, o bărba­ pămînt, grinzile, armăturile cent, e, totuşi, un procent". cute, -entru a completa mun­ huilă, o contribuţie de sea­ xandru Folfă, Gheorghe Extr, a
ţilor...". şi mai ales umplutura se Ne hotărîsem să nu vorbim ca celor de peste zi, iar, du­ mă şi-au adus-o comuniştii Ardeleanu — maiştri. 30, 19.
— Iţi mai aminteşti de ziua îmbină într-o încîlceală a- despre interlocutorii noştri pă o săptămînă, alţi oameni Aurel Bl dea, Victor Giur- IOAN ŞERBAN Fond i
dinţii, tovarăşe Lefter? meţitoare. Am luat-o spre de la ora 3, după miezul le vor lua locul în mirificul cău, loan Joldeş, Cornel ziarist-colab&ralor 1 077 11G 1
(Material primit în cadrul
— Fiecare coborîre în a- ort. După încleştarea cu ar­ nopţii. Să lăsăm faptele să triunghi dătător de lumină Lup — din sectorul dîsti- concursului „Omul de lingă la catcge
dînc e un început, şi glasul mătura, Niculae Sultan a vorbească. Dar ne-am răz- al Dămî-ntului. lnr-P Tnr/înn T-nr*a Urmclnn