Page 56 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 56
Proletari din toate fările, uniff-vă!
ANUL XXX'
NK. 6 335
VINERI,
17 MARTIE
1978
4 pagini — 30 bani
ABATAJUL—LOCUI, DE ACŢIUNE CONSILIUL DE STAT
COMUNĂ.Ă MlNBBILOa, AL
Şl CADRELOR DE CONDUCERE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
• tehnică modernă « organizare riguroasă# produclle înaltă
DECRET
ACŢIUNE DE PRESĂ A ZIARULUI „DRUMUL ăi
pentru convocarea Conferinţei
SOCIALISMULUI" LA I. M. LUPENI 1
pe ţară a preşedinţilor
Toate preocupările şi
consiliilor populare
măsurile, întreaga angajare
în temeiul ari. 16 din Legea nr. 5/1975
dedicate aceluiaşi scop: privind Congresul, Camera legislativă şi
Conferinţele consiliilor populare,
realizarea producţiei de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste
România
cărbune cocsificabil! D E C R E T E A Z Ă :
Articol unic. — Se convoacă Conferinţa
3. M. Lupani a demarat în această situaţie se află
greu în acest an. Condiţii majoritatea sectoarelor în pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare în
de natură obiectivă dar şi treprinderii, între care şi sec ziua de 29 martie 1978, ora 9,00.
subieciivă au determinat a- torul IV. După cum se ştie,
cumularea în cele peste aici, la sectorul IV — cel
două luni şi jumătate din mai mare al minei Lupeni Nicolae C@ai$ş@$cu
acest an a unor restanţe — ziarul nostru a iniţiat, în
cam mari. Factorii de răs colaborare cu organele de I.G.C.L. Hunedoara, secţia covoare. Ţesătoarele Ţinea Preşedintele
pundere ai întreprinderii-, ai partid, cu conducerea sec Munteanu şi Aiieta Bălan îşi depăşesc liniar norma cu 1
Combinatului minier Valea torului şi a întreprinderii, ac metru de covor. Republicii Socialiste România
Jiului au analizat în repeta ţiunea de presă : „Abatajul
te rînduri starea de lucruri — locul de acţiune comună
de la I. M. Lupeni, au stabi a minerilor şi cadrelor de Cînd colegii de muncă, iar un neavizat nu poate
lit măsuri concrete, care se conducere". De peste o lu personalul muncitor din Din nou la volan observa nimic anormal
materializează în fiecare zi. nă de zile urmărim cu aten S.G.C.L. Haţeg au auzit în mişcările sale.
De asemenea, în adunările ţie activitatea sectorului şi de accidentul suferit de Este un exemplu de
oamenilor muncii pe sectoa îndeosebi a abatajelor cu tovarăşul şi prietenul lor, nea atîia suflet în tot ce pe 60 de trepte, cu_ o am voinţă, de dragoste de
re şi pe întreprindere s-a complexe mecanizate şi pu s-a născut o sing^iră do făcea, mare iubitor al biţie de neînlîlnit. viaţă, de dragoste de
exprimat angajarea munci blicăm materiale în • ziarul rinţă, aceea de a fi utili, naturii, a suferit ultima După c'e a adus, prin muncă. Noi, tovarăşii săi
torească unanimă că rămâ judeţean despre măsurile de a contribui la salva operaţie prin care i s-a pricepere şi muncă, unc îi dorim mult succes in l
nerile în urmă vor fi cit mai care se' aplică aici, despre rea colegului lor, şoferul amputat laba piciorului ie îmbunătăţiri protezei, activitatea de fiecare zi.
grabnic recuperate. Este e- hărnicia oamenilor, despre care a parcurs pe dru drept. Au urmat nopţi şi a început să facă plim Fie ca exemplul lui să
vident că activitatea ur rezultatele obţinute. Este îm- murile ţării peste 2 000 000 zile grele. Omul, abia bări lungi fără baston, însemne învăţătură pen
mează o traiectorie continuă km, comunistul Gheorghe tru cei cîţiva, nu mulţi,
spre îmbunătăţire, dar paşii DUMITRU GHEONEA Lupuleţ. ce-i drept, care, sănătoşi
spre împlinirea dezideratelor ■ Personalul medical din şi drepţi ca bradul,
propuse sînt încă mici. (Continuare in pag. a 2-a) cadrul spitalului Hune Essg se ascund după motive
doara a făcut tot ce a de boli închipuite, im-
fost posibil pentru a sal plorînd pe la uşile comi
AU DEPĂŞIT PLANUL ZILEI LA va piciorul accidentatu trecut de 40 de ani, va înce ca apoi sa inceapa sa siilor medicale cile un
EXTRACŢIA DE CĂRBUNE lui. pe o luptă mare, din care conducă autoturismul. grad de pensionare.
va ieşi biruitor. Reîntors
Accidentul s-a produs, Acum, după destul de Numai prin muncă asi
Ziua de 14 martie a.c. a marcat pentru colectivul este adevărat, în afara acasă, avînd deja prote puţin timp de la acci duă, devotată, vom putea
de muncă al I.M. Lupeni un moment de reală izbîndâ : orelor de program, în za, eroul nostru, care lo dent, Gheorghe Lupuleţ, face viaţa tot mai bună
planul zilei a fost depăşit cu 85 tone cărbune pe între mijlocul naturii, natură cuieşte într-unul dintre şoferul care a parcurs şi mai frumoasă, aşa cum
prindere. Este un rezultat pe care, sîntem siguri, mine mult iubită de eroul re frumoasele şi c07ifortabi- pe aproape toate tipurile o face cu atîta abnegaţie
rii din Lupeni îl vor majora în viitor. S-au remarcat co portajului, dar tot ce s-a lele blocuri din Haţeg, la de maşini, pe drumurile şi perseverenţă Gheorghe
lectivele din sectorul IV (cu un plus de 135 tone) şi sec intîmplat avea urmări etajul IV, a urcat şi a ţării, peste 2 000 000 km, Lupuleţ...
torul VI (plus 306 tone), precum şi o serie de brigăzi mi pentru activitatea sa de coborît c.u fruntea şiroin- este din nou la volan. WEINBERGER OCTAVIAN
nereşti, renumite pentru mobilizarea şi eficienţa muncii mai departe. Gheorghe du-i de sudoare, da suie Omul cu •roteza la picio tehnician proiectare
lor. (Achim Nica), ziarist-colaborator). Lupuleţ, omul care pu- şi sute de ori cele aproa- rul drept păşeşte drept S.G.C.L. Haţeg
L
,,Şcoala noastră e casa “
„Locul I se atribuie Şco şi acolo, în clasa I, unde deau in cor la întrebările
lii generale din localitatea Daniela, Luminiţa, Dorin puse.; şi la laboratorul de
Blăjeni, pentru activitate formulau cu dezinvoltură, fizică, unde toate comenzi
deosebită desfăşurată în la lecţia de consolida le se făceau de la pupitru,
cadrul etapei I a concursu re, propoziţii cu grupurile iar la mesele prevăzute cu
lui judeţean „Şcoala noas de litere „ce", „ci“, „ge“, instalaţii electrice pentru
11
tră — casa noastră . Di „gi“, unde Ramona ne-a executarea experienţelor,
ploma, din care am citat uimit cu scrisu-i caligrafic, elevii erau plini de atenţie.
aceste rînduri, încă nu „Casa noastră“ era şi în
şi-a găsit locul pe un pe cabinetul de română în ca
rele anume din şcoala cu re am păşit invitaţi de ver
pricina. Dar meritul de a La BSăjenS,
surile de la intrare „Mult
ocupa acest prim loc pa e dulce şi frumoasăt Lim
judeţ între şcolile din me în Apuseni ba ce-o vorbim...", şi în ca
diul rural ni l-a relevat binetul de ştiinţe sociale,
fiecare clasă-laborator, fie amenajat pe etape istorice.,
care clasă-cabinet, fiecare cu caietele-i ordonate şi cu biblioteci şi vitrine în
lecţie la care am asistat, care lecţiile se transformă
fiecare colţişor din şcoala cu răspunsurile date; şi în dezbateri vii la masa
devenită „casa noastră la clasa a Vll-a, în cabi în formă de U ; şi la labo
netul de matematică, con
IN NUMĂRUL DE AZI : Cum s-a transformat ceput pentru predarea o- ratorul de chimie, dotat cu
E.M. Aninoasa, sector „şcoala noastră“ în „casa biectului de. la algebră pî- instalaţiile şi aparatura ne
® Barometrul echilibrării indică importante re II. Brigada de mineri con noastră“ ? Nici elevii, nici nă la trigonometrie prin cesară ; şi în încăperile in
dascălii,
nici
părinţii
nu
ternatului cu pereţii împo
zerve nevalorificate (pag. 2) dusă de Gheorghe Mun- ne-au spus mare lucru. formule şi demonstraţii, dobiţi cu ştergare cusuta
unde Zoica şi Susana, ele
© Aproape 3 000 de femei îşi aduc o însemnată teanu a lucrat la pregăti Totul li se pare simplu, fi vele din prima bancă, ne măiestru de eleve la cer
contribuţie la succesele siderurgiştilor hunedo- rea abatajului timp de resc, adică aşa cum se cu explicau cum au ţinut să curile „mîinilor îndemîna-
reni (pag. 2) şase luni după care s-a vine să fie o şcoală căreia coasă draperiile de la gea tice“ ; şi pe coridoarele cu
flori şi gazete, cu perde-
© Nu ai dreptate, cetăţene anonim ! (pag. 3) transformat în brigadă de — chiar la capătul jude muri în figuri geometrice, luţe şi panouri-îndemn ; şi
ţului fiind, în inima mun
„să se simtă că aici facem
© Semnal, agendă T.V., radio ; cinema ; vremea abataj, obţinînd rezultate ţilor — i-au fost asigurate matematică“ !; şi în semi în grădiniţa bibelou ; şi în
(pag. 2-3) prestigioase. condiţii optime de pregăti obscuritatea laboratorului sala de mesa şi bucătăria
re şi formare a elevilor.
© Sport (divizia A la fotbal, pe scurt din sport) de biologie, unde profeso LUCIA LICIU
(pag. 4). Foto : ViRGIL ONOIU Nu ne-au spus mare lu rul Nicolac Iga proiecta pe
cru, dar ne-au făcut să ne ecran lecţia despre „răpi
simţim în „casa noastră“ toare" , iar şcolarii răspun (Continuare in pag. a 3-a)
