Page 57 - Drumul_socialismului_1978_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 6

ADUNĂRI Şl CONFERINŢE DE DĂRI DE SEAMĂ
Şl ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE FEMEI
iTELi
Aproape 2 800 de femei îşi aduc
3,00 Tcleşco:
{Urmare din pag. 1) la complexul 1 : Să se între­ 10.00 TcJccim
o însemnată contribuţie ia bucurător că treburile merg Toate preocupările şi prindă măsuri pentru a avea 12.00 ţcni tra
Corespo
mai mulţi mecanici — posturi
zi de zi mai bine, deşi nu indispensabile pentru ex­ 12,15 Telex ;
12,20 Inchidci
succesele siderurgiştilor hunedoreni la nivelul condiţiilor şi ol măsurile, întreaga angajare ploatarea eficientă a com­ lui ;
posibilităţilor existente. Pe plexelor mecanizate. Iar cei 15.00 SemitLm
lingă faptul că în fruntea lui inte
Reprezentantele celor gar (care a fost realeasa abatajelor şi a brigăzilor au 60 de mineri care se poli- box „Ci
2 710 femei din Combina­ preşedintă a comisiei), şi fost numite cele mai pregă­ dedicate aceluiaşi scop: califică să se străduiască
tul siderurgic Hunedoara cum spunea, deosebit de tite cadre tehnice — asigu- pentru a-şi însuşi cit mal 16,00
au analizat profund, res­ frumos una dintre vorbi­ rînd soluţionarea promptă şi repede şi cit mai bine noua 10,05
ponsabil, în spirit critic toare, tânăra ingineră Ro- competentă a tuturor proble­ realizarea producţiei profesie. 16,30
şi autocritic, în cadrul adu­ dica Gheaţă — că prezen­ melor care se ivesc în fluxul loan Pribeanu, maistru mi­
nării pentru dare de sea­ ţa femeilor în munca de' producţiei — şi factorii de ner în abatajul cu comple­
mă şi alegeri, modul cum creaţie şi cercetare a com­ conducere, începînd ou şe­ i xul 2 : Să fim aprovizionaţi
s-a muncit, căile şi mijloa­ binatului, mai ales a celor ful sectorului şi cu secretarul în mod corespunzător cu
cele prin care s-a acţionat de la uzina cocsochimică, materiale şi cu piesele de
şi va trebui să se acţione­ laborator, serviciul tehnic, comitetului de partid, sînt mecanizate ; să învăţăm să canice, probleme de apro­ schimb pentru complexe.
ze în vederea sporirii con­ cercetări s-a făcut simţită prezenţi permanent în aba­ le conducem, dar şi să le vizionare sau de transport. loan Sălăgean, şef de bri­
tribuţiei femeilor la înfăp­ la toate sesiunile tehnâco- taje, ajutîndu-i efectiv pe reparăm. Noi, la complexul Gheorghe Bej an, şef de gadă la complexul 2 : Dacă
tuirea importantelor sar­ ştiinţifice şi în rezolvarea mineri. De asemenea, se ac­ 1, ne străduim cit putem in schimb la complexul 2 : Pla­ abatajul, stratul de cărbune,
cini economico-sociale ale unor pfobleme necesare ţionează cu perseverenţă pe acest sens. sarea oamenilor să se facă ne pun probleme obiective
combinatului siderurgic — bunului mers al producţiei. linia intensificării mecaniză­ Gaşpar Dânilâ, maistru, măcar să nu mai facem şi
colectiv Erou al Muncii So­ Un loc important în ca­ rii lucrărilor miniere, intro­ responsabil de abataj la mai judicios, în funcţie de noi altele. Ce cred eu că
cialiste. drul adunării l-au ocupat ducerii uno' utilaje de ma­ complexul 2 : Este necesară volumul şi importanţa activi­ trebuie în mod deosebit ?
Darea de seamă, discu­ problemele sociale, eviden- re productivitate în subteran, tăţii din abataj. Trenul cu Plasarea posturilor necesare
ţiile participantelor au ţiindu-se preocuparea con­ pe linia îmbunătăţirii apro­ o mai strînsă conlucrare în­ personal să plece întotdeau­ în cărbune, soluţionarea, o-
relevat strădaniile femei­ stantă & consiliului oame­ vizionării şi transportului, tre schimburi, între ortacii na la timp de la suprafaţă, dată pentru totdeauna, a
lor de a-şi aduce un aport nilor muncii şi a comitetu­ pregătirii cadrelor. din acelaşi schimb, între pentru ca minerii să ajun­ problemelor de aproviziona­
tot mai important în spo­ lui sindicatului pentru a Ce m>ai trebuie, totuşi, toate compartimentele care gă în abataj conform pro­
rirea producţiei, îmbunătă­ rezolva problema cuprin­ pentru ca rezultatele să fie concură. Să se respecte ri­ gramului de lucru stabilit. re şi transport şi întărirea
ţirea calităţii acesteia, derii copiilor siderurgişti­ mai substanţiale, pentru ca guros disciplina tehnologică Constantin Lupulescu, disciplinei sub toate aspec­ BUCUREŞT
creşterea productivităţii lor în creşe, cămine şi gră­ sectorul să-şi poată realiza şi a muncii în abataj de că­ maistru principal electrome­ tele pe care le îmbracă diopiogramul
diojurnal ;
muncii, reducerea cheltuie­ diniţe, pentru crearea ca­ ritmic planul la cărbune tre fiecare muncitor miner. canic : De 10 zile am în­ munca în abataj. presei ; 8,10 '
lilor materiale; întărirea merelor de igienă, a gru­ cocsificabil. Notăm în conti­ Ing. Dumitru Dânciulescu, Am notat aici aceste pro­ diilor ; 9,00 I
ordinii şi disciplinei, pre­ ceput montarea celui de al bleme, ridicate în principal cultătorilor ;
purilor sociale, a mi-cro- nuare mai multe răspunsuri şeful sectorului IV : Mai con­ treilea complex mecanizat. de ştiri ; 10,0
cum şi în ceea ce priveş­ cantinelor, a unor condiţii la această întrebare : de către minerii şi tehnicie­ ric ; 10,30 Sâ
te îmbunătăţirea pregătirii cret zis, se impune folosi­ Toţi care lucrăm la montaj nii de la sectorul IV, pen­ Buletin de ş
de muncă şi viaţă tot mai loan Solomon, şef de tru a sta permanent, mai vanpremieră'
lor şcolare şi profesionale, bune pentru femei. Mai schimb ia complexul 1 : Să rea intensivă a celor 360 de să acordăm cea mai mare 11,35 Discotce
în ultimii ani calificîndu-se multe participante la dez­ manifestăm cu toţii mai minute de lucru la ^front, atenţie lucrării — deosebit mult decit pînă acum, în a- Buletin de
peste 500 femei în meserii bateri s-au • referit pe larg predarea şi preluarea schim­ de complexă şi de im­ tenţia conducerii sectoru­ Din comoar
nostru ; 13,00
cum ar fi: sudori, macara­ la aceste probleme şi au multă grijă faţă de exploa­ bului din mers, întărirea e- portantă — pentru ca a- lui, conducerilor întreprinderii 15,00 Student
miniere Lupeni şi Combina­
gii, manevranţi, zidari, lă­ tarea şi întreţinerea utilaje­ xigenţei şi răspunderii indivi­ tunci oînd va intra în pro­ Radiojurnal ;
făcut propuneri interesan­ lor, în speţă a complexelor tului minier Valea Jiului şi
cătuşi, operatori meoano- te prin rezolvarea cărora duale şi colective, interven­ ducţie să n-avem probleme nate economi,
grafi, laminatori etc. De să se vină în întîmpîna- ţia şi soluţionarea operativă tehnice şi dureri de cap... a le rezolva operativ. Sigur Un de ştiri ;
patrie ; 17,50
asemenea, comisia femeilor a tuturor situaţiilor oare se Măritiş Mărăscu, subingi- că unele sînt de competen­ luţionarc ; II
a acţionat in permanenţă rea uşurării şi mai accen­ Prin ivesc : defecţiuni electrome­ ner, responsabil de abataj ţa şi puterea de soluţionare rii ; 20,15 S(
pentru îndrumarea femei­ tuate a muncii femeilor. a minerilor înşişi.. dresă ; 20,45
re ; 22,00 O :
lor cu studii incomplete O bună parte dintre vor­ 23.30— 3,00 Noi
pentru a-şi completa şcoa­ bitoare au venit cu propu­ aulodofare nocturn.
la generală. neri concrete pentru per­ • T1MIŞOA
S-a remarcat, de aseme­ fecţionarea continuă a fe­ După cum ne informa tuaiitatea rad.
nea, — aşa cum arată da­ meilor atît profesional, cât tovarăşul Ladislau Pascu, că uşoară li
strumente ; l
rea de seamă prezentată si politic. inginer şef. la U.G.C.L. Hu­ experienţei 1
de inginera Letiţia Cio.ro- CATINCA BUSUIOC nedoara, aici s-au rezolvat ţlatdvc pentri
prin autodotare obiective noului la Ins
pentr
cetări
de mare interes economic transportat ş:
Cu aportul femeilor şi utilitar. Astfel, pentr.u Timişoara ; dil
populare
mărirea capacităţii de în­ Tineretul şi ,
• La Casa de cultură găsire" a fost subiectul călzire a apei la punctele de legendă, -
din Petroşani, în sala unor vii dezbateri pe termice Q2, 7, 7 A, 7 B şi — emisiune s
zată cu tine
„Fernina", a fost deschisă marginea proceselor cine­ 10 s-au confecţionat, şi in­ 19.30— 20,00 V:
o expoziţie cu lucrări matografice organizate de stalat noi tronsoane de
realizate de membrele comitetele şi comisiile de schimbătoare de căldură.
cercului de broderie ce femei din Deva, Hune­ De asemenea, s-a construit INE
funcţionează aici sub con­ doara şi Petroşani, în co­ un atelier nou pentru re­
ducerea talentatei Viori­ laborare cu întreprinde­
rea cinematografică jude­ pararea utilajului de ter- DEVA : Ac
ca Fodor. Prin execuţie, moficare ; au fost luate buzul“ (Pat
fantezie şi colorit, expo­ ţeană. Manifestările — măsuri pentru creşterea (Arta); HUNE
cu larg ecou educativ — ramouche (FI:
ziţia se bucură de o cal­ au fost organizate în în- debitului de apă la staţia pe cer (Sidei
dă apreciere. tîmpinarea Conferinţei de pompare, în care scop sărea albastr
surîs în plin
9 Filmul românesc „Re­ judeţene a femeilor. s-au executat drenuri şi I.M.C. Deva, secţia B.C.A. Aspect din hala morilor. structorul) ;
filtre rapide. Foto : VIRGIL ONOIU Acţiunea „Au'
rea) ; Străina
(7 Noiembrie
roşie (Rcpubli
Poruncă înlui
Barometrul echilibrării indică importante rezerve nevalorificate ral) ; Corsaru (
l-iile
I-II
VULCAN ; Al
tinent (Munci
NEA : Evad;
r Jonathan, Jon
(Minerul) ; P
citorcsc) ; AN
lălăit Francis
rcsc) ; URIC-K
României. Ii
glindă (7
In anul trecut, la coopera­ duse ia fondul de stat. De­ Ne aşteptam însă ,ca pro­ Este un aspect pozitiv că zare a livezii pe aproape 50 lizările în livadă (lucrările BRAD : Mai
tiva agricolă din Romos, da­ altfel, sînt prevăzute creşteri gramul de redresare econo- în anul trecut C.A.P. Romo- de hectare sînt doar cîteva amintite sînt efectuate pe (Steaua roşie)
torită depăşirii livrărilor la importante în acest an la mico-financiară a C.A.P. să şel a reuşit să ramburseze din principalele direcţii de mal puţin de 20 şi, respectiv, Regăsire (Pal
din
Spartiven
fondul de stat, s-au obţinut produsele de' bază. Pentru a fie mai complet, în sensul ca integral datoriile scadente. acţiune stabilite. Totodată, 25 de ha — n.n.), despre GEOAGIU-BA
venituri băneşti suplimentare asigura obţinerea sporurilor el să cuprindă în detaliu e- Cîştigul unităţii şi al coope­ amintim şi faptul că s-au neînceperea defrişării pentru muşchetari (<
reprezentînd 4 procente foţă de recoltă planificate, în pro­ ficienţa acţiunilor care se în­ ratorilor ar fi fost mult mai asigurat condiţii pentru a redarea de noi suprafeţe în tură) ; HAŢE<
muntele
urcă
de prevederile planului. Spo­ gramul de redresare pe anul treprind, să prevadă şi une­ mare însă dacă se realizau obţine peste 200 000 lei ve­ circuitul arabil. Cunoscînd BRAZI : Omul
rul înregistrat putea fi însă 1978 s-au stabilit o serie de le surse, de obţinere a uaor în totalitate şi veniturile bă­ nituri din activităţile anexe că în această perioadă e- rii le I-II ; CA
mult mai mare (ceea ce ar acţiuni la a căror materia­ venituri băneşti suplimentare, neşti planificate. Veniturile industriale, respectiv din xistă suficiente forţe dispo­ play (Casa
întoarcere
tîrz
fi permis rambursarea inte­ lizare în practică s-a trecut cu termene de . realizare şi s-au situat cu 500 000 lei sub confecţionarea şi valorifica­ nibile, ne aşteptam să-i gă­ SXMERIA : Ct
grală a datoriilor scadente cu hotărâre. între altele, se responsabilităţi pe oameni. prevederi, iar cheltuielile ma­ rea cozilor pentru unelte. In sim pe cei mai mulţi coope­ — seriile I-II
— n.n.), dacă unitatea îşi realizează afînarea adîncă a E drept că s-a înscris în pro­ teriale (deşi au fost reduse intenţia conducerii unităţii ratori ta lucru. Din păcate, ILIA : Atac :
Rommel
(Lu
realiza şi sarcinile contrac­ solului pe 40 de ha, s-au gram înfiinţarea unei pescă­ cu 473 000 lei — n.n.) au (preşedinte Chirilă Popa, in­ aceştia puteau fi însă numă­ LIUC : Cinci
tuale la laptele de vacă şi transportat şi se aplică a- rii pe 4 ha. in legătură cu întrecut nivelul veniturilor. giner şef loan’ Vasiescu şi raţi pe degete. în schimb, în miezul nopţii
carne, produse la care res­ mendamente caloaroase pe contabil şef Ana Cătănici) pomicultură au fost angajaţi GHELAR : Aş
(Muncitoresc).
stă şi cultivarea unei supra­
tanţa a fost de 124 hl şi, res­ 100 ha terenuri acide, se a- redresarea: economico oameni din afara unităţii,
pectiv, 5 tone. sigură fertilizarea întregii su­ feţe de 2 ha cu sorg pen­ care să execute lucrările de
Secretarul comitetului de prafeţe cu îngrăşăminte or­ Sfihânciâră- a G^f|f‘ tru confecţionarea măturilor. sezon (!). Nu este deci de V ker
partid al C.A.P., tovarăşa ganice sau chimice, precum Fără a subestima cu nimic mirare că, în medie, intr-un rtk, dwrain
Elena Vasiu, ne spunea că şi erbicidarea a 300. ha. De aceasta, tovarăşa Elena Va­ Nerealizarea producţiilor însemnătatea prevederilor cu­ an, un cooperator lucrează
unitatea dispune realmente asemenea, s-a mai prevăzut siu ne-a spus : „să nu cre­ planificate a influenţat ne­ prinse in program, se cuvine mai puţin de cinci luni de Timpul proli
de condiţii pentru ca în a- înfiinţarea unei lucerniere pe deţi, sînt numai poveşti", la­ gativ onorarea obligaţiilor să facem o subliniere în le­ zile. ziua tic 17 ir
Vreme in ger
cest an cooperativa agricolă 20 ha şi transformarea, în tă aici o notă de superfi­ asumate faţă de fondul cen­ gătură cu modul cum este Intervenţia Comitetului co­ roasă, cu, ceri
să-şi echilibreze cheltuielile grajd, a unei puierniţe. cialitate din partea condu­ tralizat al statului, coopera­ organizată transpunerea în munal de partid Romos pen­ începutul inte
poi cerul se
cu veniturile, ceea ce în­ cerii cooperativei agricole. tiva rămînînd datoare cu fapte a obiectivelor stabilite. tru a înlătura neajunsurile treptat şi vrer
seamnă că poate şi trebuie Pentru ridicarea randamen­ mai mult de 100 tone cerea­ Factorii de răspundere din semnalate în cadrul celor ni umedă. Vor
tului livezii, în anul trecut Era necesar, spre exemplu,
să desfăşoare o activitate .să fie stabilite măsuri hotă- le, 200 tone fructe şi 5 tone unitate recunosc că la unele două cooperative agricole pitaţii sub tori
iritabilă. Evident, principala s-au efectuat lucrări de mo­ de carne. Rezervele, unităţii lucrări s-a luat startul cu în­ trebuie să se facă realmente local aversă.
Vinlul va su
cale de rentabilizară 6 coiV- dernizare pe 12 ha, urmînd rîte în vederea acoperirii de­ de a ridica eficienţa întregii târziere iar altele se desfă-' simţită încă din aceste zile cu intensifică?
Uituie creşterea producţiei ca în acest an să fie moder­ ficitului de furaje din pro­ sale activităţi nu au fost soară în ritm lent. Este vor­ cind se pun bazele produc­ — 50 km ia o
sud-V6sl.
la hectar şi pe cap de ani» nizate alte 7 ha. în livadă, ducţie proprie pentru ca u- pici pe departe epuizate. O ba despre fertilizarea tere­ ţiei celui de-al treilea an al Temperaturii:
mal, precum şi valorificarea ca şi la cultura mare a-m în- nitatea să nu mai fie ne­ bună parte din măsurile Ce nului şi administrarea dolo- actualului cincinal. fi cuprinse î
unor cantităţi sporite de pro­ tîlnit o atmosferă susţinută, voită, ca jn acest ari, ' să trebuie aplicate în scopul mjtei, despre tăierile şi ferti­ N. TiRCOB grade, iar mt
11 şi 16 grad,
procure nutreţuri fibroase din creşterii producţiilor şi veni­ Pentru zilele
C. A. P. ROMOS alte surse. Organizaţia de turilor băneşti se regăsesc C. A. P. ROMOSEL martie 1978 :
menţine in gt
partid şi conducerea C.A.P. La înfiinţare în prezent
La înfiinţare în prezent în programul de redresare roasă, cerul v
nu trebuie să uite un lucru Vor cădea pr,
Suprafaţa totală (ha) 1 326 950 economico-financioră a C.A.P. Suprafaţa totală (ha) 764 1 269 formă de plot
Efectivul de bovine (capete) 173 626 esenţial : programul de re­ Creşterea suprafeţelor arabi­ Efectivul de bovine (capele) 70 286 de ploaie.
Efectivul de ovine (capele) ' 178 1 355 dresare nu se întocmeşte Efectivul de ovine (capete) — 1 452 La munte : ’
Venituri băneşti (lei) 151 000 1 915 000 le cu încă 5 ha, corectarea Venituri băneşti (lei) 526 320 1 047 000 ne umedă, cer
Valoarea nomei (lei) 12 31,60 doar de ochii lumii, el tre­ acidităţii solului pe 100 hec­ Valoarea normei (lei) 9,98 31,24 mult acoperit,
Avuţia obştească (lei) 378 015 3 689 000 buie să fie concret, real, să tare, afînarea adîncă a so­ Avuţia obştească (lei) 468 918 3 330 000 precipitaţii sul
In anta trecut, cooperativa agricolă a rambursat numai asigure rentabilizarea activi­ lului pe 100 hectare, finali­ Unitatea a rambursat toate datoriile scadente în anul lapoviţă şi nir
85 )a sută din datoriile scadente. ' trecut.
tăţii cooperativei.. zarea lucrărilor de moderni­