Page 58 - Drumul_socialismului_1978_03

® VINERI, 17 MARTIE 1978
Pag. 3

c
—cultură-^arţâBinvă^ „TRASEU SUSPENDAT". 1 .
HUNE
s ■ »'• ... DAR DIN CE CAUZE ? ţ
i ,
autobuz
de
Traseul
„Şcoala noastră 0 experienţă ce se cere continuată Brad — Livada, deservit 1
ca ;
ii jude de Autobaza Brad a I.T.A. ţ
Deva, a fost suspendat, i
e casa noastră“ loseau autobuzul de pe ^
prograjiiu- - Poemul „Patria — Acum, cetăţenii care fo- 1
Tiirncu- ţ acest traseu reclamă sus- 1
onal dc „CÎNTECUL ADÎNCULUI" ^ pendarea lui. S-a făcut >
i Ue aq£‘ templu! iubirii“
(Urmare din pag. 1) pe care o conduce de a- In Valea Jiului continuă i ea fără motiv ? Nu. S-a ţ
cu succes manifestările cul-
proape un deceniu, învăţă­ tural-artistice din „Săptă- \ făcut din cauza drumului i
unde totul respiră a bună toarea Viorica Micu, „su­ mina cinteeului adincului". Fără a mai fi aservit re­ brâncuşian, de ctitorire a l obsolut impracticabil. Dru- }
tba fran- rînduială, curăţenie, gospo­ flet din sufletul muncii După „Ziua întreprinderii toricii cuvintului şi pate­ unui Templu al iubirii — mul se află pe raza de 1
dărire ; şi afară, la baza cu copiii", profesorii Iu­ miniere Paroşeni", schim­ tismului gratuit, cum se ţ acţiune a Consiliului l
n limba burile de experienţă la aşezate sub zodia Măiiastrei l popular comunal Tomeşti. <
sportivă, amenajată pentru lian Cismaşu, Doina* şi Oc- punctele dc documentare înlimplă în mai toate mon­ noastre, care „cirul ea cin-
tenis de clmp şi handbal, tavian Codrin, Maria Cris­ politico-ideologică dc la } în loc să organizeze mun- !
agerii lo- tajele literare pripit lega­ tă, lumea este-n bucurie“,
pentru baschet şi volei. tian — aflată aici în pri­ Pctrila şl Vulcan, „colocvii­ te de un eveniment sau acum în orice parte a lu­ 1 ca cu cetăţenii şi deputa- ţ
eniru co- Dar adevăraţii autori ai mul an de învăţămînt, dar le de istorie" de la Petro­ chiar de o necesitate or­ mii, ca semn al nosti\ dis­ l ţii pentru a repara dru- l
şani. ieri după-amiază mi­
„casei noastre“ de la Blă- entuziasmată de colectivul nerii de la Dîlja s-au în- ganizatorică, poemul „Pa­ tinctiv. i mul in cauză, aflăm cu 1
jeni slnt oamenii — das­ în care a intrat —, Viole­ tilnit cu poezia adusă dc tria — templul iubirii“, i surprindere că respectivul )
: „Opinia poeţii locali D. D. Ionaşcu, Concepţia aceasta de a ţ consiliu popular semnează l
:ţiune“ ; călii, părinţii, elevii — toţi ta Ionescu care a făcut Nagy Ştefan. Andraş Mix- prezentat de cei 25 de e- face dintr-un poem o in­
cei care au pus umărul din sala de clasă a pre­ cca, D. Nichifor, Doru Chi- i procese verbale prin care 1
: „Ficca- levi ai Liceului de infor­ cantaţie, un joc bazat pe
;ur“. Pre- nu numai la înălţarea şco­ şcolarilor o carte de po­ eeş, I. Dan Bălan si I. P. matică din localitate, a 1 îi confirmă autobazei... /
roducţie a lii (care şi acum îşi extin­ veste. Vlad. surprins prin încercarea gest, unde mijloacele de ţ starea proastă a drumu- )
in R.F.G.; de realizare in scenă a u- semnificaţie sini directe şi lui, spre a-i servi acesteia 1
ar-artisti- de construcţia cu o sală de Am consemnat doar cî- VERNISAJ aluzive, vizează obţinerea ca motivaţie (obiectivă 1
sport, cu cabinele de desen teva nume. Dar fiecare nui limbaj in spaţiu, vizi­ de poezie în stare elemen­
vedere al i
din
punct de
şi fonic), la amenajarea şi dascăl de aici merită un Miine seară, la orele 18,00, bil organizat, contrapunc- tară. Dar, acest poem- l grijii faţă de exploatarea i
înfrumuseţarea ei, ci mai portret pentru pasiunea şi la Galeriile de artă ale iic, în aşa fel ca-n dialog monlaj, atit de generos ca ? autobuzelor) pentru sus- ■
fondului
plastic din Deva
cu seamă la a o ridica pe dăruirea cu care-şi exerci­ va avea Ioc vernisajul ex­ să fie aduse cuvinte, for­ ţ pendarea traseului. (Ion
treptele eficienţei instruirii tă nobila-i misiune, între­ poziţiei personale a picto­ me şi gesturi, umbra şi lu­ idee şi desfăşurare scenică,
şi pregătirii copiilor. Ade­ gul colectiv, care a ridicat rului loan Cârjoi, membru mini, sunete şi tăceri este o experienţă de înce­ ţ Cioclei).
văraţii autori se numesc şcoala pe loc de frunte şi al Cenaclului Deva al U- (text şi desen regizoral de put, încă neadîncită (el a
6,00 Ra- Cornel Miheţ, învăţătorul la promovabilitaie, şi la niunii artiştilor plastici. Dumitru Velea, de la Tea­ fost prezentat în cadrul CÎND MAI TRECEŢI
neţii; 7,00 unei serbări şcolare, nu PE LA SAIVANE...
3 Revista care a păşit in cel de-al orientare profesională, şi DIALOG trul de stat „Valea Jiului“
rul melo­ treilea deceniu de muncă la şcolarizare, şi la dotare, Petroşani, muzica de pro­ pentru un concurs). „Patria
dii em as- în şcoala din Blăjeni, pen­ şi la gospodărire... un por­ PE ACEEAŞI SCENĂ fesor Felician Roşea, cu ■— templul iubirii“ este în­ Saivanele sînt des cău- ,
0 Buletin tru care a fi dascăl aici să un spectacol ce trebuie lj tate în această perioadă, )
as folclo- tret colectiv în care să a- Artiştii amatori din satele concursul profesoarelor ' cînd fătările la ovine sînt ţ
ea ; 11,00 înseamnă a fi OM, profe­ ducem o caldă strîngere Plat şi Blăjeni — brigada Margareta Bartha, Aurora menţionat, subliniind ce­
11,20 A- sorii Iuliana şi Nicolae de mină şi Vioricăi, Viole­ artistică „Alo, la telefon Turcii şi Mioriţa Şoma). rinţa de a se continua şi
.dio-Tv. ; Crăciun, Iuliana — care, tei, Iulianei, Doinei, Sofiei, brigada", montajul literar potenţa artistic experienţa
“ ; 12,00 „Partid — lumina noastră", Fără a confunda poemul
1 ; 12,05 ca preşedintă a consiliului Daniei, lui Cornel şi lui solişti vocali, grup vocal cu recitarea lui, ci desfă- începută, pentru a da „bu­
olclorului comunal al organizaţiilor Nicolae, lui Octavian şi lui şi dansatori — s-au intilnit curie curată“ în cadrul ac­
a 1 La 3; pionierilor a cules imense Candin... şi părinţilor, şi şurindu-se din" perspectiva
• ; 16,00 in două apreciate specta­ prezentului, actualizînd miş­ ţiunilor de masă ale celei
Coordo- bucurii din aclivitatea-i celor aproape 300 de elevi cole, susţinute pe scenele carea de ritual, s-a adus de a doua ediţii a Festiva­ ^ in plină actualitate. Dacă ^
7.00 Bulc-obştească, iar Nicolae — care au făcut din şcoala căminelor culturale din l aşa stau lucrurile este \
0 Pentru de 20 de ani fidel şcolii lor casa lor. cele două localităţi. Spec­ un omagiu istoriei patriei lului naţional „Cîntarea 1 bine, mai ales cînd fac-
ice revo- tacolele s-au înscris in prinlr-o fericită asociere a României
)relc se- faza de masă a Festivalu­ spaţiului dacic, mitic, din ) torii responsabili între-
e cu a- lui naţional „ C i n t a r e a ţ prind măsuri pentru a s
îţe sono­ României". Memento mori şi a celui DUMITRU DEM IONAŞCU evita pierderile de miei. î
r-o oră ; pasiuni Zece mii de insigne
1 muzical Mai rău este că unele /
conduceri de C.A.P. — Ţ
18.00 Ac- . Atunci era „pionier" cum sînt cele din Bobîlna î
.,10 Muzi- O discuţie cu inginerul şi Foit — se cam plîng '
erite in- Aurel Dula, dc la I.U.M. Pe­ zimbeşte el ; azi, ehei...
Tribuna troşani, este întotdeauna pa­ — De cînd colecţionezi in­ de lipsa îngrăşămintelor
ite : Ini- sionantă. De la inginerie şi signe, Aurel Dula ? organice. Acestea se gă-
nnovarea activitatea de producţie se — Din 1958. I sesc însă din belşug la i
l de cer- trece uşor, aproape imper­ — Cite ai azi în colecţie ?
îşini de \ saivane, dar probabil că *
cat din ceptibil, la fotografie — pa­ — Zece mii. Şi ceva... l gunoiul de aici nu este ţ
Melodii siune „de-o viaţă" a sa — — Din ce domenii ? } „observat", fiind prea
tal ; 19,00 şi mai ales la insigne, pa­ — Vreo 7 000 din sport, din
a : Plai siune de numai... 20 de ani. aproape toate continentele 1 gros stratul in care s-a
atc nouă în acest perimetru al insig­ şi ţările lumii. între ele, re­ ^ aşezat (!). lată de ce le \
col reali- i adresăm îndemnul : cînd '
n Brad ; nelor, Aurel Dula se simte ge este tot... fotbalul. Apoi
muzicală. întotdeauna în largul său, din turism şi vînătoare, deci r mai treceţi pe la saivane,
vorbeşte cu patos şi totală din alte sporturi. Bineînţeles, ţ uitaţi-vâ şi la îngrăşămin-
stăpinire a domeniului, îţi am foarte multe din minerit. i tele cu care s-ar putea
— Cum le procuri ? ’ fertiliza o bună parte din
scoate imediat din buzunar — Prin relaţii de schimb cu
sau dc la reverul hainei o mulţi colecţionari din ţară \ teren. (N. Toader).
nouă achiziţie, provenită din şi din străinătate, sau direct
i „Auto- cine ştie ce ţară sau dome­ prin contactele cu amatori ) VREA
Rocky ,SPOR DE NOAPTE"
RA: Sca- niu. în Valea Jiului şi in în diferitele mele deplasări
; Trepte judeţ, Aurel Dula este un profesionale ori extraprofe-
lui); Pa­ fel de şef de echipă al co­ sionale, la întilnirile anuale Centrul de legume şi fructe Ilia a expediat pînă acum la export 25 tone ceapă deshidra­ | Era o noapte de smoa-
ria) ; Un lecţionarilor de insigne. pe care le avem în ţară şi tată, pentru parteneri de comerţ extern, precum şi G0 tone mere deshidratate, acestea in \ lă. Ora 1,00. Eugen Pe- ţ
*ă (Con- I-am urmărit evoluţia, în in străinătate colecţionarii afara planului. Centrul mai are pregătite pentru expediere G tone de ceapă şi 20 tone me­
tOŞANI : re deshidratate iar alte 20 tone de mere stnt in pregătire. ^ tru Boriţa a intrat şi... a l
il“ (Uni- timp, de vreo 15 ani de zile. de insigne. In fotografie — aspect din timpul pregătirii unei noi „şarje" pentru deshidratare. / ieşit din secţia reparaţii ?
iriile I-H i uz casnic ce funcţionează i
Pelerina
LUPENI: ^ în complexul meşteşugă- l
(Cultu­ O scrisoare primită la re­ cini obşteşti pe care le re­ i resc de pe strada M. Ko- i
rii — se- dacţie de curînd ne informa: zolvă bine. Oricum, munceş­ I gălniceanu, Deva. Corn- 1
itoresc) ; „La laminorul de 800 mm Nu si d r e p t s t © » te mai mult ca alţii. (Paul \ plexul aparţine coopera- ţ
îlea con-
:) î LO- din C.S. Hunedoara este un Creţu, maistru). i tivei „Mureşul" iar vizi- i
n viitor muncitor, numit Dumitru Vi­ Pe Dumitru Vizitiu l-am 1 taiorul nocturn lucrează
jA : Ah, zitiu. Acesta este un mare găsit in depozitul de lingouri. l la secţia respectivă. Insă \
! (Mun- c e l ă t e n e a n o n i m !
:ău- l
SA: Ce- trîntor, nu-i prea place mun­ Muncea. ! numai ziua ! Ce-o fi cău
Muncito- ca, de cînd este muncitor ia — Aveţi duşmani în sec­ , ..., u după miezul ,'
1 tind acolo
Cîntarea această secţie a tras mereu pensie de invaliditate. A re­ gele lor pentru Dumitru Vi­ soarea este tendenţioasă, nu ţie ? —. l-am întrebat. \ nopţii ? Se scuza că „a ţ
i în o- nunţat la pensie şi a venit zitiu. Oare pentru un cbiu- caracterizează colectivul nos­
imbrie) ; miţa de coadă, datorită fap­ tru, recunoscut ca demn şi — Absolut pe nimeni — i intrat să lase nişte seu- (
poliţistul tului că îl ţine in braţe un la lucru. Comitetul de partid, longiti şi un neisprăvit, un ne-a răspuns. Numai prie­ ' le"... Mai degrabă, cre-
R A ŞTIE: tovarăş maistru, numit Creţu, conducerea secţiei, noi toţi rău tovarăş de muncă s-ar harnic între secţiile combina­ teni adevăraţi. Dacă nu-mi ţ dem, vrea spor de noap­
Diavolii mai credem că amîndoi sînt i-am ajutat să lucreze o vre­ fi prezentat atîţia oameni să tului. (loan Dragota, secreta­
lacăra) ; me numai de zi, pentru a se dea sîngele lor ? (Petre Băr- rul comitetului de partid pe erau prieteni adevăraţi, să­ te ! — A se citi dacă se (
ăi patru rude. Deşi este pe postul de reau peste 30 de tovarăşi de . poate, penalizare. (B.
de cul- încărcător cuptoare, dumnea­ reface. Atunci cînd a fost buiea, preşedintele comitetu­ secţie). muncă să-mi dea singe, ] Roşcariu).
îul care lui habar nu are ce-i aia în­ la grea încercare, ne-om lui sindicatului pe secţie). —- Cine se ocupă cu ase­
»pular) ; prezentat peste 30 de oa­ menea scrisori care pone­ să-mi salveze viaţa, atunci
it — se- cărcător cuptoare. Noi mun­ — Dumitru Vizitiu este cu­ cînd pierdusem aproape 3 OMUL MIC
: Fair cim şi el ia banii...". Sem­ meni, mai cu seamă din noscut în secţie ca un mun­ gresc oamenii cinstiţi, munci­ litri de singe ?
uit ură) ; nează : „Un grup de munci­ schimbul B, în care a lucrat, citor bun, care îşi îndepliaeş- tori buni, n-are ce face. N-ar DIN OMUL MARE (
Iunie); trebui luat în seamă, ci pus — îi ştiţi pe cei care v-au
1 negru tori". şi am donat singe pentru el. dat din sîngele lor, strop din i Autobuzul 31-HD-3190 J
urcşul) ; Am pornit pe urmele scri­ Aşa l-am salvat ! (Ion lones- la treabă. (Aurel Cenaru, se­ J Brad—Deva. Marţi, in ju- Ţ
riva lui cu, maistru la cuptoare). cretarul organizaţiei de viaţa lor ?
TE- sorii, ajutaţi şi de tovarăşul — Lucrez de peste 21 de ANCHETA NOASTRĂ partid, schimbul A). — ii ştia pe toţi. Le-am ţ rul orei 15,00. în staţia de (
ctivi la llie Grozavu, inspector de per­ LA LAMINORUL DE l la Bejan urcă un om în
inerul) ; sonal la C.S. Hunedoara. In ani aici, la „800". Ii cunosc — Maistrul Creţu este un mulţumit foarte mult. înainte / vîrstă, proptindu-şi cu 1
âlţimilor bine pe Vizitiu şi pe Creţu. 800 MM DIN om de bază la noi, serios. II şi eu am donat singe. După
secţia laminorul de 800 mm ce mă voi însănătoşi poate ] greu bătrîneţele şi boala 1
stăm de vorbă cu tovarăşii Sînt buni muncitori, oameni C.S. HUNEDOARA, ştiu de mulţi ani şi nu am voi dona din nou. Aş vrea să ţ intr-un baston. Şoferul ■
de muncă ai lui Dumitru Vi­ de încredere. (Florea Tudo- PE MARGINEA observat comportări care să scrieţi la ziar : prietenii mei n-a pornit din staţie pină \
zitiu şi Paul Creţu. Mai întii ran, macaragiu). „CAZULUI" Gontravină cu etica membru­ sînt toţi tovarăşii de muncă nu l-a invitat să se aşe- l
cîteva precizări : Maistrul — De ce nu-şi spune nu­ lui de partid, a conducăto­ de la laminorul de 800 mm, ^ ze, invitaţie însoţită de i
Paul Creţu munceşte în com­ mele cel care scrie ? Vă ga­ DUMITRU VIZITIU rului procesului de producţie. i rugămintea de a fi elibe- |
pentru binat, la- laminorul de 800 rantez eu că nu-i vorba de­ Vizitiu este un muncitor foar­ tuturor le mulţumesc din ini­ I rat unul din locurile nr.
1978 : mm, din 1952, de la 18 ani, spre „un grup de muncitori", te bun. Chiar şi acum, cînd mă că mi-au salvat viaţa,
că.ldu- ci de unul care n-are ce face e suferind, îşi rezolvă , bine ni-au ajutat la necaz. N-am \ 8 sau 9, destinate vîrstni-
•iabil la iar Dumitru Vizitiu din 1959. te bine sarcinile, este corect, să-i dezamăgesc niciodată... l cilor şi copiilor. Nici o
ui, a- Sînt moldoveni, din judeţul şi umblă cu fleacuri. De ce punctual. Ştia că este bol­ sarcinile, cu răspundere. / mişcare ! Toate locurile de !
acoperi Dorohoi, dar nicidecum nea­ nu spune răspicat cine este, (Ing. Ladisiau Beneş, şef de Acestea sînt mărturiile cu­
a deve- muncitoreşte ? (Vasile Mus­ nav, o vreme lucrează numai atelier). lese de la oameni, de la to­ 1 pe primele banchete erau
a prcci- muri. de zi, nu poate face eforturi l-am căutat pe cei doi... varăşii de muncă ai celor ^ ocupate de femei. Doar «
ploaie, Şi acum părerile oameni­ taţă, macaragiu). mari. Aşa cum este ajutat el, reclamaţi. doi pe care-i reclami dum­ i pe locul nr. 5 se afla un >
— Acum Vizitiu este sufe­
nod erai lor : rind, i s-a dat o slujbă după au fost mulţi din secţia noas­ — Sînt la laminorul de 800 neata, stimate anonim. Cu ' bărbat tinăr, voinic şi fru- \
ă la 40 — Dumitru Vizitiu este un tră, toţi care au avut neca­ ce argumente poţi veni oare mos, care la auzul invi­
i sud şi puteri, pînă se reface. A fost zuri cu sănătatea. (Gherasim mm din 1952. în 1959 am taţiei s-a făcut mic, „as-
muncitor foarte bun, a fost printre cei mai buni şefi de Sîrb, laminator). fost primit în partid. Este în combaterea lor, dumnea­
iime vor promovat şef de echipă. Un echipă de la cuptoare. (Cris- pentru prima oară cînd aud ta care ţi-ai luat dreptul ne- cunzîndu-se" (credea el !)
1 şi 6 Cm disciplinat şi conştiincios, — Maistrul Paul Creţu este permis de a te numi „un în haina-i îmblănită. Pen­
e intre tache Cardaş, macaragiu). un om de bază în secţia că sint anchetat. încerc să grup de muncitori", pentru tru cîteva momente toate
işi îndeplineşte exemplar sar­ — Ca să-l salvăm am do-' fia cit se poate de drept cu
L8 şi 19 cinile zilnice. (Simion Pupe- nat singe peste 30 de tova­ noastră, comunist din 1959, toţi subalternii, îi apreciez a masca astfel calomnia ? ^ privirile s-au îndreptat
ea se ză, tehnician normator, secre­ vicepreşedintele comitetului Nu-i cinstit, nu-i omeneşte. spre el. Nu le-a văzut.
căldu- răşi ai soi de muncă. S-au sindicatului pe secţie, un om numai după muncă pe fie­ Ţi-au spus-o aici direct, mun­ O femeie a oferit locul
variabil. tarul organizaţiei de partid prezentat mult mai mulţi, dar care. Tovarăşul Vizitiu este citoreşte, oamenii cu care am ^ bâtrinului bolnav, in timp
iţii sub din schimbul D). n-a fost nevoie. Constantin stimat şi apreciat pentru un muncitor disciplinat. A-
averse medul în care işi face dato­ stat de vorbă, ţi-o spunem ' ce lînărul înalt, voinic şi
— Vizitiu a fost un om de Dragomirescu, Yiorel Nati, cum, de cînd s-a îmbolnăvit şi noi !... . frumos se făcea tot mai
îa dovi- bază în secţie, la cuptoare. Remus Herban, loan Livezea- ria. Dumitru Vizitiu este cel grav, il ajutăm cu toţii. Este ţ mic pe banchetă si, mai
fi mai De o vreme s-a îmbolnăvit nu, loan Todereanu, llie Dra- mai bun manevra,nt pe o omeneşte, nu ? Cînd se va GH. I. NEGREA
cădea maşină din import. Cînd s-a face sănătos, va munci din ILIE GROZAVU 1 ales, in faţa călătorilor
rmă de grav. A fost în comă, a gomlr, Petru Copil, Tnaian j<" Lara).
pierdut mult singe. Din iulie Costa, loan Drăghinceo şi îmbolnăvit grav, l-au salvat nou pe schimburi. Este activ, insDector de personal
1977 a fost propus pentru mulţi alţii au donat din sîn- tovarăşii săi de muncă. Scri­ bun organizator şi are sar­ la C.S. Hunedoara