Page 6 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 6
ÎN SPRIJINUL LECTORILOR,
PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE
e Tele
PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ
cronica judeţeană 1G,00Telex ;
Angajare responsabiSâ, pe coordonatele unei noi calităţi 17.05 Pentru
16.05 Teleşco.
16,35Curs (!•
ber, vă
Principalele evenimente 17,20Reporta
roc —
Rezultatele obţinute de tele ar fi fost şi mai bune. rea tehnologiilor de prepa muncă din secţia nemetali greş ;
aie lunii februarie harnicul detaşament al mi neritmicitate şi, îndeosebi, rare, pentru a asigura un fere Zlaşti sînt mari şi ge 17,40Viaţa j
Mă refer la fenomenele de
18,15Fotbal
nerilor din Poiana Ruscăi
înalt grad de extracţie a
neroase. ;,finind seama de
Rezuma
în îndeplinirea sarcinilor ia calitatea minereului ex fierului din minereu, în cerinţele tot mai maori ale disputai
IN PRAGUL PRIMĂVERII SE EVALUEAZĂ FORŢELE Şl de plan şi a angajamente tras. Un calcul simplu de condiţiile exploatării mi beneficiarilor, vom realiza uropeni
SARCINILE ÎN AGRICULTURĂ lor asumate în întrecerea monstrează că pentru ex nereurilor cu conţinuturi cea de-a treia linie de sfă- ventus,
lctico T
socialistă pe anul 1977 în tragerea celor peste 31 mii mai sărace. In paralel, vom rîmare din treapta a doua — Iive
Luna februarie, lună de ţional unic de dezvoltare a dreptăţesc şi susţin afir tone minereu rebutat s-a acţiona pentru perfecţiona de preparare, ceea ce va Andcrlc
trecere spre primăvară, a economiei naţionale şi din maţia din raport. La pro consumat inutil o mare rea instalaţiilor în scopul duce la creşterea producţiei ia — I
ctebu-rg
avut o agendă de lucru bo indicaţiile date de secreta ducţia globală, sporul va cantitate de energie elec reducerii consumurilor de de dolomită concasată cu şi aJlfcl»
gată în preocupări specifi rul general al partidului, to loric obţinut peste plan a trică". gaz metan şi energie elec 300 tone pe zi“. De aseme 18.50Români
ce acestei perioade. Avem varăşul Nicolae Ceauşescu. atins 79,5 milioane lei, iar Tovarăşul, Ioan Bălan, trică şi valorificarea mai nea, inginerul Vasile Pa 19.20 1001 de
19,30Tel c jur
în vedere, în primul rînd, Analiza a cuprins domenii cel ai producţiei marfă a lăcătuş la rambleul hidrau intensă a deşeurilor de vel, directorul E.M. Ghelar, 19.50 Fa ord
analiza amplă şi profundă le esenţiale ale agricultu depăşit 63,2 milioane iei. lic, s-a referit în cuvîn- preparare". a relevat direcţiile de ac 20,00 Ora tin
pe care plenara Comitetu rii : producţia vegetală şi întregul spor de producţie tul lui fa greutăţile ivite Vorbind despre impor ţiune pe care se va înscrie 21,10 Publici*
21,15 Telerec!
lui judeţean de partid cu animalieră, dezvoltarea ba a fost obţinut pe seama în activitatea rambieului tanţa intensificării ritmuri activitatea consiliului oa Rcbeng
activul din agricultură a zei tehnico-niateriale, efi creşterii productivităţii hidraulic de Ia E.M. Ghe- lor de execuţie la lucră- menilor muncii de la a- 22.20 Telejur
făcut-o asupra complexelor cienţa economică, probleme muncii, nivelul planificat . ceasta mină.
probleme ale dezvoltării şi organizatorice şi de pregă al acestui indicator fiind Prezentînd planul pe a-
modernizării agriculturii tire a cadrelor, creşterea depăşit cu 17 324 lei pe lu Adunări generale ale oamenilor muncii nul 1978, angajamentele şi ItA?
judeţului. Plenara a avut producţiei agricole în satele crător. S-au obţinut impor programul unitar de mă
ca temei sarcinile stabilite necooperalivizate, dezvolta tante sporuri de producţie suri pentru îndeplinirea BUCUREŞ'
de -Consfătuirea de lucru rea activităţii de cercetare fizică : 43 246 tone mine Iar. „Trebuie urgentată de rile de investiţii, tovarăşul lor, directorul întreprinde dioprogramu
de la C.C. al P.C.R. cu pri ştiinţifică. reu de fier ; 170 500 tone rii, tovarăşul inginer ■ Vasi radiojurnal;
mii secretari şi secretarii dolomită ; mai bine de finitivarea lucrărilor din Constantin Malea, director le Golda, sublinia că pla sci ; 8,10 ’ O
lor ; 9,00 Rfi
cu problemele agricole ai Apreciind rezultatele do- 4 300 tone diverse sorti etapa a Il-a a acestei in c-u dezvoltarea, releva că nul şi angajamentele „ne lătorilor : ]
comitetelor judeţene de bîndite in dezvoltarea şi mente de talc. A fost de stalaţii — sublinia el —, acestea „reprezintă şi, baza obligă la perfecţionarea în ştiri; 10,45
agriculturii
viitoare
exploatării
în
păşit şi planul de investiţii
constructorul (T.C.M.M. —
modernizarea
partid, 'de şedinţa comună noastre socialiste în. primii cu aproape 19 milioane lei. n.n.) nu mai poate amina acest sens, trebuie să ne o- tregii activităţi, care tre il,00 Buletir.
Avan premie:
a Comitetului Politic Exe terminarea funicularului de eupăm ou fermitate de pu buie să asigure trecerea la 11,35 Discoti
Aşa cum realist aprecia
cutiv al C.C. al P.C.R., a doi ani ai cincinalului, ple raportul, rezultatele obţi la Crăciuneasa". nerea în valoare a zăcă o nouă calitate, aşa cum Buletin de
comoara fol
Biroului Permanent al Con nara a stabilit măsurile ce nute sînt în primul rînd mintelor din zona puţuri ne-o cere secretarul gene 13,.., Du ;a
siliului Suprem al Dezvol trebuie întreprinse pentru rodul eforturilor colective S-au afirmat şi alte cri ral al partidului nostru". Tehnic-club
tării Economice şi Sociale îndeplinirea neabătută a o- lor de muncă din subuni tici, mai ales la deficienţe lor 3 şi 4 de la E.M. Ghe- I.M. Hunedoara, cu toate jurnal ; 16,1
şi a Consiliului de Miniştri, biectivelor în următorii tăţile întreprinderii care, le în domeniul protecţiei lar şi, un perspectiva ur greutăţile pricinuite de cîntece ; 1
condiţiile de zăcămmt, tre
precum şi de Plenara Con ani, pentru alinierea mai grupate în jurul celor pe muncii, al aprovizionării mătorilor ani, de găsirea buie să asigure cantităţile economice ;
de .ştiri ; 17,
siliului Naţional al Agricul fermă a .acestei importante ste 240 de fruntaşi în în tehnico-materiale a locu soluţiilor optime a valori de metal cerute de side- milici ; 17,4
substanţelor
mine
ficării
turii. care avuseseră loc ramuri a economiei la e- trecerea socialistă, sub con rilor de muncă, al utiliză rui'j,: e, desigur printr-o fonic ; 18,00
imetrele
din
rale
utile
chiar la începutul lunii. forlul judeţului ce are ca ducerea organizaţiilor de rii maşinilor şi folosirii Vadul Dobrii şi Nădăştia- activitate calitativ supe 20,30 Refle:
20,40 Cadeni
Plenara Comitetului ju obiectiv realizarea unei pro partid, au reuşit să acţio timpului de' lucru ş.a. Ocoli.ş". Subinginerul Ni rioară. O zi într-o
deţean de partid a exami ducţii suplimentare în va neze mai competent pentru Trăsătura dominantă a colae Tirănescu arăta că IOAN GABOR letin de şi
nat modul în care se înde loare de cel puţin 5 miliar sporirea producţiei. dezbaterilor a fost însă ambiţiile colectivului de ziarisf-colaborator Non stop r
plinesc prevederile progra de lei în actualul cincinal. Exigenţi cu ei înşişi, cu modul, direcţiile de acţiu
melor judeţene de dezvol în acest fel plenara Co munca lor, participanţii la ne pentru asigurarea înde
tare a agriculturii şi indus mitetului judeţean s-a con dezbaterile din adunare au plinirii exemplare a sarci IN SPIRITUL SARCINILOR DESPRINSE Si
triei alinTentare pe perioa- stituit intr-un autentic fo abordat în mod critic şi nilor pe acest an şi pre
' da 1976—1980 şi sarcinile rum exigent de punere în autocritic unele % domenii gătirea condiţiilor exploa DIN CONSFĂTUIREA CONSACRATĂ DEVA : I
ce revin judeţului Hune relief a obiectivelor şi sar ale activităţii întreprinde tării în minele din Poiana PROBLEMELOR AGRICULTURII cată (Patrii
RA : Melod
doara în anul 1978 şi -în cinilor ce stau în faţa a- rii în care s-au manifestat Ruscăi în viitor, în spi lui (Flacăr;
perspectivă din planul na griculturii judeţului. deficienţe. ritul cerinţelor formulate sau picior
Subliniind valoarea par de secretarul general al carnavalului
LA FAŢA LOCULUI, IN MIEZUL PROBLEMELOR ticipării responsabile a oa partidului. De la însufleţi- Gini pregătim realizarea rul) ; PETR
că
Întunec
menilor muncii la activi Sally (7 N
Punînd in practică indi Conferinţei Naţionale a tatea unităţii, concretizată toarele chemări şi răspun play (Repul
caţiile '-şi sarcinile date de partidului, a indicaţiilor intr-un beneficiu total de suri la întrecere între bri a 17700 kg legume Surisul ma
secretarbl general al parti date de secretarul general peste 4,4 milioane lei, to găzile de mineri, formula VULCAN:f
cilorcse) ;
dului, tovarăşul Nicolae al partidului, tovarăşul varăşul Stan Stoica, conta te de minerii Sandu Safta, neterminată
Ceauşescu, luînd ca exem Nicolae Ceauşescu, cu pri bilul şef al întreprinderii, de la sectorul Teliuc şi Pe producţie marfă la hectar TRILA : C<
plu stilul său de lucru, Bi- lejul vizitelor de lucru e- arăta .că ea a fost activ tru Costa (Cocoş), de la (iVluncitores
rotil Comitetului judeţean fectuate anul trecut în ju susţinută de efectul pozitiv sectorul Lelese, calea dez Un gentlem
batic
(Mun
de partid utilizează frec deţ, şedinţa comună a exa- al măsurilor iniţiate de baterilor s-a trasat firesc Din cuvîntarea rostită de pregătiri se desfăşoară şi în CÂNI : Adc
vent modalitatea analizării _ jminat modul în care se în partid şi de stat pentru către obiectivele de per secretarul general al parti cîmp. Pînă acum au fost a- mos (7 Noic
problemelor majore speci-" făptuiesc măsurile stabilite creşterea calităţii vieţii mi spectivă. Tovarăşa ingineră dului, tovarăşul Nicolae piicate îngrăşăminte organi- . Mama (Stei
RABARZA
fice ale economiei judeţu cu privire la realizarea rit nerilor. „Am obţinut rezul Gabriela Boţa, secretara Ceauşescu, la Consfătuirea ce pe 42 de ha, urrnind să de tine (M
lui la faţa locului, în di mică a planului la cărbune, tate bune — a arătat vor comitetului de partid de la de lucru de la C.C. al P.C.R. mai fertilizăm încă 8—10 ha. TIE : Ma:
rectă legătură cu organele îndeplinirea programului bitorul — însă ne-am con U.P. Teliuc, arăta : „Tre consacrată problemelor agri Imediat ce starea terenului (Patria) ; Di
căra) ; GEC
şi organizaţiile de partid, cu fruntat şi cu greutăţi care, buie să ne intensificăm e- culturii, din 1—2 februarie şi timpul ne vor permite, vom preşul bulp
oamenii muncii şi cadrele de mecanizare a lucrărilor a.c., am desprins faptul că trece la efectuarea arături.lor dă (Casa di
miniere pe anul 1978, mo dacă ar fi lipsit, rezulta forturile pentru moderniza- ŢEG : Zbi
de specialişti. Asemenea dul în care se realizează o deosebită atenţie se im pe suprafaţa rămasă neogo- septembrie
modalităţi conferă analize programul pregătirii şi per pune să fie acordată creşte rîtă din toamnă. Amenajarea LAN : Jurn
lor elementele strict nece fecţionării forţei de muncă, rii producţiei de legume, ast pentru irigaţii pe cele 90 de tor de şcoa
tură) ; Mic;
sare fundamentării realiste stadiul pregătirii şi desfă fel incit fiecare judeţ să-şi ha este verificată şi se află nie) ; S1MI
a hotărîrilor şi deciziilor, producă legumele şi cartofii în stare de funcţionare. Tot burg — set
cum ar fi cunoaşterea amă şurării lucrărilor de inves de care are nevoie, [n acest odată, amintesc şi faptul că sul) ; IL1A
mandrelor
nunţită a realităţii, vizarea tiţii industriale suplimen sens, s-a cerut producători ne-am procurat săminţa, er- I.AR : Tim
directă a cauzelor unor tare aprobate de conduce lor de legume să acţioneze bicidele pentru 56 de ha şi (Muncilores
neajunsuri, a factorilor de rea partidului. Au fost e- ferm pentru a asigura pro îngrăşămintele complexe ne Marile spei
terminanţi, evaluarea co xaminate, de asemenea, fe ducerea unor răsaduri de cesare. Tehnologiile de lucru
rectă a forţelor angrenate lul în care se materializea calitate, să amplaseze cultu sînt stabilite pentru fiecare
în soluţionarea operativă şi ză măsurile ‘ privind îm rile legumicole numai în te cultură. Activitatea în cadrul i ROf
e
eficientă a problemelor cu bunătăţirea aprovizionării renuri irigate, să eşaloneze fermei este organizată pe
care se confruntă colective populaţiei şi asigurarea a- judicios producţia pentru ca două echipe. Am întocmit un Rezultatei
le de muncă şi organele de sistenţei medicale. pînă la 15—20 septembrie grafic de eşalonare a lucră ordinare a
conducere colectivă politi- în cadrul şedinţei au fost să fie strînsă întreaga recol rilor şi de folosire a forţei
^că şi tehnică. stabilite măsuri suplimen tă, în afară de rădăcinoa- de muncă, astfel incit să fie FAZA I:
O asemenea analiză a în tare care să asigure îmbu se şi varză. asigurate plantatul, întreţine Extr. I —
treprins Biroul Comitetului nătăţirea generală a activi Sarcinile cu care se con rea şi recoltarea in bune ^ Extr. II -
Extr. III
judeţean de partid, zilele tăţii în domeniile analiza fruntă în acest an ferma condiţii. Cooperatorii Victoria 43-
trecute, împreună cu Biro te, a organelor şi organiza horticolă mixtă a C.A.P. Deva Alba, Anghel Huli, Viorel Extr. IV
ul Comitetului municipal ţiilor de partid, de sindicat au fost dezbătute cu coope Vasiu, losif Dobre, Rozalia
de partid Petroşani şi Bi şi U.T.C., a consiliilor oa ratorii şi sînt cunoscute de Anghel, Floare Cioancă, Ana FAZA A I
Extr. V -
roul Executiv ai Consiliu menilor muncii, care să toţi cei care îşi desfăşoară Gheti, Ileana Miron şi alţii 45
lui oamenilor muncii de Ia ducă, în final, la creşterea activitatea in legumicultura lucrează cu multă conştiin Extr. VI
Combinatul minier Valea producţiei de cărbune. şi pomicultură. In acest an ciozitate şi răspundere pen 31
Uriaşul trunchi de fag a ajuns la destinaţ-ie. La o primă
Extr. VII
Jiului. în lumina sarcini destinaţie, deoarece de aici va pleca la prelucrarea adevă ne revine datoria să produ tru respectarea graficelor de 43, 34
lor desprinse din hotărîrile CORNEL ARMEANU rată. cem, în medie, cîte 17 700 kg lucrări.
legume producţie marfă la Ne preocupă şi recupera FAZA A II
hectar. Pentru a realiza o- rea rămînerilor în urmă exis Extr. VII
biectivul amintit, eforturile tente la efectuarea tăierilor 43
(Urmare din pag. 1) case, dar principala rezer noastre sint concentrate la şi fertilizărilor in livadă, in 12 Extr. IX
Util IPOSTAZf UIUM vă de creştere a producti pregătirea unor baze temei: acelaşi timp, amintesc că in
grele (grinzi — n.n.), care vităţii muncii rămîne fo nice recoltei. această primăvară vom de FAZA A
nu ţin seama de indicaţiile losirea integrală a timpu in scopul producerii răsa mara lucrările pentru înfiinţa Extr. X
conducerii partidului pri rilor tehnici să se afle mai pentru rezolvarea anumitor lui de lucru, atît realiza durilor — aproape 2 500 000 rea unei livezi noi pe 70 de 4, 45
Extr. XI
vind proiectarea şi reduce mult în mijlocul muncitori nepotriviri şi greutăţi. Dar rea unui coeficient de pre fire —, vom asigura peste ha, din care 30 de ha plan 17, 5
rea costurilor investiţiilor, lor, să le asculte părerile cum pentru străduinţă nu zenţă de 97 la sută cit şi 4 000 mp de răsadniţe. Din taţie superintensivă. in ceea Extr. XII
economisirea cimentului şi şi propunerile" — spunea există o unitate de comen- — mai ales — utilizarea e- suprafaţa respectivă avem a- ce priveşte activitatea finan 16, 29
Extr. XII
a metalului" — spunea to fectivă a programului de menajaţi deja 1 500 mp, din ciară, ferma îşi va echilibra 45, 24
varăşul Constantin Tampş. în aceeaşi adunare tovară surare exactă, nădejdea ră- lucru. care 500 mp sînt însămînţaţi veniturile cu cheltuielile, asi- Fond de
„Fabricăm la Hunedoara şul Albuţ Visirin, şef de ^mîne şi pe mai departe în cu legume timpurii. Semăna gurînd rentabilizarea produc lei.
"efortul colectivului.
fîşii de planşeu care nu echipă la secţia carcase. Acum, la I.M.C. Bîrcea, tul verzei, ardeiului şi vinete- ţiei.
mai sînt cerute şi avem în Producătorii de materiale La nivelul conducerii productivitatea este ele lor s-a făcut eşalonat, plan Acţionînd cu întreaga răs
stoc circa 5 000 mc“ — a- de construcţii au discutat, I.M.C. Bîrcea s-a elaborat mentul hotărîtor ca între tele fiind deja răsărite. De pundere pentru înfăptuirea
răta tovarăşul Pavel Cara. în adu area generală, în un program complex de prinderea să devină unita asemenea, avem asigurat ră sarcinilor ce ne revin din
„Produsele care nu sînt spiritul cuvîntării tovară creştere a productivităţii te model de organizare, sadul necesar de ardei şi programele judeţene de dez Timpul i
rentabile, trebuie ori să le şului Nicolae Ceauşescu la muncii, în mai multe va oa să se poată trece la săp- roşii pentru plantat în solar. voltare a legumiculturii şi martie 197!
rentabilizăm ori să oprim adunarea generală a oa riante. S-a prevăzut, pre In vederea producerii unor pomiculturii ne vom aduce o roasă, teu c
tămîna de lucru redusă, răsaduri de calitate, viguroa contribuţie mereu sporită Io cădea ploi
fabricarea lor" — opinia menilor muncii de la I.M.G. pararea centralizată a be- pentru ca aceste măsuri să se, am pregătit ghivece pen îmbunătăţirea aprovizionării Vijitul va
sud. Temp
tovarăşul Petru Bugnaru. Bucureşti. Cu faţa la mo- , toanelor, mecanizarea ope aibă efectele cele mai po tru a repica o bună parte populaţiei cu legume şi fruc prinsă, no
„Ca să mărim productivi dernizare, la eficienţă, la raţiei de asamblare a ar- zitive asupra ridicării rea din răsaduri, acţiune pe ca te, vom asigura creşterea ve 8 grade, ii
între 13 şi
niturilor cooperativei agricole
tatea muncii ne trebuie o producţia fizică şi produc măturilor la panourile mari le a nivelului de trai al re o începem în această săp- şi ale membrilor cooperatori, locală.
tămînă.
Pentru 3
maşină de debitat- fier-be- tivitate. Reprezentantul cen şi tuburile premo. reorga oamenilor muncii de aici. Paralel cu lucrările organi ing. SZEGEDI LADISLAU Vreme în
ton. Şi aş mai spune că se tralei a dat asigurări că nizarea fluxului de fabri zate |a producerea şi îngri şeful fermei horticole mixte cerul vâri
ploi slabe
cere din partea conducăto- se va depune străduinţă caţie la atelierul de car 1. MIRZA jirea răsadurilor, o serie de a C.A.P. Deva