Page 61 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 61
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (
CONFERINŢA MUNICIPALA
A FEMEILOR PETROŞANI
In spiritul afirmării 12.00 Telex
Vom da lemnului întrebuinţări superioare, 12.05 mii ia Roma
multilaterale a personalităţii rea e
aşa cum cere economia naţională 13,45 Muzic.
4) î
14,25 Semifi
femeii (Urmare din pag. 1) — Ce alte noutăţi putem vînzare, vinde la cerere şi intern
„Cenţi
anunţa cititorilor noştri, cu plata în rata lunare. social- la Brad, a unei mi- lecţlur
croeantinc şi a unei came
„Femeile cai e muncesc seţare" (Maria Mihuţ, pre lucrare superioară a aces beneficiarilor produselor Sin,tom în curs de pregătire 15.05 ticii ; Agenţi
în localităţile Văii Jiului, şedinta Comitetului orăşe tor resurse. întreprinderii pe care o de noi prototipuri ou care re intime pentru femei la 15.35 Clubul
reprezentînd 2 i la su<tă nesc al femeilor Vulcan) ; conduceţi ? vom participa la expoziţia secţia noastră din Haţeg. 16.35 Săptăi
din numărul total al per „Şi noi, ţărăncile din Jieţ, — Cum este şi firesc, în — Multe şi interesante. naţională oe se va organiza De asemenea, subliniez 16.50 ternă Kugbi
sonalului muncitor, îşi a- ne angajăm să facem mai cadrul întreprinderii aveţi Desfacem produsele noas- în iiuiliie—august a.e. Men- faptul că cei peste 1000 — Frî
duc contribuţia la îndepli mult decît am făcut pînă secţii de frunte, oameni de oameni ai muncii din celor
nirea şi depăşirea indicato acum în ce priveşte contri fruntaşi in muncă. cadrul I.P.L. Deva, vor be 18.35 Antol
tru Ci
rilor planului economic în buţia la fondul de stat cu — Intr-adevăr. La succe neficia, de la 1 aprilie ac., 19.30 Telcju
retribuţiei,
de
majorarea
profil teritorial... Femeile produse animaliere şi la sele noastre îşi aduc con 5 MILIARDE LEI. 19.50 Teleen
din Valea Jiului se anga acţiunile de gospodărire tribuţia în. mod deosebilt ceea ce va determina cîş- 20.30 Mari
jează să realizeze 40 din comună" (Virginia secţia de mobilă din Ha tiguri sporite pentru fieca „Infrii
lVilkin
de milioane lei econo Blaj, Jieţ, oraşul Petrila); ţeg, qondusă de iing. re lucrător. Totodată, va Tv. —
mii prin acţiuni de mun „Va trebui să facem mai Gheorghe Tralndafir, secţia tre şi prin magazinul pro ţionez că unele se află , în constitui şi un imbold în tliouri
că patriotică, să-şi spo mult pentru antrenarea fe de mobilă din Brad, con priu, deschis în strada Le faza de proiectare, iar munică. Dealtfel, lucrătorii 22.00 Intilni
rească substanţial contri meilor casnice din cartiere dusă de ing. Gheorghe Cîr- mn, din Deva. Lunar vin două tipuri de mobilă pen din toate secţiile compo umorii
buţia la rezolvarea proble la acţiunile care se orga je. MunciiltJori de frunte a- dem aToi mobilă în valoa tru sufragerii, sînt deja în nente ale întreprinderii 22,40 Telcju
melor social-gospodăreşti nizează pe tărîm social- vem la Brad, pe Ioan Be- re de peste un milion de lucru — o garnitură de hol noastre muncesc ou dărui
şi cu caracter educativ. cultural, precum şi în spri nea, Petru Martin, Florea lei. De la 1 ianuarie a.c., şi una de dormitor. Tot ca re şi abnegaţie pentru a-şi
Vom face totul, stimate to jinul educării copiilor" Cai-, Dorin Ndstor, Victor magazinul a fost dotat ou o noutate, care ne bucură îndeplini exemplar sarci
varăşe secretar general, (Cornelia Iloiu, directoare Dlniş, Elena Stana şi alţii, o maşină specială pentru în mod deosebit şi ne dă nile trasate dc partid, a
pentru înfăptuirea exem la Fabrica de textile Pe la Haţeg i-aş numi pe Con transportul mobilei la do noi imbolduri în muncă, contribui cit mai rodnic la
plară a sarcinilor care ne troşani, Silvia Banacu, me stantin Petrescu, Ionel miciliul cumpărătorilor, iar este trecerea din trimes realizarea angajamentului BUCURE;
revin în sporirea avuţiei dic stomatolog, Aurelia Danci u, Ion Prejban, Olga de la 1 mai îl vom dota trul IV a.c., la săptămîna de înaltă onoare muncito dioprogram
naţionale, în nobila noas Filip, secretară a Comite Ijae, la Petroşani — Ale eu încă două maşini, pen de muncă redusă. Grija rească, comunistă, pe oare Radio j urna
presei ; 8,1
tră misiune de mame şi tului municipal al U.T;C.). xandru Cete,' Maria Rovay, tru a răspunde tuturor so permanentă faţă de om se l-a luat organizaţia jude diilor ;
soţii, de păstrare a tine De fapt, la fel au vorbit la Deva — Zsok Iositf, Vi- • licitărilor. Magazinul func va concretiza şi prin darea ţeană de partid în acest ştiri ; 9,05
radio ;
reţii şi vigorii naţiunii, aproape toate cele ce au cliente Bodea şi alţii. ţionează ca expoziţie cu în folosinţă a unui grup cincinal. ştiri ; 11,00
de educare a noilor gene luat cuvîntul : Maria Sîr- 11,05 Alias
raţii" — este angajamen buşcă (Dricarii), Elisabeta • Avanprcmi
tul reprezentantelor celor Ciort (Petrila), Maria Du- începe semănatul la 12.00 Bulei
peste 50 mii de femei din mitraş (Aninoasa) şi altele. Din com<
nostru ; 13
Valea Jiului, exprimat în Demne de subliniat sînt 15.00 Merit
telegrama adresată Comi maturitatea şi responsabi Radiojuma
tetului Central al partidu litatea cu care femeile SFECLA DE ZAHĂR recording ;
rii ; 20,30 .
lui, tovarăşului Nicolae şi-au analizat munca depu 20,40 Cadci
Ceauşescu, de Conferinţa să. Prezente în toate do Radiojurna
municipală a femeilor Pe meniile de activitate —pe Vă prezentăm experienţa C.A.P.Pricaz, nul dansul
de ştiri ; 0
troşani. ste 12 600 fiind încadrate muzical n<
în spiritul angajării ple în producţie —, femeile
nare la noi acţiuni, al par din Valea Jiului, mulţu care a obţinut 48169 kg la hectar TIMIŞOA
ticipării intense la realiza mind cu recunoştinţă fier alitatea ra
ce şi joci
rea multiplelor obiective binte, pentru condiţiile măneşti şi
ce stau în faţa municipiu create, precum şi cele care • Densitate de 100 000 plan întreţinere s-au efectuat ţilor conic
lui s-au desfăşurat şi dez se vor crea prin grija te la hectar ia recoltare ; cîte trei praşile mecanice Dinlr-un ;
Astăzi pop
baterile pe marginea dării partidului, în vederea afir © Venitul net realizat la hec şi trei praşile manuale, rad ; 19,1
de seamă prezentate asu mării tot mai plenare a tar : 5 760 lei ; precum şi un tratament scena liric;
pra activităţii din ultimii personalităţii lor în viaţa o Pregătim condiţii pentru împotriva afidelor. Recol serat Cabi
Nicolae I-I
ani a organizaţiei munici economică, socială şi poli tarea s-a făcut la sfîrşitul 20.00 Calei
pale a' femeilor. „Să fim tică, sînt hotărîte să-şi per ca în acest an să depă lunii august, lucrările fiind
participante tot mai acti fecţioneze continuu mun şim 50 000 kg sfeclă de organizate în acord global
ve la tot ce se înfăptuieş ca, pentru a face din miş zahăr la hectar .cu cooperatorii şi cu me Cin
te" i— a chemat tehnicia carea de femei din muni canizatorii. Cu toate că a
nă Farcas Erna, de la cipiul Petroşani o organi Ţăranii cooperatori şi fost afectată de grindină,
„Vîscoza" Lupeni, care a zaţie puternică.' mecanizatorii din Pricaz fiind distrus 70 la sută din deva :
vorbit în numele celor ★ au acumulat o experienţă aparatul foiiar, rezultatele buzul“ HI (
(Arta);
600 femei de la această u- în prima . sa plenară, valoroasă în cultura sfe obţinute la cultura sfeclei ramouche
nitate ; „Nu ne mulţumeş noul comitet municipal al clei de zahăr, lucru oare de zahăr au răsplătit din pe cer (S
te cit am făcut. Vom mo femeilor Petroşani a rea este demonstrat şi de fap plin eforturile depuse. Ve surîs în i-
slructoru!)
biliza mai mult femeile les în funcţia de preşedin tul că în primii doi ani nitul net realizat la hectar Acţiunea „
din cele 5 unităţi mari ale tă pe tovarăşa Maria Bră- Lemnul coboară din munţi cu ajutorul funicularului, di ai actualului cincinal, uni este de 5 760 lei, ceea ce rea) ; Sirii
oraşului la toate acţiunile nişteanu. rijat si bine supravegheat de oameni, de forestieri. tatea noastră a livrat su reliefează rentabilitatea ri (7 Noieml
roşie (Rep
de gospodărire şi înfrumu DOINA COJOCARU Foto : V. ONOIU plimentar peste 700 tone dicată a acestei culturi. Poruncă îi
sfeclă. în anul trecut, fa ral) ; Cors
ţă de 30 de tone- planifica în acest an cultivăm 30 riile I-ll
te, am realizat 48,16 tone de ha cu sfeclă de zahăr, VULCAN :
Municipiu prin excelenţă meni, la gunoi menajer — te, pe care am văzut că toa că — Piaţa Mare. Acum a producţie marfă la hectar. în tehnologia culturii am tinent (Mi
industrial, Hunedoara, în 28, un autoaspirator cu perii, te femeile din subordine îi fost trimisă la piaţa din Căror factori se datoresc stabilit măsuri care să ne NEA : E\
(Minerii!) ;
afară de largile categorii de cîteva tractoare, remorci, respectă şi mai ales, îl as spatele complexului Dună aceste rezultate ? asigure realizarea a cel Filiera I
oameni ai muncii prinşi zil containere etc., că sînt totuşi cultă. in strada 23 August, rea, pentru că s-a îmbolnă puţin 50 000 kg sfeclă de URICANI :
nic lingă flăcările furnale- prea puţine mijloacele de am găsit pe Elvira Notar vit o colegă. Soţul lucrează Cultura fiind amplasată zahăr la hectar. Terenul niei o
ior, oţelă.riilor, în vecinătatea transport şi au trebuit să măturînd de zor în haine cu în C.S.H. Munca i se pare după cereale păioase, s-au este arat şi fertilizat cu g lin dă (
BRAD :
(
ţag'ieior de oţel spre lami mai închirieze tractoare. rate, peste care trăsese piep la fel de cinstită ca oricare efectuat arături de vară 40 tone gunoi de grajd la (Steaua r<
Regăsire I
nare, în adîncurile minelor Mai au nevoie de dotări la tarul de atenţie pentru şo alta. in bulevardul M. Vi- de bună calitate. Am apli ha. în toamnă am aplicat clin S.narti
cat cîte 20 tone gunoi de
sau la fabrica de încălţă sectorul mecanizare. Norocul feri. O întreb de ce lucrea teazu găsim doar două fe grajd pe întreaga supra 85 kg-s.a. fosfor la ha. De GEOAGIU-
minte, mai are şi o serie de reporterului să găsească de ză în hainele curate. La mei din patru, cîte ar trebui faţă, care s-a încorporat asemenea, avem procurată muşchetari
oameni ai muncii care mun la început doi oameni exem răspunsul că are 28 de ani să fie la lucru. Şi acestea în sol odată cu arătura de sarea potaşică şi azotatul tură) ; IiA
urcă mun
cesc onest, anonim, dar a plari. Maria Murgu, din Hu şi Ia sfîrşitul programului sînt revoltate că celelalte toamnă sau cu cea efectua necesare. Mecanizatorii Du BRAZI: Oi
căror prezenţă este şi va fi nedoara, are o vechime în are o întîinire, n-am îndrăz lipsesc nemotivat şi nu pot tă în „ferestrele" iernii. mitru Orăşan, Vasile Boţa riile I-II ;
în toate timpurile necesară, muncă de peste 15 ani. Ca- nit să mai zic nimic. Vio să-şi realizeze sectorul. Ma Primăvara, odată cu pre şi cooperatorii cu care an play (Ct
indiferent de surprizele pe rolina Costea nu mai puţin rica Moldovan, Rozalia Var- ria Covaci şi Eva Fag spun gătirea terenului, s-a făcut gajăm cultura în acord SIMERIA :
seriile
care ni le pregăteşte viitorul. hotărîte că trebuie să se ia fertilizarea cu 85 kg s.a. global cunosc tehnologia ILIA : At.
O asemenea categorie de măsuri împotriva celor care (substanţă activă), fosfor şi de lucru stabilită, produc Rommel
oameni ai muncii este şi a- nu se ţin de treabă. Lucru 165 kg s.a. azot la ha, din ţiile şi veniturile ce tre LIUC : C
miezul no
ceea de la salubritate şi cu care toţi oamenii muncii care jumătate s-a adminis buie să le obţinem la sfe
spaţii verzi — aşa numin- sînt de acord, in încheierea trat concomitent cu semă cla de zahăr şi modul de
du-se serviciul special al LOCUL LOR OE MUM raidului nostru, sugerăm con natul. Pregătirea terenului retribuire pe tona de pro
J.G.C.L. Hunedoara. A ne ducerii l.G.C.L. Hunedoara s-a realizat grădinăreşte, dus. V£
pleca privirea şi a scrie de ca la o şedinţă de sindicat, printr-o trecere cu discul, Vom acţiona cu toată
spre aceşti oameni, care fac STRĂZILE ORAŞUL UI contabilul să le explice oa iar restul lucrărilor s-au priceperea şi hărnicia pen
Timpul
curăţenie în oraş, în urma menilor cum se aplică retri făcut cu combinatoriii, ni tru a valorifica deplin po 18 martie
noastră, a celor care tre buţia în acord, de cînd se velatorul şi tăvălugul. Se tenţialul de producţie al neral nes’
cem preocupaţi sau la o sim aplică şi la gospodărirea o- mănatul l-am încheiat la unităţii noastre, aşa cum a mai mult
ploi slabe
plă plimbare aruneînd pe de 24. îmi spun amîndouă ga şi Maria Moldovan cură raşelor noul sistem de retri data de 18 martie. indicat secretarul general se. Vintul
buire, precum şi alte pro
jos biletul de autobuz, hîr- că le place meseria. Ele o ţau de zor strada George bleme cu care oamenii se Pentru a uşura întreţine al partidului, tovarăşul rat cu in
tia de la îngheţată ©te., ni consideră o meserie serioa Enescu. Mîncau covrigi şi întîlnesc zilnic. Asta ar evita rea mecanizată a culturii Nicolae Ceauşescu, în cu- rare de
sud-vest 5
se pare o obligaţie morală să, demnă de a sta lingă apăsau straşnic pe mătură. unele confuzii regretabile. cu freza, am însămîriţat Vîntarea la Consfătuirea de tura în i
— de recunoştinţă faţă de toate celelalte. Noi nu le Se opreau doar cind trecea Tovarăşul Victor Zaharco, di sfecla la 60 cm între rîn- lucru consacrată proble noaptea r
oamenii care, după cum contrazicem — dimpotrivă, cîte un cetăţean, pentru a rectorul l.G.C.L., ne-a asigu duri,, nu la 45 cm, cum se melor agriculturii, din 1-2 cuprinse î
iar ziua,
spunea oţeiarul Vasile Go întărim asta. Hunedoara, din nu-l prâfui. în bulevardul rat că se vor lua măsuri procedează de obicei, asi- februarie a.c: şi 14 gra
goaşă, ar merita un „spor" punctul lor de vedere este Dacia găsim una dintre cele pentru sporirea gradului de gurînd o densitate de EUGEN 1.ĂZĂRESCU Pentru
pentru munca lor aparent un oraş foarte greu de păs mai bune echipe din sector. mecanizare la sectorul salu 100 000 , plante la hectar la inginer şef Vreme în
cu cerul
- ingrată, dar atît de necesa trat curat. Dar îşi dau silin Aflu şi de ce e o echipă bu britate — spaţii verzi. recoltare. Ca lucrări de la C.A.P. Pricaz ploi temi
ră. Pentru a-i vedea în toa ţa să fie. Spun că nu se nă. Toate femeile sînt rude în încheierea articolului tura în i
te preocupările ior de mun sfiesc să rămînă şi peste între ele. Surori, fiice, ne nostru, tovarăşul Viorel Ră- Pentru j
program atunci cînd condi poate, cumnate, se împacă general n
că într-o zi obişnuită — ţiile meteorologice nu le foarte bine şi treaba merge. ceanu, prim-vicepreşedlnte ol Ceferiştii Hunedoarei noros. Vc
m-am prezentat dimineaţa permit să termine sectorul Se numesc Paraschiva Co Consiliului popular municipal taţii sub
la ora 7 la sediul l.G.C.L., în cele 8 ore de lucru. Le-a vaci, Elena Covaci — şefă Hunedoara ne-a spus că se contribuţie deosebită îşi Vintul va
licări de
unde s-au adunat cu toţii intrat în singe o răspunde de echipă, tînără şi aprigă, pregăteşte tradiţionala sur Zi de zi, decadă de de aduc în muncă Iosif Rada, vest.
şi in cîteva minute au plă priză de primăvară pentru cadă, ceferiştii care mun
re de atîţia ani de zile. Casa Ana Covaci — mamă a 5 oraşul siderurgiştilor. O serie cesc în staţia Hunedoara Cornel Gulea, Iosif Furca,
nuit asupra sarcinilor de pe lor de gospodine este ora copii. Toate femei conştiin îşi realizează şi îşi depă Traian Deminescu şi mulţi
ste zi. Gălăgioşi, vorbind şul Hunedoara. Dar mindria cioase şi harnice. Ana Du- întreagă de înfrumuseţări şesc sarcinile planificate, alţii. hc
ale spaţiilor verzi, repararea
într-un argou ce depăşea, ior cea mai mare este că mitrescu, aflată în sector pe băncilor, a staţiilor de auto care, la un asemenea tra Contribuţia lor este deo
cred eu, amestecul a 3—4 nu au luat nici un concediu bulevardul Corvin, zice că buze, plantări de pomi, re fic, sînt impresionante ca sebit de utilă atît siderur-
limbi la un loc — şi-au luat medical. Nici nu s-ar putea se împacă foarte bine cu pararea străzilor, precum şi volum. Astfel, de la înce gi.ştilor, cit şi constructo Rezultaţi
măturile, roabele, lopeţile, ca o gospodină să-şi ia cetăţenii de pe stradă. îşi alte lucrări de primăvară în putul anului, planul la to rilor hunedoreni în înde 17 martie
Extr. I :
tomberoanele şi au plecat concediu de la treburile ca vede de treaba ei şi nu are oraş, vor face ca Hunedoa ne expediate a fost depăşit plinirea sarcinilor pe care 77, 84, 03,
. fiecare la sectorul lor. în sei. nimic cu nimeni. Altele au ra să strălucească şi mai cu 7 la sută, sarcina sta le au pe linia sporirii pro Extr. II
cîteva minute aflu de la to Spre locurile lor de mun gură mare şi de aceea se mîndră în bătaia flăcărilor, tică pe osie cu 1 la sută, ducţiei de metal şi a înăl 17. 26, 79
varăşul Ion Militaru, şeful că, adică spre oraş, am ple ceartă cu lumea. Rozalia sub privirile oamenilor ei la vagoane încărcate cu 5 ţării de noi obiective in Fond
acestui sector, care numără cat însoţit de tovarăşul Ion Cîrştov lucrează de 10 ani dintotdeauna. la sută, iar la vagoane dustriale şi sociale. (I. 1 293
la mătură circa 70 de oa Nagy, responsabil de unita- in meserie. Locul ei de mun VALERIU BÂRGĂU descărcate cu 2 la sută. O VLAD, ziarist-colaborator).