Page 65 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 65
%g. z DRUMUL SOCIALISMULUI NK. G
Apele Kmiiai Mare au fost deviate Sesiunea Consiliului iTeli
popular Judeţean
în albia făurită de constructori DUMINICA
(Urmare din pag. 1) funcţionalitatea construcţii MO Sportul
lor. «Gimnast
(Urmare din pcg. 1) greutăţile şi a se situa o telegramă adresată C.C. cel mai înalt baraj al liu ;
printre colectivele de nă al P.C.R., tovarăşului ţării-. tivitatea de construcţii să S-a subliniat, de aseme 8,15 Tot inai
a,05 Şoimii p
care se investesc impor dejde ale judeţului, ale NICOLAE CEAUŞESCU, Ne angajăm şi vă asi se acorde, încă din faza de nea, necesitatea aplicării 0,15 Film scj
măsurilor
pri
a
întocmai
tante fonduri materiale ţării în înfăptuirea che secretarul general al Parti gurăm, mult stimate şi proiectare precum şi pe vind ocrotirea sănătăţii pii : <
insulă. :
şi financiare, vor trebui mării partidului, a secre dului Comunist Român, iubite tovarăşe Nidolae parcursul execuţiei o a- 9,45 Pentru
accelerate, pentru a se tarului său general, tova preşedintele Republicii Ceauşescu, că alături de tenţie deosebită încadrării populaţiei judeţului. 10.00 Viaţa si
asigura punerea în func răşul Nicolae Ceauşescu, Socialiste România, în eroicul nostru popor, co în prevederile legii, nece în problemele analizate, 11,15 Finalele
ţiune la termenele plani de a-şi aduce întreaga care, printre altele, se a- muniştii, întregul colectiv sitatea unei exigenţe spo sesiunea a adoptat hotă ternaţior
ficate. Printr-o mobiliza contribuţie-'la punerea în rată: de constructori de pe rite din partea beneficiari rîri corespunzătoare. „Centura
Transmi;
re şi mai activă a comu valoare a resurselor e- „Comuniştii, întregul platforma de amenajare lor de investiţii în ceea ce Sesiunea a mai hotărît 12.30 De stra;
niştilor, a tuturor con nergetice ale ţării. colectiv de constructori hidroenergetică de pe priveşte calitatea şi dura înfiinţarea I.G.C.L. Petro 13.00 Telex ;
13.05 Album
structorilor de pe şantie în încheiere, tovarăşul de pe platforma ' hidro Riu Mare-Retezat, nu-şi bilitatea construcţiilor. A şani şi a I.G.C.L. Hune 15.30 Magazin
re, vor trebui grăbite lu Teodor Haş şi-a expri energetică Rîu Mare-Re- vor precupeţi eforturile fost subliniată cerinţa de a doara în cadrul Grupului nai a/ car
volei xna
crările de ridicare a ba mat deplina convinge tezat, din judeţul Hune pentru a obţine noi şi se adopta soluţii construc de întreprinderi de gospo — Dinar
rajului Gura Apei — cel re că organizaţia de deosebite împliniri, pen tive de mare randament, dărie comunală şi loeativă — transi
mai înalt de pe rîurile .partid, întregul colec doara, obiectiv de seamă tru a-şi aduce o spprită în deplină concordanţă cu Hunedoara — Deva cit şi til ; Fim
interioare ale ţării —, de tiv de constructori de ,pe al Programului naţional contribuţie la înfăptuirea cerinţele legii privind ex reorganizarea comisiei de internaţii
executare a aducţiunii şantierele amenajării hi de perspectivă pentru în mod neabătut a măre ploatarea, durabilitatea şi demografie. „Centura
sclecţiun:
principale de peste 18 / amenajarea bazinelor hi ţelor sarcini trasate .de 17.30 Instantar
km, de construcţie a droenergetice Rîu Mare- drografice pe rîurile in partid energeticienilor ţă ticle Buh
hidrocentralei Retezat, a Retezat vor şti . să-şi facă terioare, mobilizaţi de is rii, pentru continua în 17,50 Film seri
<]
ritimă
celorlalte obiective ca pe deplin datoria, să dea toricele hotărîri ale Con florire a scumpei noastre dialog cu cititorii. ciul 30 ;
re preced momentul împlinire sarcinilor de gresului al Xl-lea şi Con patrii — Republica So 18.40 Micul ec;
mai’e răspundere ce li mici ;
cînd primii kilowaţi de s-au încredinţat, de a ferinţei Naţionale ale cialistă România". 19.00 Tel e j urm
energie electrică pro partidului, de însufleţi- La îrbtreb&rile 19,20 Reportaj
duşi aici vor fi propulsaţi construi aici, în inima t (Mirele dumneavoastră în cinstea constructo / Ioana". $
în sistemul energetic na munţilor Retezat, salba chemări, vă raportează rilor care au realizat cu ctBjmrarfcefâvoasftrâ, orgrai^ele gra&că' a
eliea
din
ţional. de lumini care să dea succes galeria de deviere laţi ;
ţării energie, forţă şi mai cu satisfacţia datoriei îm vizate răspund 19.40 Antena
Realizarea acestor o- plinite terminarea lucră a apelor Rîului Mare,. la Spectacol
biective de mare com multă putere şi i-a asi rilor la galeria de devie noul club din colonia Pînă la ce vîrstă se plăteş re au împlinit vîrsta de 70 judeţul
plexitate impune din gurat de tot sprijinul Co Brazi a fost prezentat te impozit pentru practicarea de ani, femeile, şi 75 de ani, 20.40 Film ari
schimbarea
partea constructorilor o mitetului judeţean de re şi apelor Rîului cursu ieri seară un spectacol unei meserii pe cont propriu bărbaţii, în condiţiile cînd priciiîc
premieră
lui
Mare
permanentă grijă, pentru partid. artistic, la reuşita căruia — este întrebarea pe care lucrează singuri şi nu folo cîucţie fr
a îndeplini zi de zi, lună Intr-o atmosferă de pe o nouă albie, făurită şi-au dat concursul An ne-a adresat-o Dumitru Flo- sesc unelte acţionate meca 22.05 Ţclcjurns
de lună, sarcinile , de puternic entuziasm şi de de om — etapă deosebiţ samblul folcloric „Haţe-^ rea din Uric-Pui, care prac nic. Scutirea se acordă pe LUNI, 20
plan, pentru a da lucrări angajare deplină, con de importantă în con gana“, formaţia «de dan-" tică meseria de zidar. Răs b-”.a declaraţiei celui ce o 1G,00 Telex.
de calitate, pentru a fo structorii de pe amenaja struirea barajului Gura suri populare a C.S. Hu punde Administraţia financia solicită şi pe baza constată Emisiune
losi mai bine utilajele rea hidroenergetică Rîu Apei, care va fi la sfîr- nedoara şi taraful Casei ră a judeţului Hunedoara : rilor organelor de impunere, maghiară
Cîntarean
din dotare, a învinge Mare-Retezal au adoptat şitul actualului cincinal de cultură din Brad. în cazul că se constată că 19,00 1001 de i
19,20
„Scutirea _ de impozit se meseriaşii respectivi nu se 19,30 Tel ej urna
aplică meseriaşilor şi cărău
încadrează în condiţiile ară 39,50 Panorami
Roman-fc
şilor particulari care la 1 ia tate mai sus, scutirea se sus 20,25 mii ia Pa
nuarie ci! anului de impune pendă". soclul 5 ;
21,15 Mai aveţi
Solicitări soSufîonate 21,45 Balade în
Voica
22,00 Cadran i
o Gospodinele din Călan va un magnetofon. De la 22,20 Tel ej urna
au solicitat în nenumărate început nu a mers cum
rînduri înfiinţarea în ora trebuie.Un specialist de la
şul lor a unei unităţi „Gos cooperativa din Lonea ne-a
podina" sau vînzarea unor spus că o să-şi revină pe Vjh.xfWP**
astfel de produse în maga parcurs, dar nu şi-a reve BUCUREŞTI
zinele alimentare. Direcţia nit deloc. Oare la noi în (liojnrnal ;
mieră Râdio-'J
comercială a judeţului răs Valea Jiului nu sînt spe recomandăm
punde : „S-a dat dispozi cialişti care să poată să-l 8.00 Ilustrate
repare ?“ (Anastasia Ber- Kadioprogram
ţie I.CR. mixt Călan pen cea — Petrila). © „în baza 10.00 Antologic
tru a desface preparate tip bonului de reparaţii nr. dului, inima ş
„Gospodina" prin magazi 8 980, magnetofonul care Te apăr şi ti
mea ; 11,00 11
nul alimentar nr. 3 — o- face obiectul reclamaţiei femeilor ; 11,3
raşul vechi şi autoservirea tovarăşei Bercea a fost lu tura de aur ;
te
toţ
pentru
1
nr. 1 — oraşul nou, iar în^ at în evidenţă de unitatea diojurnal ; 13,
cursul lunii aprilie se vor noastră de reparaţii nr. 1 selâ ; 15,00 i
da în funcţiune mai multe din Petroşani. Au fost efec 10.00 Sonorităţi
ţă ; 20,00 Radi
magazine la parterul unor tuate lucrările de repara Dans pe mer
ţii, magnetofonul fiind pus Radiojurnal ;
blocuri, printre care şi o mic sportiv ;
autoservire, unde va fi a- în stare de funcţionare. El duminicală ;
a fost ridicat de posesoa de ştiri'; 0,0
v .......... linrmnrnrrrwnvi............... ■■ • •«w menajat un raion .„Gospo rea lui, care este mulţumi stop muzical
:
M i mm dina".
tă de modul cum funcţio
Apele Riului Mare au pornii pe un nou făgaş. Foto : VIRGIL ONOIU • Am cumpărat de la nează". (Cooperativa „U- IdîMEÎ
magazinul „Ulpia" din De nirea" Petroşani). nhJdBBSH
DEVA : Acţ.
iei care eu tăiat în munte făgaş nou Rîului Mare în parc 1 buzul" HUNE!
(Pan
(Arta);
(Fia
ramotiche
)
pe
(Sidei
cer
mul ■ liniştit
s le / I—II
Dinloldeauna, Rîu Ma muri... Ca la orice înce rian, marca majoritate chiar şi 48 de ore, dar Miniaturi suris în plină
structornl)
;
re doineşte printre stin- put. Dar au fost oame dintre ei prezenţi aici de puţini au fost acei care Acţiunea „Aut
\
cile de neasemuită fru nii, cu puterea!" bărbăţia la prima puşcătură in ga s-au plîns că-i greu. Se Parcul nu-i mare dar bancă, îţi arăt cu şaua, f rea) ; Străina
museţe ale Munţilor Re şi dăruirea lor totală de lerie. • pot număra pe degete are bănci. Pe bănci stau deşteptule — zice furios f ji vlnv ’ (7 Noiembrie)
roşie
(Itepublii
tezat. îşi avea drumul a înfăptui sarcina pen Toţi aceşti bărbaţi, de cei care au abandonat Poruncă intun
oameni mai în vîrstă şi Chilugul
său bine ştiut şi ales, tru care partidul i-a tri diferite meserii, dintre lupta şi au plecat. Plecau mai tineri, fele şi băieţi. — îmi pare bine nene l ţ ral); Setea (!
VULCAN : Al
drum pe care fără îndo mis aici, in Retezat : să care cei mai mulţi sînt unul, doi, veneau 5—6, unii pleloşi, alţii decenţi, că m-ai ghicit, se oţărăş- ' tinent (.Muncit
ială şi l-a dobîndit cu mai înalţe o cetate de membri ai Partidului Co munca, se îndîrjea şi as NEA : Evada
multă osteneală, cu mul lumină' pentru România munist Român, sînt ase tăzi bucuria- victoriei este Pe o bancă mai retrasă, te, in continuare băiatul) (Minerul) ; PH
seari
de
peţi
tă trudă pusă în lupta de astăzi, pentru cea de menea unui singur om, de necuprins in sufletele un tînăr tuns chilug pi- răsărit. Şi mămica zice i resc) ; ANINC
cu., stînca de cremene a mtine. Mai inlîi au fost stăplniţi de o singură acestor oameni bravi. coteşle în soarele primă- că-s deştept, < ra II (Muncit
văratic. O ceată de copii Ceata vide şi mai tare. i
muntelui. De ieri oamenii minerii, II ie Teleanu, 'mi voinţă, aceea de a-şi face — Aici,, sus, la viitorul gălăgioşi, cu ghiozdane pe Chilugul se ridică de pe ( CÂNI : Hinden
(7
i-au schimbat calea pe o ner, şef de brigadă, cu exemplar datoria. aşa baraj, muncesc 118 comu spate sau în mîini, care bancă. Băiatul răsărit îşi, Ie I-II : Mar
BRAD
porţiune de cîteva sute
nişti. constructori, nu trec tocmai pe aleea umflă pieptul. O rază de) (Steaua roşie)
de metri. La comanda o- ZA : Făgăduia
cleul de forţă al şantie aceeă'îl trezesc pe Chi- soare furi:ala printre ra-\
natlui şi prin munca iui © Galeria de deviere s-a terminat © Du rului — sublinia tovară lug din picoteală. murile desfrunzite ale u-1 ORAŞT1E : Ii
Diavolii
tria);
eroică, firul apei a fost pă aproape 10 luni de excavaţii şi altele 10 şul Ladislau Stoica, se — Măi aceştia, voi nu nui copac ii dezvăluie fa-1 venlo (Flăcări
mutat pe un alt zăgaz, de betonări şi finisări, ieri galeria a primit apele cretarul organizaţiei de puteţi să treceţi în liniş- ţa. O faţă luminoasă, o) GIU - BAI :
pregătit ca o bijuterie Rîului Mare © Peste 700 de metri liniari au fost tăiaţi partid. La cele mai grăle ie ? zice Chilugul, răstit, privire limpede, de băiat i muşchetari (f.
tură) ; HATEC
trainică, în stare să în in inimă de munte, peste 15 000 metri cubi de piatră locuri de muncă ei sînt — Iartă-ne, nene, zice Să tot aibă 11-12 urcă muntele
frunte veacurile. a fost excavată şi transportată, s-au turnat mai bine baza. Adevăraţi cataliza BRAZI: Omul
de 10 000 metri cubi de beton. un băiat mai răsărit din anl • J riile I-TI ; CA
Au muncit aici, în ini tori ai muncii de zi şi ceată. Ne întoarcem de la Chilugul se apropia de) play (Casa
mă de munte, au muncit noapte au fost insă şi to scoală şi sintem veseli. ' băiat, ceata face cerc ini Timidul (11
Cor
:
MERIA
eroic, nu mai mult de ortacii săi Iosif Lovas, cum mulţi dintre 6i au varăşii Aurel Danciu, se — Veseli, veseli, dar să l urul tui, se strînge, se) — seriile I-1I
100 de oameni; aproape cretarul comitetului de nu-mi faceţi mie gălăgie, uneşte. Chilugul se opreş-) ILTA : Atac î:
20 de luni. Ei sînt mi Errieric Ivacsoni. Nicolae mai făcut-o la Bicaz, Ar partid, Viorel Dănilă, di că acuşi vă snopesc... ie la 'un pas de băiat. Sei Rommel (Lui
neri — care se zice pe Sireteanu, Ioan Bîrsan, geş, Porţile de Fier, Lo rectorul grupului de şan ,' „„ lasă, ca la comandă; li-; LIUC : Cinci
miezul
nopţii
drept cuvînt că au dus Vasile Simionaş, Dumitru tru, Tarniţă, acolo unde tiere, Nicolae Pantea, in t ’ • nişlea. O clipă! două, lo- \ GHELAR : Soc
Buciuşanu,
Gheorglie
Ma-
greul — apoi fierari, dul partidul ‘ le-a încredinţat ginerul şef al grupului, te verb şi vine de la bă tul încremeneşte. Va lovii Argentinei (Mi
ririescu... Au fost apoi misiuni. Uniţi în colecti Traian Dobra, şeful bi taie, nene, — zice cel ră
gheri, betonişli, şoferi, dulgherii Ştefan Lupe seu, vul de muncă al şantie sărit rîzind — şi băiaia Chilimul ? Vn tuni băla- *
injectări, mecanici, su Marin Grigorescu, Glieor- rului II l-baraj condus roului plan. m\dţi alţii, este interzisă în şcoală, iul?.Va mai vide ceata ?i
dori, electricieni, artifi ghe Brumă, Marcel Sto- de inginerul Aurel Dan, ca^e ne-au sprijinit con — Ascultă măi, mie să — Ai noroc mucosuleA i'V
cieri. S-a muncit în sis şi apoi în lotul de sub cret şi direct, zi şi noapte. nu-mi rîzi in nas, că pun cedează Chilugul. Am ( fESEKSB
tem industrial, adică foc ian, fierarii Grigore Pie- ...De la înălţimea dru fost şi eu elev. Te iert. /
troaia, Gav'rilă Nistor, şo comanda inginerului Mi şaua pe tine, m-ai înţe Timpul prob:
continuu, 24 de ore din hai Neferu, oamenii a- mului de coronament al les ?! Hai şterge-o pînă nu-mi 19 mârtie 1978
24. Oamenii aceştia nu ferii Gheorghe Degetaru, ceştia şi-au lăsat pecetea viitorului baraj priveam adun din nou muşchii... răcire uşoară
Dumitru Calancea, Gu- împreună cu inginerul — Nene, tui. am înţeles. — Mulţumesc nene. Se temporar horo:
recunosc, dar adevărul muncii lor eroice şi aici, Dar nu ştiu de unde o ploi şi averse
este că n-au fost puţine nesch Rudolf, injectorii în Retezat, înlr-o lucra Mihai Neferu, care a con vede că ai şcoală. Cind ai ploaie însoţite
faptele de muncă eroică Vasile Puşcaşii, Vasile re de mare însemnătate dus nemijlocit lucrările să iei o şa. Nu vad nici terminat... universitatea ? descărcări ele<
va sufla mod
ieşite din obişnuit. Ierni Duţu, Nicolae Miere, Ioan pentru viitoarea hidro la galeria de deviere, spre una prin jur... Chilugul dă să pună tensificări lor
le, aici in Retezat, sînt Balaş, în frunte cu mais centrală. firul apei Riului Mare. Ceata de copii izbuc- mina pe Răsărit, dar Ră km/Ii şi va 1
aspre', toamnele reci şi trul lor Miliai Roşu; meca N-a fost uşor. In une Peste puţine clipe avea neşte în rîs. Băiatul cel săritul ia-l de unde nu-i. vest şi nort
ploioase. O lungă perioa nicul Mihai Deac, elec le perioade, cind situaţia să-şi schimbe drumul, răsărit rîde şi el, dar nu La capătul aleii, o ceată ratijra va fi
tea între —'
dă de timp au lipsit cu tricianul Cornel Gavri- a cerut-o, aceşti oameni tunelul de deviere era prea tare. Chilugul se fa- de copii aleargă gălăgi- maximele î
rentul electric şi aerul loni, sudorul Vasile Trif, n-au dat jos cizmele de . gala să-l primească... ce roşu la faţă. oasă... de. Dimim
comprimat, n-au fost dru artificierul Ştefan Ma- cauciuc şi salopetele GH. I. NEGREA — Dacă mă ridic de pe GH. PAVEL produce b:
ia sol.