Page 66 - Drumul_socialismului_1978_03

© DUMINICA, 19 MARTIE 1978
Pag.. 3

a —

Exod de primăvară ' LA CAPITOLUL EDUCAŢIE î
HUNE \ COSiGENT!
MARTIE Greu de ninsori mă reîntorc în sat, . \ în întreprinderile °ra- i
ntni toti. cărările îmi înfloresc în urmă i şului Brad lucrează nu- -'
la tionsfai-
*4 şi beau lumină din izvor curat, . ineroşi tineri navetişti ca- ţ
cind păsări oarbe liniştea mi-o scurmă. 1 re călătoresc cu trenuri- l
i; ^ le spre Vaţa, Ociu, Oci- ?
pentru co- Vin mieii albi să-mi doarmă iar în palmă
lara din şi rouă caldă plinge sub călcii, i şor, Huimagiu. Unii din- J
ului 4 ; 1 tre aceştia — puţini, e ^
nul dv. ; în piept amiaza-mi împleteşte, calmă, l drept — după ce ajung i
i ; iubirea ce mi-am pus-o căpătîi...
îeuîui iu­ / în tren incep să se cin- )
de box r IOAN VASIU * stească, intreeîndu-se în ţ
aur“ — ^ consumarea „tăriilor" de l
diregă ; UN NUME M
atriei ; Zăpezi auguste i parcă compartimentul ce-l î
CfT LUMEA î i ' ocupă ar fi restaurant pe ţ
inical ; Exigenţă în creaţia artistică ţ roţi. încep apoi să trîn- 1
rtiv : Pi­ Pinii urmează calea pînă la
ratului. de Preşedintelui ţării albastrul zăpezii căzînd t tească uşile, să fumeze în j
m: Steaua peste noapte Festivalul ^naţional ,.Cînta­ pretenţii artistice, înzestraţi ? compartimentele rezervate ]
Bucureşti ) nefumătorilor, să se lege ţ
inc dircc- Cite slove fi-vor de-ajuns — mare dăruită la sfirşit rea României", conceput — înainte de toate cu un acut
tumeului unei patrii distincte — fără trufie. aşa cum arăta secretarul ge­ spirit comercial, cuibărindu-şi i de unele persoane. 0- i
de box să cuprindă un nume cit Cind acoperişul cerului o mîngiie neral al partidului, tovarăşul pe căi obscure făcăturile „ar­ / necri se aud şi geamurile /
aur M — ţara, 1 cum plesnesc, prefâcîn- I
•egistrate ; un nume cit lumea ! multiplică brăzdarul Nicolae Ceauşescu, la Plena­ tistice" prin pieţe, la colţuri
^ du-se în ţăndări ca rezul- ţ
de Aris- — după-amiezii ra C.C. al P.C.R, din 2-3 no­ de stradă şi — culmea! — la i tat al euforiei acestor juni I 1
Linia ma- Luceafăr călător spre in piinea ridicată aidoma soarelui iembrie 1976 — ca o impre­ loc de cinste în magazinul 1 voinici. Ar fi bine ca or- )
2i. Episo- linişte şi pace l de rărunchii strălucitori. sionantă „manifestare a mun­ Consignaţia Deva, de pildă.
Caut zăgazurile verii grase cii şi creaţiei libere a poporu­ Sub girul unei unităţi autori­ ^ ganizaţiile U.T.C. din ca- ţ
pentru cei de topirea augustelor zăpezi lui nostru, stăpîn pe destine­ t re fac parte aceşti pe- t
Ce aripi largi ! zate a realiza servicii popu­ J trecăreţi, colectivele de ?
Cite furtuni n-au domolit cu ele ce paşnică e rădăcina le sale", se dovedeşte a re­ laţiei se vînd ţigănci cu cîrli-
. : „Co­ privirea-i, gindul, vorba ! şi drept prezenta o modalitate concre­ onţi negri, învăluite în roto- \ muncă să ţină cu nave- ţ
ji mono- — adîncul ocrotitor tă de transpunere în practi­ coalele fumului interminabilei t tiştii şi nişte lecţii de 1
nUHeâ Pe- alăturea mării învaţă } comportament, sâ-i mai l
deţ.ul Ga- De bună seamă, că a Programului de măsuri ţigări, coşuri de răchită (mai 1 urmărească din cind în »
floarea pentru aplicarea hotărîrilor nou în basorelief), din care
aparţine. izvorul neamului iarba Congresului al Xl-lea al parti­ abundă liliacul violet, lasci­ i cind. (Ion Coţoi, ziarist- t
tzentat de a izbucnit ca magma J colaborator). ţ
î dinţi ; spicul dului şi ale Congresului edu­ vele lebede albe plutind pe
• »Ca- întru acest vlăstar cu în şuvoiul strîns de mădulare calde caţiei politice şi al culturii lacuri îngheţate de otita di­
riei M — vrere infinită. înfruntă aerul, risipeşte aripa înceată. socialiste, o acţiune largă po- letantism, cerbi încornoraţi ^ PROCEDEU CARE (
Copro- ^ TREBUIE ABANDONAT ţ
•ritaliană ; ! VALERIA ZAMFIR larizînd intr-un sistem unitar sau înspăimîntăioare copii
- sport. AURELIAN SÎRBU potenţialul creator al maselor după mari maeştri, neapărat
şi orientîndu-l într-o diversi­ cu nuduri culcate şi amoraşi, i De cum s-a topit ză- ^
RTIE t pada, orătăniile cetăţeni- t‘
tate de forme, spre un obiec­ care, toate, vizează banul 1 lor din satul Bâieşti au 1
î limba tiv unic : manifestarea plena­ clientului. I, ieşit în voie la păscut »
Teatrul scurt şi o reuşită premieră ră a personalităţii umane. Meşterii care activează
lânici ; în cadrul industriei locale
Festivalul acestei puternice
şi
produc
a artiştilor amatori deveni mişcări artistice de amatori şi UCECOM decorativă au creaţii
artă
de
obli­
n : Fa- profesioniste — demonstraţie gaţia de a continua şi valo­ jenai
• — Epi- Prin expresia sa con­ constituie într-o nouă leta interpretativă (perso­ dimensională a preocupărilor
centrată, alertă, teatrul dovadă a calităţilor acto­ najele acestora fiind mai creatoare — trebuie să atin­ rifica tradiţia bogatei arte
Urebare?; gă în cea de a ll-a ediţie populare a judeţului nostru. ’ griul cooperativei agrico- l
trecut : scurt cistigă din ce in ce riceşti cu care sînt înzes­ generos înzestrate de au­ Foarte adesea se ignoră, în­ 1 le. Procedeul trebuie J
dolie ; mai mult teren, genul be­ traţi aceştia. Interpreţii tor) ii consemnăm pe înalte cote culturale iar sub­
lial ; neficiază de posibilitatea — bine îndrumaţi de re­ Ieremia Ştefan (Victor stanţele calităţii artistice tre­ să, această obligaţie prima­ l grabnic abandonat, de- \
unor montări simple, u- gia talentatului animator Bungău) şi Gheorghe Mi- buie urmărite cu atenţie, cîn- ră, iar produsele, minimali­ ! oarece dacă este „devo- l
! rat" în această fază, griul 7
zate ca proporţie şi spirit ar­
&!&Sa3ESS39 şoare. Acestea fac ca al vieţii teatrale devene, huţ (Lică Ştifbuj. Pri­ tărite şi stimulate. tistic specific artei noAstre ^ nu poate creşte nici mai t
teatrul scurt să fie îm­ juristul Ieremia Ştefan mul a realizat o compo­ O răspundere lot mai ma­ populare, intră in categoria i des, nici nu dă recoltă mai C
brăţişat mai ales de — au făcut eforturi deo­ ziţie bogată în nuanţe, re revine artiştilor plastici artei Kitsch. 1 mare. Din contră, poate /
formaţiile de amatori, sebite spre a-şi indivi­ crcionîndiuşi dezinvolt profesionişti din judeţul nos­
7,00 Rîl- numărul crescînd al aces­ dualiza personajele şi, personajul, al doilea s-a tru (membri ai cenaclului U.A. Creaţia populară, arta plas­ ţ aduce pagubă unităţii, j
Avanpre- tora fiind datorat emula­ în linii mari, au reuşit a- remarcat prin pitorescul Deva şi filiala U.A.P. Petro­ tică profesionistă, arta de a- l Cine-i pune la punct pe i
7,43 Vă şi nonşalanţa replicii. In şani), cit şi amatorilor, de a matori şi arta naivă sînt, de ) posesorii orătăniilor ? (V, i
:u azi ; ţiei creatoare impulsio­ ccasta prin convingerea fapt, cuceriri ale conştiinţei ţ Ştefan). \
cale; 8,30 nată de Festivalul naţio­ cu care şi-au compus ro­ l i m i t e l e corectitudinii milita pentru bunul gust, pen­
satelor ; nal „Cîntarea României lurile, şi-au trăit situa­ şi-au adus contribuţia la tru valori estetice înalte, îm­ culturale a societăţii şi au . \ '
că. Parti­ ţiile, prin modul cum au realizarea spectacolului potriva falsurilor, a pastişei, menirea de a modela con-. „DAR CE AVEŢI
dul; 10,10 In acest cadru, am a- ştiinţe. Ca în toate domeniile \
it, patria vut prilejul să asistăm reuşit să realizeze atmo­ Maria Lăsconi, Suzana a Kitsch-ului, care încearcă iN SACOŞĂ ?"
magazinul sfera de snobism impusă Hajdu, Mariana Bele, Eli să se substituie alît artei societăţii noastre, calitatea \
ox. Cen- la o nouă premieră a de text. Micile stridenţe, Stoian, Dumitru Lăsconi, populare cit şi celei de ama­ trebuie să primeze. Iar aceas­ Unitatea de legume- #
De toa- teatrului popular din De­ Lucian Soos şi Iosif Mu- tă condiţie este legată în pri­ \
ue am
13,00 Ra- inerente unei asemenea tori. Incontestabil, este vizibil i fructe cu autoservire din - t
Jnda ve- va cu piesa „Cadoul", de încercări, nu se răsfrîng reşan. Adăugăm şi reuşi­ efortul care se face azi pen­ mul rind de exigenţa atît a 1 cvartalul „23 August' 1 St" De- )
’tis-club ; Paul Everac. Lucrat cu supărător asupra între­ ta scenografiei, semnală tru formarea şi educarea unei creatorului cit şi a celor care ţ va. Joi, orele 18 ,00. La l
al tern an­ poartă responsabilitatea În­
ual; 20,15 dăruire, cu spirit de e- gului. de Stela Bărăscu şi Mir-. autentice sensibilităţi artisti­ i casă, o cumpărătoare, j
e; 22,00 chipă, spectacolul artiş­ Printre cei care au cea Bele. ce. Totuşi, persistă încă în ra­ drumării artei. ' Vinzătorul — de pe al că- »
Panora- tilor amatori deveni se reuşit să-şi impună pa­ C. DROZD za judeţului nostru existenţa ION CÂRJOI, \ rui ecuson nu s-a putut »
Eslrada
Buletin unor autori de subproduse cu artist plastic Deva î distinge numele — „bate" I
)0 N on ' casa cu valoarea mărfu- 5
urn. ] rilor din coşul clientei : V
Cenaclul scriitorilor din Hunedoara t „20,85 lei I". „Ce sînt a- I 1
lei
„Cum
?
ceşti
20,85
1 ce? Ce aveţi în piasă I". \
Conducerea Uniunii Scrii­ tui cenaclu în Cenaclu! de umanism revoluţionar şi \ „Păi in plasă am 3 por- t
i „Auto- torilor din Republica So­ scriitorilor din Hunedoara, de un robust optimism so­ i tocate in valoare de 10 »
Rocky cialistă România, finind păstrîndu-se, în continuare, cial, trecutul furtunos dar ! lei, 300 grame morcov — i
: Sca- cont de vechimea, activi­ glorios al neamului, în ^ vreo 50 de bani, o cutie
; Trepte denumirea de „Flacăra", > de Jzulion a 1,55 lei şi
tul) ţ O- tatea permanentă şi rezul­ denumire sub care împli­ lupta pentru libertate şi
serii- tatele obţinute de către pentru o viaţă mai bună, ţ jumătate spanac — 2,30
) ; Un neşte anul acesta 23 de împlinirile zilelor noastre»,şi l lei. Să tot coste 14 lei
â (Con- Cenaclul literar „Flacăra" ani de activitate. / totul I". „14,20 !“ — a ii
tOŞANI : din Hunedoara, cenaclu a- viitorul de libertate şi in­
il" (Uni- Faptul acesta reprezintă dependenţă al naţiunii 5 calculat „electronic" vin- *
triile J-1I filiat Asociaţiei scriitorilor împlinirea unui deziderat noasire, viitorul comunist. l zătorul. Dintr-o dată o j
Pelerina din Braşov, din anul 1968, mai vechi al scriitorilor din / scădere a preţului de a-
LUPENI: Conducerea Cenaclului
(Qultu- ca şi de faptul că din rin- Hunedoara, care, sub di­ scriitorilor „Flacăra" din ' proape 7 lei. Dar a reţi­
itoresc) ; durile sale fac parte trei recta îndrumare a organe­ Hunedoara rămîne în ace­ s nut, totuşi, 14,50 lei I N-a
*.lea con- membri ai Uniunii Scriito­ » roşit, nu s-a jenat nici
); LO- lor de partid municipal şi eaşi componenţă : secre­ • cind cumpărătoctrea — —— f
------- »v,... r »,. „vJClrGu
n viilor rilor (Iv Martinovici, Dan judeţean, s-au străduit să tar — Necuiai Chirica,
-A: Oas- Constantinescu şi Necuiai reflecte în scrisul lor acti­ membru al Uniunii Scriito­ ţ supărată pe drept, pen- J
Yîuncito- t tru că „greşeala" se repe- \
: Filie- Chirica), precum şi scrii­ vitatea tumultuoasă desfă­ rilor şi secretari adjuncţi:
) ; URI- tori ale căror volume au fost şurată de poporul nostru Valeriu Bârgău -— secreta­ ) ta la acelaşi magazin şi
— serii- 1 acelaşi vinzător — a re-
mbrie) ; editate sau care au fost în toate domeniile de acti­ rul cenaclului literar „Lupta" 1 plicat : „nu vă mai sătu-
poliţistul premiaţi cu ocazia diferi­ vitate, o atenţie deosebită şi Eugen Evu —- secretarul . raţi I". Chiar aşa I (S.
RABAR- telor concursuri organizate cenaclului literar „Izvoare-
lincrul); acordind-o zonei hunedo- \ Voiculescu Deva).
re (Pa- la nivel naţional, a reco­ rene, să exprime în forme ' 3 le", ambele din Hunedoa­
Soarti- mandat transformarea aces­ cit mai variate, pătrunse ra. \ CiND VIZITAŢI PARCUL
GEOA- .Arheologică" DORINA ITUL — Călan \
patru DENDROLOGIC...
de cul-
îul care De cum timpul a în­
>puIar) ;
ceput să se încălzească,
it — se- Am publicat cu citva re nu primăria trebuie i LCjJUl jU 3 w lliCUJZCUI)L.Vl|
; Fair timp in urmă o consem­ ' s-o ia !) ar putea primi , 1 parcul dendrologic de la
ullură) ; «OSPOOÂKESn un caracter competitiv, l 1 Simeria este asaltat de
ie) ; Si­ nare în care comentam
li egru evoluţia Devei în ulti­ fiind decernate distincţii ’ * i tot mai mulţi vizitatori,
ireşul) ; mul deceniu, referin- porţiunea de trotuar care acelor unităţi, organizaţii, t Cei motorizaţi îşi lasă au-
•iva lui în zadar, că ziarul e ci­ în majoritatea cazurilor şcoli care au dovedit cel
; T£- du-mă îndeosebi la at­ tit,, că articolele sale pro­ semnalate da cititorul îi revenea. Mi-am amin­ ^ toturismele în parcarea
clivi la mosfera somnolentă a o- voacă atitudini şi reacţii nostru e de competenţa tit de acest episod în mai eficace spirit gospo­ t de lingă bufetul „Parc". |
inerul) : raşului de odinioară fa­ directă a cetăţenilor în­ timpul ninsorilor din dăresc : preţul gloriei să J în jurul acestei parcări
turci şi de opinie. fie şi de dala aceasta V mulţi lasă insă şi amin-
resc), ţă de aceea dinamică, Mai avem şi lipsuri, fi­ şişi, fără să necesite in- februarie, cind pietonii munca.
profund creatoare, care făceau echilibristică pe i tiri neplăcute. Aruncă tot
reşte,
nimeni
nu
neagă,
defineşte oraşul de azi. iar cititorul nostru ne dă pojghiţa de zăpadă în­ Edilii îşi vor fi avind } felul de cutii de conser-
Un cititor îmi face cin­ şi exemple de străzi veş­ Consemnări gheţată aşternută pe şi dinşii lipsurile lor, dar . ţ ve, pungi şi resturi ali-
mm stea de a-mi comunica nic desfundate, de maga­ trotuarele din faţa e- deocamdată e vorba de l mentare, care dau o no-
satisfacţia sa în legătură leganlelor magazine din spiritul gospodăresc — ? tă nu tocmai agreabilă
pentru cu opinia pe cârc o ex­ zine in spatele cărora e plin centrul reşedin­ care e aproape sinonim t peisajului. Un apel pen­
•mea în primam, dar ţine să-şi murdărie, de scuaruri şi tervenţia consiliului popu­ cu bunul simţ — al nos- i . tru ca turiştii să păstreze
cerul parcuri neîngrijite, unul lar. Necesită doar inter­ ţei da judeţ. Trebuia
r cădea formuleze şi cîteva rezer­ fiind parcul (devenit în- oare ca primăria să dea tru, al cetăţenilor. Ora- ţ ţ curăţenia în acest loc es-
Je dc ve. Nu chiar toate sînt venţia propriului nostru zăpada la o parte ? Par­ sul, sintem noi. Cum îl ^ te binevenit. Consiliul
at de încă aşa cum trebuie, tr-adevăr jalnic) dintre spirit gospodăresc. îngrijim, aşa îl avem şi
. Vîntul gara C.F.R. şi autogara, curile şi monumentele, i popular orăşenesc poate
a in- spune dinsul în esenţă, primul detaliu care cre­ Fiind în deplasare în- mai ales acum, în prag după înfăţişarea lui ne t şi trebuie să ia însă tnă-
\ 40-50 mai avem şi lipsuri pe tr-un alt oraş, m-am iot de primăvară, nu pot vor judeca, pe noi şi nu \ suri de întreţinere a cu-
'a din ează străinului descins pe alţiiţ loţi cei ce po­ l răţeniei în jurul parcării
Mnpe- care nu trebuie să le în Deva o impresie peni­ minunat admirativ văzînd trece oare in grija or­ posesc, e şi numai pen­
\oap- trecem sub tăcere. Ne bilă asupra gospodăririi cum, înainte de ora în­ ganizaţiilor de pioiiieri şi ) respective. Sugerăm că o
\ iar tru cile va ceasuri, înlrin- \ atenţionare s-ar puiea fa-
s?ra- bucură intervenţiile citi­ oraşului. Aşa este. Sem­ chiderii, personalul ma­ ale U.T.'., aşa cum în alte sul. l ce şi printr-o tăbliţă de
va torilor pentru că ele ne nificativ mi se pare însă gazinelor spăla cu perii oraşe s-a procedat de
1ieţ dovedesc că nu muncim că remedierea ' situaţiei şi cu un şampon special mult ? Iniţiativa (pe ca- RADU CIOBANU ^ avertizare. (T, Nicolau).