Page 7 - Drumul_socialismului_1978_03

NR. 6 322 ® JOI, 2 MARTIE 1977
Pag. 3

Problematizarea - metodă
’IZIUNE TREI DECENII ÎN ABATAJE ^ ŞOFERI CU TOANE ^ '
t '
activă de sporire a randamentului (Urmare din pag. 1) \ Şoferii sînt oameni de ^
i nădejde pe marele şan- l
limba nisă ; prea vrea să spună dar i tier hidroenergetic de la
să
insistăm.
cum
„Păi
mpul c tiv. li- sat. In cuvinte simple,
•comandăm...; zic : de multe ori intrăm ^ Riu Mare-Retezat. Cei )
pe glob : Ma- şcolar la clasele l-IV curate, ne povesteşte des­ în şut şi ne invîrtim ele l mai mulţi muncesc con- i
uliţie şi pro- pre cei 30 de ani de „şut" colo-colo. Ori e silozul ^ ştiincios. Dar mai sînt şi /
la mina Aninoasa, despre ţ dintre cei ce se situează j
[zicală ; Integrarea şi adaptarea toare, elevii au fost solici­ şefii lui de demult şi de plin, pentru că transpor­
internaţional, plouă ? Cum se . formează tul pe puţul VI se stran­ ( la polul opus : Jenică l
le meciurilor tineretului Ia viaţa socială taţi să se descurce singuri, vînturile ? De ce e ziuă ? azi, despre munca da a- gulează des, ori n-avem ? Zaldea, locin Roşu, Vasi-/
în cupele e- contemporană reclamă spo­ pe baza cunoştinţelor do- De ce e noapte ? Cum se lunci şi munca de acum, 1 le Marcu, Vasile Dogaru, !
Ajax — .Tu- rirea ponderii instruirii bîndite anterior. La clasa formează norii ? Aceste despre toate cîte s-au materialele necesare. Noi
ruges — At- vrem să lucrăm, vrem să I Bebeluş Pădureţ se numă- ţ
drid, Benfica problematizate. Ceea ce a IV-a, unde cerinţele pro­ fenomene, înţelese în mod schimbat în mină, în A- facem planul, să cîştigăm. i ră printre cei care nu se i
0 ol, Porto — caracterizează învăţămîntul gramei sînt sporite, pro­ ştiinţific, au pus bazele ninoasa, în viaţa oameni­ Brigada noastră, condu­ r achită întotdeauna de }
t, Aston Vil- problematizat e prezenţa blematizarea se poate a- gîndirii materialist-dialec- lor. Reporterul îi pune o ^ sarcini, nu respectă pro-
celona, Mag- să de Constantin Gheor-
Eindhoven unei situaţii conflictuale, ptica pe o scară mai largă. tice şi au sporit mult efi­ întrebare care nu-i place: ma, a început bine anul i gramul de lucru, se pri- \
de cercetare, care cere ele­ Situaţii mai deosebite de cienţa lecţiilor. „Cît cărbune crede că a dat 1 cep bine la scandaluri.
pitorească ; vilor rezolvarea individua­ dezvoltarea gîndirii crea­ In clasa a IV-a, d.upă o minerul Ioan Florea — 1978, avem chiar ceva \
ri ; lă a unei probleme, moti­ toare se pot întîlni în alcă­ serie de lecţii de istorie, în dat peste plan, însă pu­ | Exemple ce nu trebuie ur-
1 ; acesta este numele inter­ tem face mai mult. E ^ mate. (Gn. I. Negrea). s
îa zilei ; varea şi demonstrarea ei. tuirea de probleme după e- care s-a urmărit lupta co­ locutorului — în trei de­
etului ; învăţătorii de la Şcoala xerciţii date cu litere, sau mună a poporului român cenii de muncă în mi­ drept că şefii noştri se \ NU E ACELAŞI STAS ? \
generală nr. 3 Deva ştiu că se pot compune probleme şi maghiar pentru drepturi nă ?“. El n-a ţinut o a- preocupă şi vor trece şi
l — Victor aceste necazuri...". Şi în- \ Ca pe orice cumpără
iără- \
instruirea problematizată şi libertăţii sociale, se poa­ semenea evidenţă şi nu
trebuie să se realizeze în Succesul şcolar — te cere elevilor-să explice doreşte să calculeze asta. . că un lucru nu-i place l tor şi consumator de fruc- \
funcţie de vîrsta elevului, oglinda calităţii de ce, azi, în România, atît Ştie însă că a dat fest. lui Ioan Florea : modul 1 te, m-a surprins situaţia i
de bagajul lor de cunoştin­ românii, cît şi maghiarii Cît a putut. El şi ortacii cum se încadrează unii 1 întîlnită In unele unităţi *
ţe şi deprinderi de muncă înv&ţămîntului şi celelalte naţionalităţi lui bineînţeles. De mulţi tineri la lucru. „Foarte ţj de desfacere aie C.L.F. \
intelectuală. încă din clasa conlocuitoare, se bucură de ani, Ioan Florea este şef mulţi vin cu entuziasm, i din Hunedoara şi din De- i
I copiii sînt obişnuiţi cu după unele segmente date aceleaşi drepturi ? Aseme­ de schimb. E stimai şi a- dau de înţeles că vor )va. în timp ce la hala ’
1 : 6,00 Ra- întrebările-problemă prin şi relaţii cunoscute între nea întrebări sînt formula­ preciat de ortaci. N-a a- sparge toate normele, dar \ din piaţa Hunedoarei, de ţ
(imineţii; 7,00 formularea unor chestio­ te la toate obiectele, ori de cum se lovesc de cel mai ( pildă, găseşti şi mere care i
) Revista pre- ele. vut niciodată probleme
?rul melodii- nare scurte, clare, logice, Munca independentă s-a cîte ori se iveşte momen­ cu careva. La el, cine mic obstacol, pe-aici ţi-e / se vînd la calitatea a ,
mdeni ascul- care să le dinamizeze gîn- efectuat în mod deosebit tul, ele creează o stare munceşte e bun, cine nu, drumul. Şi eu lucrez de
0 Buletin de direa. Problematizarea am prin fişe, lucrîndu-se dife­ de activitate intelectuală să-şi vadă de drum. Are la 20 de ani la mină, am
as folcloric ;
e ştiri ; 11,20 folosit-o în mod frecvent renţiat. Prin verificarea re­ intensă, stârnesc interesul ortaci cu care lucrează trecut prin multe greu­ mmm
Radio-Tv. ; la obiectul aritmetică. în zultatelor de pe fişe s-a şi preocuparea elevului. de mulţi ani. Cu Roman tăţi, însă n-am dat îna­
„U“ ; 12,00 clasa I copiii sînt puşi în putut cunoaşte mai bine Conţinutul învăţămîntu- Drăgan — de 15 ani; cu poi. Ne ocupăm de tineri,
1 ; 12,05 Din situaţia de a rezolva o pro­ iui şi procesul dobândirii şi le explicăm. La mină e î treia, la Deva acest lu-
rului nostru; golul fiecărui elev, s-a sti­ Szabo Balazs — de 22 de
;v
la -3^; -3,00 blemă simplă, în care se mulat interesul pentru stu­ consolidării cunoştinţelor ani. Liantul de care spu­ de muncit. Dar cui ii pla­ | cru nu este posibil. în )
16.00 Radi o- cunosc datele. Pe măsura diu şi a creat un ritm trebuie să aibă un caracter nea el este spiritul de e- ce, munca nu i se pare * plus, cred că o parte din ţ
Program de ridicării nivelului de cu­ propriu de muncă. problematizant. A pune e- chipă, de bună înţelege­ grea". ^ produsele care se vind ţ
Coordonate noştinţe, sporeşte şi greu- • levului probleme de gîn­ i în Deva, la extra, nu se /
7.00 Buletin Posibilităţi de folosire a re şi întrajutorare care-i Exemplul lui Ioan Flo­
Universul fa- tatea situaţiilor-problemă problematizării există la dire, a-1 pregăti să-şi .pună sudează sufleteşte în mi­ rea e concludent. Lucrea­ J prea încadrează la aceas- I
3ebut radio- create la lecţii. Exemplu : toate obiectele de învăţă- singur în trebăr i-probi emă nă şi după ieşirea din ză de. 30 de ani în mină, ţ tâ calitate, in raport cu ^
rcle serii ; rezolvarea unor probleme mînt. Iată, de pildă, după e mai important decît mină. Aşa înving greută­ la acelaşi sector. Are fa­ i prevederile STAS-ului în l
j timpului ; a-1 conduce spre rezolva­ /vigoare. Poate un control’
sonore ; 22,00 în care sînt şi date de pri­ ce elevii au învăţat lecţiile ţile, aşa îşi fac planul, milie, casă, bani, 2 nepoţi
ă ; 24,00 Bu- sos, găsirea mai multor căi „Legenda lui Dragoş-Vo- rea lor. Scopul final este aşa cîştigă. şi o sănătate de fier. ) mai atent din partea con- \
; 0,05—5,00 de rezolvare pentru aceeaşi dă“, „Legenda lui Gelu" se „a-i învăţa pe elevi să în­ în general, Ioan Flo­ Mulţi tineri ar putea lua l ducerii I.L.F. lămureşte l
ic al nocturn.
problemă, redescoperirea poate angaja o discuţie cu veţe" . rea este un om vesel, un aminte... ? misterul. (C. Dogaru, Be- '
unui caz nou de împărţire elevii pe tema : Ce lucruri Prof. CONSTANTIN PISOI optimist. Acum însă ceva 1 jan, Deva). )
pe baza celor cunoscute vă fac pe voi să credeţi că directorul Şcolii îl nemulţumeşte. N-ar DUMITRU GHEONEA
IAMtM anterior. cei doi voievozi şi-au iubit generale nr. 3 Deva | LA PLĂCINTE ÎNAINTE... |
Prin analogie cu împăr­ ţinutul şi oamenii ? , Cînd este vorba de •'
încă întune- ţirea orală, elevii au ajuns Urmărirea schimbării ’ pensie, de primit unele )
HUNEDOA- la împărţirea în scris, în­ timpului şi a naturii, com­
Broadwayu- suşirea corectă a algorit­ pletarea calendarului na­ ^ajutoare din partea sta-l
Aripioară i tul ui, Ioa n Ba rbu, cetă- t
rta) ; D-ale mului de lucru (împărţire turii pe anotimpuri a crea.t > ţean din satul Orăştioara )
(Constructo- prin cuprindere, înmulţire, în faţa elevilor situaţii pro­
VNI : Porun- scădere). La cazurile urmă­ blemă. De ce ninge ? De ce ţde Jos, comuna Beriu, se ^
(Unirca) ; 1 află în frunte. Şi cere şi i
nbrie) ; Fair /în stingă şi în dreapta, ^
l) ; LUPEMI: PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITICE Şl DE CONDUCERE,
(Cultural) ; ) să-i dea statul cît mai I
icarul, (IVtiin- FILIALA DEVA l mult. Vorba ceea : la plă- Li
NEA : Frază « Anul I — 6 III orele 17, sa­ eialisle multilateral dezvoltate ? cinte înainte... Dar cînd /,
inerul) ; PE- le Cabinetului judeţean de şi al comunismului in Româ­ j este vorba de obligaţii j
de suflet partid, testare pe tema : „Sta­ nia".
ANIN O AS A: tutul, legea fundamentală a L cetăţeneşti, să vadă con- 1
n vestul săl- P.C.R. Importanţa modificări­ o Anul IV — 8 III orele 18, ! silîuI popular pe alţii ! 7
resc) ; URI- lor aduse statutului de către sala Cabinetului judeţean de l.loan Barbu se pliînge că i
:enţi în cos- Congresul al Xl-Jca al P.C.R. partid, sesiune de referate şi
comunicări pe tema „Metode şi
rie) ; BRAD: Anul II — 7 III orele 10, tehnici moderne de conducere ^ nu poate să îndeplinească 1
roşie) ; GU- sala Cabinetului judeţean de i anumite obligaţii ca cetă- i
lereu alături partid, sesiune de referate şi a iniţiativelor economice. Sar­ Iţean al comunei, dar uită *
ul) ; ORA$- comunicări pe tema : „Activi­ cinile trasate de Congresul al
singuratic tatea politico-ideologică şi cul- Xl-lea şi Conferinţa Naţională ţ să spună că este proprie- ^
Turpin (Fla- tural-cducativă de formare a a P.C.R. cu privire la perfec­ (tarul unui tractor cu cărei
tU-BAl: Ex- omului nou, constructor conşti­ ţionarea conducerii la nivelul / transportă şi taie cla-n- *
>r de zăpa- ent şi devotat al societăţii so- micro-economic".
Jtură) ; HA- ţ destin lemne. Despre asta )
nata lună l nu suflă nici un cuvînt. I
pular) ; CA- / Aşa cum nu uită de drep- J
unui clirec- Pentru masa gratuită pe care o primesc Ia Intrarea in şut, minerii din T.upeni bene­
Casa dc cul- ficiază de o cantină Irumoasă, curată, primitoare. Foto : VIRGIL ONOIU 1 turi, tot aşa Ioan Barbu >
dină <11 lu- fapt® din instanţă ţ trebuie să nu uite nici de |
sale
. : Hinden- obligaţiile sale cetăţe- f
I-II (Mure­ * nesti. (I. Nistoresc, Beriu).
ai bul sala- f. I
aina); GHE- „ADUNAT" PENTRU UN AN capăt acestei „cariere". In-
şterge totul Prestările de servicii 1 CHIAR DACA ESTE
BRAZI : ŞI DOUĂ LUNI trodueîndu-se în mod frau­ \ TURMA MARE...
dulos în locuinţa cetăţenei
I. Raveca, a furat butelia (Urmare din pag. 1) — spălat, şi curăţenie mare ei. Pe sistemul judeţean al \ C.A.P. Livadea are
Lui Spiridon Tomo, reci­ de aragaz şi imediat a tre­ în casă, de exemplu. Ase­ cooperaţiei meşteşugăreşti
divist, în loc să muncească, direcţie sînt necesare nu menea servicii, cooperaţia — şi nu numai pe acesta l turmă numeroasă (nu Io \
), -
SXPRES ii plăcea să adune tot ce-i cut-o în proprietatea unui corecturi mici, de „bucătă­ meşteşugărească le pune la — nu s-a dovedit consec­ / nivelul posibilităţilor exis- i
cădea sub ochi. Şi aduna amator de chilipiruri. A fost rie internă" ci, în aproa­ dispoziţie cu zgîrcenie şi venţă în realizarea progra- 'tente însă — n.n.), dar;
depistat la repezeală şi i
\gerii exlra- de toate. Chiar şi rufele a- pe toate cooperativele meş­ numai pe alocuri. Ai de fă­ «■mului ! Numărul mare de ^ acest fapt nu poate con- \
rţişorului“ : flate pe sîrrnă la uscat în s-a făcut urgent ...nota. de teşugăreşti din judeţ, se cut o reparaţie la exterio­ activităţi şi unităţi neîn­ i stitui un motiv ca în mai i
curţile cetăţenilor. Dar cum plată : un an de închisoa­ impun schimbări în concep­ rul unei case, la un gard ? fiinţate din cele prevăzute ’ puţin de două luni să 1
re corecţională, la care se
ulciorul nu merge de mul­ în program o dovedeşte. ţ fie „radiate" din efectivi
31, 25, 13, 1 adaugă 396 de zile răma­ ţia cu privire la prestări. La cine apelezi, căci în ce­ (6 bovine şi 20 de ovine. I
1, 38, 16. -*5 te ori la fîntînă, într-o bune se neexecutate dintr-o pe­ Aşadar, cu ce „păcătuieş­ le mai dese cazuri cetăţea­ Sînt în judeţ localităţi ca ) Este necesar ca tovarăşii ii
5 » 2 3. zi i s-a înfundat şi lui To­ deapsă anterioară de doi te" actuala concepţie ? Se nul „pendulează" între ce­ Uricani, Petrila, Călan, ţdin conducerea C.A.P. şi 1
nta. Ziua în care s-a apu­ Ghelar, care nu au asigu­
, 33, 32, 42, 2 ani, de care fusese graţiat încearcă la diferite eşaloa­ le două sisteme specializate (de la Consiliul popular ţ
cat să adune rufele din în anul 'trecut. ne ale cooperaţiei meşte­ — cel al cooperaţiei meş­ rate nici 40 la sută din ser­ } comunal Baru să fie mai t
curtea unde locuiesc M. B. şugăreşti din judeţ să se a- teşugăreşti şi cel al gospo­ viciile necesare. ) pe fază cu îmbunătăţirea/,
41, 28, 29, 24, şi I. E. a fost cu „ghinion", CÎND STÂPÎNUL erediteze ideea că structura dăriei comunale — care, Vederea în perspectivă a ^condiţiilor de îngrijire şi j
, 39, 10, 9, 6, în acea zi a fost şi el „a- NU-I ACASĂ... populaţiei judeţului — 72 la ciudat, caută fiecare bene­ activităţii de prestări în­ i hrănire a animalelor pro- ll
dunat" de pe drumuri pen­ sută populaţie urbană — şi ficiari în rîndul unităţilor deamnă şi ea la reflecţie. 1 prietate obştească. (N. I
12, 45, 6, 31, Pe sistem nu s-au realizat
tru un an şi două luni. ...sau cînd lupul este pus numărul mare de meseriaşi socialiste. ^Tircob). ţ
Timp de gîndire pentru a păstor la oi, nu te poţi aş­ ar împiedica dezvoltarea S-ar putea exemplifica în anul trequt investiţiile în­
se întoarce pe drumul cel tepta să rămîi cu turma serviciilor. Nimic mai fals multe feluri unghiul îngust tr-o proporţie însemnată. | STtLPUL BUCLUCAŞ |
14, 2, 45, 20, drept al muncii cinstite. şi mai neadevărat. Structu­ din care , a fost privită ac­ Atunci pe ce baze dorim o
întreagă. Aşa au procedat ra aceasta ct'eează premise dezvoltare ? f După amenajările efec- l
2, 37, 31, 21, cei care l-au uns gestionar dezvoltării şi nu restrînge- tivitatea de prestări în sis­ Nu minimalizăm impor­
OMUL CU BUTELIA... pe Pascu Pătru, la maga­ temul respectiv. S-a înţeles / tuate pentru accesul au- i
DE ARAGAZ zinul din Brădăţel al Coot rii serviciilor. Să ne gîn- în ansamblu îngust noţiu­ tanţa contribuţiei coopera­ ţ to în Aleea Patriei, Deva, J
\ : dim numai cîţi oameni se nea de calitate a muncii. ţiei meşteşugăreşti la fon­ l pe porţiunea nouă a dru- y
r, -20, 12, 27, perativei de consum Haţeg. mută anual în blocuri noi. dul'de marfă al pieţii, dar ■ mului de acces, în locul I
Fabian Anton, individ Văzindu-se necontrolat, Pă­ Interpretarea ei, în cazul
, 13, 40, 14, certat cu legea, avea o ma­ tru a dat iama prin măr­ Cu ce servicii le vine coope­ prestărilor de servicii şi această contribuţie să se în care se face un viraj /
de 90 de grade... a ră- )
re atracţie pentru buteliile raţia meşteşugărească în prin prisma satisfacerii de­ refleote în produse de mai
4, 11, 13, 21, furi şi prin bani. Aşa a a- mare rafinament decît cele mas un stîlp metalic pen- (
de aragaz. Nu că i-ar fi întîmpinare ? Poate cetă­ pline a nevoilor populaţi­
13* 32, 2, 25, trebuit lui acasă şi le-ar fi juns ca într-un timp de ţeanul apela la ea să-i in­ ei ar fi dus, logic, la diver­ pe care le realizează în se­ . tru iluminatul electric. ?
numai 6 Iuni să subtilizeze
cumpărat din comerţ. Nu. staleze o lustră, să-i. deco­ sificare. O asemenea inter­ rie mare industria ; altfel ţ Stîlp de-a dreptul buclu- )
uri: 3 880 000 El se îndrăgostise de bute­ suma de 78 329 lei. Un re­ reze interiorul, să-i verifi­ pretare a lipsit. Calitatea se ajunge la paralelisme - oaş. La început nu a a- l
liile altora. Şi fiind atras de cord nedorit. Dacă îl mai ce obiectele electrice şi sa­ prestaţiilor în înţelesul di­ nedorite, la imobilizări de vut legătura cu părnintul, i
acestea, pindea cînd stă- ţineau mult, fura coopera­ nitare sau chiar să facă în rect al noţiunii a lăsat şi valori în stocuri de măr­ ^ drept pentru care clţiva '
pînul nu era acasă, se tiva cu conducere cu tot. interior corecturile dorite ea „portiţe" deschise pen­ furi greu şi lent vandabile, (copii i-au încercat... volta- l
strecura în locuinţe şi îşi Noroc că a fost prins la de gustul său ? In foarte tru neîncredere din partea Asupra acestor adevăruri nul, operaţiune care se4
lua „drăguţa" de butelie timp şi trimis la „odihnă" hare cazuri e posibil acest populaţiei. s-a mai atras atenţia nu ţ putea solda cu consecinţe *
bil pentru 2 cu el. Şi această „dragos­ pentru o perioadă de 5 ani lucru. Judeţul dispune de In urmă cu doi ani la o dată. Saltul calitativ ce­ ^ grave. Apoi, stil pul cu pri- 1
reme călclu- te" ţinea pînă cînd găsea rezerve de forţă de muncă nivel de judeţ a fost ela­ rut de partid, de secretarul i cina a fost „încercat" de ?
varlabii. Vor şi 10 luni, fiind obligat la său general întregii activi­ /două autoturisme, care \
>e, izolate, un amator de chilipiruri. plata prejudiciului adus a- feminină necalificată. Să borat un program de dez­ 1 l-au lovit în timpul execu- 1
a slab din Fiecare butelie era „mări­ ne gândim în acelaşi timp voltare şi diversificare a tăţi, e posibil şi în prestă­
ra va fi cu- tată" cit mai repede. In vutului obştesc. Iar garan­ la femeile gospodine înca­ prestărilor de servicii, în rile de servicii ; dar e po­ ^ tării virajelor, iluminatul in /
, între 3 şi ţii lui : Iulian Bugariu şi sibil în condiţiile unei largi i zonă fiind firesc, întrerupt. I
timpul zilei acest fel se autofinanţa drate în cîmpul muncii. Au cadrul căruia se corelează t Nu este normal ca stîfpul ţ
{rade. Ceaţă 'F.A. — furînd şi vinzind bu­ Mircea Vlăduţ au rămas ele la cine apela, într-un foarte bine toate sisteme­ deschideri spre nou, spre ^ să stea în afara drumu- (
martie 1978 : nurile altora. Dar toate de plată cu cîte cinci mii sistem organizat, pentru le prestatoare şi toate lao­ diversificare şi calitate ire­ ^ lui ? (T. loniţă). /
proşabilă a serviciilor.
al caldă, cu pînă intr-o zi, cînd s-a pus lei de fiecare. servicii gospodăreşti ? Căci laltă se corelează cu no­
Vor cădea calitatea de gosoodină mai menclatorul activităţilor de l J
e. presupune, pe lingă gătit prestări necesare populaţi­ ION CIOCLEI ~— ------------