Page 73 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 73
'■§£?■ ? U-.:f r X-sem- &
! I !-
rfth l ccp I1U1U IC
Vvhî-F: v.*V WVl • 4*.
T elevi:
9,00
O cerinţă indispensabilă a producţiei moderne Drumul legumelor „Nişte“ stîipi 10,00 Teii* şcoală;
Şoir?;,ii pair
10,10 Teatru tv.
cu trandafij
şi un C. T. C....
Înlocuirea improvizaţiei spre consumatori întreprinderea de repa 11,50 Anclrieş ;
Tribuna tv.
Telex ;
12,10
(Urmare din pag. 1) nute din cadrul fermei raţii şi întreţinere' de- uti 12,15 închiderea
programului
MUNCI
CU PREVEDEREA INOWiZAIEA mei legumicole a' C.A.P. noastre zootehnice, vom laj minier Vulcan a livrat 15,00 balcanic : C
otbal :
Vlad, şeful fer
Georgeta
căuta să acoperim din alte
minei
Livezeni
număr
un
HomAnia.
Simeria : De pe cele 00 de surse necesarul pentru pa de 250 stîipi hidraulici. De ne directă
la bun început, 48 de stâlpi
turile calde. Ţinînd seama
(Urmare din pag. 1) tea vorbi, de asemenea, în tăţii, implicit. ;sporirea efi- ha prevăzute a fi cultivate de influenţa hotârîtoare a s-au dovedit inapţi din 16,50 tanbul :
Publicitate :
aceeaşi idee a creşterii pro •cienţei economice a între eu legume în acest an densităţii plantelor asupra punctul de vedere al cali 17,05 Atenţie li
ductivităţii muncii, despre ne-am asumat obligaţia să ţie ! ;
put, alte măsuri se aplică prinderii’. recoltei, ne-am prevăzut să tăţii, adică prezentau de 17,25 Din ţările a
şi dau rezultate notabile, folosirea ia capacitate a Măsurile aplicate în a- producem în unitatea noas producem şi unele cantităţi fecţiuni pe ici; pe colo, cu 17.35 Moştenire p
iar alte probleme sînt în maşinilor .şi utilajelor, des cest an, de fapt o continua tră peste 1 200 tone legu suplimentare de răsaduri. precădere în punctele e- tor : Şt. O.
curs de soluţionare. O pri pre reviziile şi reparaţiile re firească, mai pronunţa me marfă- Pe baza experi Acţionînd în spiritul sar senţiale- 18,20 Tragerea
pronoexpres
mă Latură prin care . vi lor !a timp şi de calitate, enţei acumulate, pentru re cinilor desprinse din cu- La sesizarea beneficiaru 18.35 Tel e cronică
zăm creşterea productivi despre mersul neeconomi- tă însă a celor din • anul ducerea cheltuielilor,, acor vîntarea secretarului gene lui, au sosit la faţa locu pionieri ;
Cîntec de r
tăţii muncii o constituie cos al unora dintre ele, trecut, se soldează acum, dăm maximă atenţie 'efec ral al partidului, tovarăşul lui doi tehnicieni ele la 18,55 tă corul CI
mai buna organizare a pro domenii în care mai sînt după 2 luni şi jumătate tuării mai, multor lucrări' Nicolae Ceauşescu, la Con Vulcan. Au sosit, au vă nier Lupeni
ducţiei şi a muncii, ţinînd rezerve nevalorificate. din cel de al treilea an al la o singură trecere cu sfătuirea de lucru consa zut şi aţi plecat. Au tre bărbătesc al
seama de situaţia concretă Privind modernizarea şi cincinalului revoluţiei teh_ tractorul.. Astfel, la unele crată pi'oblemelor agricul cut de atunci cam două derii miniei
a unităţii noastre, de sar perfecţionarea unor flu riico-.ştiinţifice, cu' rezultate culturi administrarea erbi- turii, din'1-2 februarie a.c.V săptămîni. Cum povestea 19,10 Tribuna <
înaintate ;
cinile ei de mare impor xuri tehnologice, asimila cidelor o facem odată eu legumicultorii din judeţul tinde să se lungească, aş 19,20 1001 de ser
tanţă pentru mecanizarea notabile. Faţă de aceeaşi discuitul, iar' la altele o- nostru sînt chemaţi să-şi teptăm răspunsul C.T.C.-u- 19.30 Telejurnal ;
lucrărilor miniere şi creş rea unor repere şi- produ perioadă a anului trecut, dată cu erbicidarea reali intensifice eforturile pen lui de la I.R.LU.M. Vul 20.00 Noi, femellţ
terea producţiei de • cărbu* se care se aduceau din producţia globală realizată zăm si fertilizarea. In pe tru a urgenta ritmul lu can, precum şi măsurile în 20.30 TelecinemaU
visurile se
ne în Valea Jiului. La ee import, cu mari eforturi de la începutul acestui .ari rioada actuală ne preocu crărilor în grădinile de le treprinse pentru soluţiona Premieră tv
mă refer ? La amplasarea financiare, pentru diversi este mai mare cu peste 10 păm de producerea răsa gume şi la răsadniţe. rea „cazului". (C. DROZD) ţie a studie
mai judicioasă a utilajelor ficarea gamei de utilaje şi milioane lei, iar producti durilor şi de fertilizări. lienc ;
pe suprafeţele de producţie piese de schimb necesare Deoarece nu dispunem de 22.00 Balet»? opej
mişoaia;
existente, aşa-zisa îndesia-e, în minele Văii ..Jiului şi a- vitatea muncii cu 1 300 lei cantităţi suficiente de în ,r iilcjiirual.
pe grupuri de maşini, Incit daptate la condiţiile de pe persoană. grăşăminte oi-ganice obţi- «f®ta Un fel de două feluri!
să fie înlăturate din flu exploatare de aici, la I.U.M.
xurile de fabricaţie pierde Petroşani s-au întocmit pro Incepind cu data de 1 Boiu cu alt tip de bilet, |
rile de timp cu aprovizio grame de acţiune comple martie. a.c., s-a introdus, eliberat de şofer, La în-* H£a oio
narea şi prelucrarea repe xe, concrete, interesante. în mod experimental, pe toarcere se dau bilele de |
relor, cu transportul pro S-a lansat şi o chemare că autobuzele care circulă către şofer numai pînă J
ducţiei. Cunoaşterea temei pe ruta Deva—Simeria, în Simeria. Aici, că- > PROGRAMUL
nică, în amănunt, a sar tre toate cadrele tehnico- autotaxare.a. Nimeni nu lătorii care veneau cu I Radioprogramul
7.00 Radiojurnal
cinilor de plan de către inginereşti de a soluţiona are nimic împotriva ex- autobuzul de la Baiu,' vista presei ; 8,1
una sau mai multe pro perimenlului. Numai că Foit, Bobilna şi Bapolt, ţ melodiilor ; 9,00
maiştrii şi şefii de forma bleme tehnico-economice dem ascultătorii!
ţii permite pregătirea ra pe an. S-a întocmit un cei care vor să introducă sint invitaţi să coboa- , Buletin de ştiri ;
ţională a lucrului, asigura acest sistem nu sint pe re, să-şi cumpere bilete | ţările socialiste ;
rea cu S.D.V.-uri, cu piese plan tematic cuprinzînd un traseu să sondeze opinia care se compostează şi * ietin de ştiri ; 1
fonul pionicrih
şi materiale, cu documen mare număr de probleme călătorilor, fie prin con- apoi să urce din nou în I Avanpremieră
taţii şi desene ele., elimi- ce urmează a fi rezolvate, versaţie directă, fia prin autobuz. Ce s-a întîmplat * 12.00 Buletin de
nînd în cea mai mare par s-au alcătuit colective de chestionare. Nu se ştie şi se ţntîmplă este uşor t Din comoara
-
te „timpii morţi" din pro cîte 3-4 cadre cax e răs nici in baza căror criterii de imaginat. Unii călă-1 nostru ; 13,00 Di
3 ; 15,00 Clubul
ducţie. încă de la' progra pund de un număr de te a fost asimilat autobuze- tori voiau să coboare, al- J 16.00 Radiojurnal
marea lucrului se are în me. lor care fac rula Deva— ţii să urce. îmbulzeala | ordonate econom
Simeria şi retur şi autobu- era de nedescris, iar cele*
vedere corelarea activităţii — Aceste teme vizează zul care circulă pe ruta spuse de oameni la a dre- I Buletin de .ştiri ;
limbii române ;
sectoarelor calde — turnă — după cum sublinia in Deva — Boiu (vezi mer- să celor care ii fac. să J serii ; 20,30 Liter
toria şi forja — cu a ce ginerul Nicolae Lobonţ — sul autobuzelor în vigoa- călătorească pe aceeaşi «■ tul legii ; 20,50 C
lor prelucrătoare, .ştiind o serie de organizări ale re), tinde denumirea tu- rută cu două tipuri de I norc ; 22,00 O zi
23,25—5,00 Non sti
că primele trebuie să li fluxurilor de fabricaţie, nocturn.
vreze piesele brute c-u un mecanizarea unor lucrări tei est- fără s-a echivoc. Şi, ex- bilete, nu pot fi scrise.' |
introdus
de
ca
Sistemul
atare,
acesta
TIMIŞOARA :
avans de timp bine deter de aprovizionare şi trans perimeniarea aulotaxării transport este „un fel de «. UiaLitatea radio ;
minat. Apoi, buna organi port, valorificarea superi şi pe autobuzul de pe a- două feluri", care in loc I vista • .şlagărelor ;
zare include şi disciplina ştiinţa la timpul
muncii, respectiv prezenţa oară a metalului, gospodă ceasta rută. Cum se pro- să uşureze t ransportul, ; „Cel mai bun g
— radioreportaj
la serviciu şi plecarea de rirea raţională a enex-giei, cedează ? De la Deva pi- să satisfacă nişte trebuin- t 18,40 Medalion
nă la Simeria se circulă ţe ale cetăţenilor în con-1
la serviciu la orele stabili îmbunătăţirea calităţii pro cu aulotaxare, cu bilete diţii m.ai optime, creează J Aurelia Fătu-Ră<
te, folosirea integrală a duselor etc. Multe din a- Cenaclul literar
timpului efectiv de lucru, cesle teme de cercetare, care se compostează, iar nemulţumire şi nervi. emisiune cu pu ( bi
tă la căminul ci
asigurarea asistenţei teh care fac deja obiectul pre Ide la Simeria se merge Variaş ; 19,30
nice competente pe toate ocupărilor specialiştilor noş la Rapolt, Bobilna, Foit, N. BADIU | pentru sate : Rit
late la semănat
schimburile, respectarea ri tri, au fost formulate în 4 mmm m MM» rn mmmtm M MM*, mmmm * ... * M « ,1 IM * MM» * MMV * MM» * mmmm » " din judeţul Arac
guroasă a tehnologiilor de adunările oamenilor mun 20.00 Pe strune
Este
Dorica
La
fabricaţie şi a normelor de cii, . toate avînd drept harnică maşina de spălat se sticle munceşte apreciere Ilian. Între — melodii popu
de
la
bucură
şi
conştiincioasă,
protecţia muncii- S-ar pu- scop creşterea productivi prinderea de berc Haţeg. Foto : VIRGIL ONOIU u
r E ocupate, şetu’I :î]lMMj
Relevînd că ridicarea ni pentru soluţionarea pînă Ia 99
velului tehnic, calitativ al „ClNTAREA ROMÂNIEI" capăt a ideii propuse, dru Joi seara, ora 20,30. La o plecăciune adincu, cel
tuturor produselor a deve mul cam lung, sinuos, de la barul restaurantului „Mi care răspundea la numele DEVA : Căpit
nit o condiţie hotârîtoare idee la materializarea ei, nerul" din Petroşani — de .Biţi le invită să ia loc. ani ; Partizani
Creaţia teEiiiics-ştiinţifică
a progresului economiei precum şi slaba antrenare lume multă, atmosferă in Tînărul de lingă mine îmi pic (Patria) ; ;
telor
(Arta)
noastre, secretarul general in unele unităţi a celor mai timă. Fum de-l tăiai cu plasează un bombeu pe DO A R A: C o rs a r u
al ' partidului, tovarăşul Fraţii mei păsări
valoroşi inventatori şi inova cuţitul. La o masă — şa sub masă şi-mi' trage cu
AmendaiT
(Arta),
Nicolae Ceauşescu, a evi tori, în activitatea se scaune şi doi tineri. Pe ochiul. „Băieţaş a-ntUa“, gea siguranţei sta
hunedoreană-mult mai prezentă de crea
denţiat cu pregnanţă, la ţie tehnico-ştiinţifică cu a- unul îl văd în fiecare di îmi iau ceaşca şi mă struclorul) ; PE'
tidului, rolul deosebit de im în rezolvarea cerinţelor imediată. S-a mineaţă in autobuzul ce plimb, dezorientai, prin Spada \agră
Conferinţa Naţională a par Evadaţ viitor
plicobilitate
criticat cu justeţe organiza duce afară din oraş, spre tre mese. brie), .,i sfirşit
portant ce revine cercetării rea defectuoasă şi activita Nu ştiu cit de încinta- gem (Republic;
activi economiei judeţului!
ştiinţifice şi a recomandat tea fluctuantă a unor co I.U.M. P. Nu vă supăraţi, sint te vor fi Jpşl felele de peni : Să nu ci
—
intensificarea acestei misii ale inginerilor şi teh ocupate locurile ? compania uitor atit de a- mai exist (CuIU
(Mm
oraşul
vaţi
tăţi la toate nivelurile, în nicienilor, a unor. cercuri — E ocu VULCAN : Cîntai
toate unităţile economice. cii, 865 de autodotară şi au- pe măsura potenţialului de ale inventatorilor şi inova pate, şef u’ ! •______ mobili cava niei (Muncitoresc)
leri, căci eu,
Sub aceste exigenţe şi toutilări, 891 de asimilări de inteligenţă tehnică exisient torilor, a unor sindicate şi civica B. D. în alertă \
i imperative s-au desfăşurat şi piese, maşini şi instalaţii. în judeţul nostru :şi nici pe conduceri, de întreprinderi şi Stau reze- __________________ supărat foar PETRILA : Exped
(Muncitoresc
rută
’ lucrările consfătuirii tehni- Pe tema creativităţii, s-au măsura condiţiilor şi posibi instituţii specializate în cer mat de tocul te de cara- NOASA : Fără |
co-ştiinţifice, organizată la desfăşurat un mare număr lităţilor de creaţie ale oa cetare şi proiectare. ferestrei vreun sfert de ghioslîcul în care mă a- se face nime
;
(Muncitoresc)
Casa de cultură din Deva, de acţiuni de propagandă menilor muncii hunedoreni. in scopul îmbunătăţirii ac ceas, să se elibereze mă flam, dau cafeaua de dnş- Misiune pe 1
manifestare încadrată în tehnică şi ştiinţifică, inclu- Astfel, din 63 de cercuri ale tivităţii de creaţie tehnico- car un loc. ' Tenace îh fe- că şi caut ospătară Noiembrie) ; BR
Festivalul naţional, „Cînta- zind mese rotunde, simpo inventatorilor şi inovatorilor, ştiinţifică, de participare pe Iul meu, mă duc iar la plătesc. Faţa mă priveşte devărata glorie, s
rea României", care a în zioane, conferinţe şi con doar 17 au desfăşurat o ac măsura posibilităţilor unită masa tinerilor : amuzată : „Bine, clar nu (Steaua Roşie) ; G
ZA : Benji (Min<
trunit un mare număr de sultaţii, concursuri pe me tivitate bună în anul 1977, ţilor din judeţul nostru ia — Nu vă supuraţi, sînt trebuia să aduceţi şi ceaş RAŞTJE : Cele p(
specialişti în domeniul cer- serii, referate, schimburi de celelalte neridieîndu-se la Festivalul naţional „Cinta- ocupate toate scaunele ? ca. O luam noi...“. „Da, dar le-am uitat (Patri
I cetă’rii, proiectării şi ingine- experienţă. nivelul sarcinilor ce le reve rea României", consfătuirea — E ocupate, dom’doc ştiţi, eu n-am masă... a- tul vacanţei i
GEOAGIU BAI: A
- riei tehnologice, inventatori Comisia judeţeană a neau ; un număr mic de a reliefat necesitatea unor tor, vă mai zisei- o dală. ici... cu mine... in sfirşit. în Cosmos (Casa
şi inovatori hunedoreni, co ginerilor şi tehnicienilor, de cadre tehnico-inginereşti au măsuri pentru îmbogăţirea Ce dracii! Plata, vă rog !“ ră) ; HAŢEG : )
dre cu munci de răspun pe lingă Consiliul judeţean fost angrenate organizat în documentaţiei tehnice adec Am avut întotdeauna Dimineaţa l-am văzut (Popular); BRAZI
CĂLAN : Perla
dere în aceste domenii de ăl sindicatelor, a stabilit cu activitatea de invenţii şi i- vate, sporirea numărului de oroare să mă înghesui la din nou pe tînărul care cidtura) ; SIMER1
mare importanţă şi comple acest prilej fruntaşii în în novaţii ; din totalul numă acţiuni organizate pe teme tejghea, încurcînd ospăla- îmi făcuse semn cu picio rina roşie (Muri
xitate. Din informarea pre trecerea din domeniul cer rului de teme de invenţii şi de creativitate, antrenarea rele şi mai ales elevii de rul cu o seară înainte. A LIA : Vandana, s (
o
Vieţi
scurte
zentată cu acest prilej, care cetării ştiinţifice. In activi inovaţii propuse în 1977, în mai mare măsură în a- liceu. Mai stau un sfert coborît TELIUC : Hollywo
a
la
a reflectat activitatea desfă tatea cercurilor inventatori n-au fost soluţionate o ceastă activitate a oameni-' de ceas, timp in care la Atent, politicos treia staţie. wood (Minerul).
şi
parcă
şurată în anul 1977 de cer lor şi inovatorilor pe anul mare parte. O seamă lor muncii fruntaşi, o preo masa tinerilor s-au perin
curile inventatorilor şi ino- 1977, primele trei locuri au de unităţi, intre care cupare mai atentă pentru dat vreo duzină de peni timorat de timiditate.
Parcă nu mai era cel de
4 vatorilor şi de comisiile in- revenit, în ordine, C.S. Hu I.P.E.G. Deva, i.F.E.T, Deva, pregătirea ştiinţifică şi teh bili clienţi. Tinerii scru la bar. N-am înţeles şi
. ginerilor şi tehnicienilor din nedoara, i.V. Călan şi Cen I.M.M.R. Simeria, T.C. &3va, nică a personalului munci tează atenţi uşa. Discutau: nici n-am putut înţelege
1 unităţile economice din ju- unele întreprinderi minier#
trului pentru cercetări şi tor, pentru ridicareo conti „Nu vine, mă, nici o pi- de ce unii tineri se com Timpul probabil
ţ deţ, am notat cîteva cifre: din Va|ea Jiului au desfăşu
securitate minieră Petroşani, nua a calificării şi polica piţă ?“ portă —- in mvd deliberat ziua de 22 marii
i (n 1977, în unităţile eco- rat o slabă activitate de Vreme relativ rec
în activitatea de organizare lificării. O dau pe placa lor : — cu semenii lor,
1 nomice din judeţul nostru creaţie tehnico-ştiinţifică şi ruj variubii, mai
superioară a producţiei şi a Ţinînd seama de aceste — Gagiule, e ocupate cietale, asemeni unui ta ros. âe Vâr semru
J au fost aplicate în produc inginerie tehnologică. cerinţe şi printr-o angajare
muncii, pe primele trei lo scaunele astea ? ler cu două feţe. Să fie pitaţii sub formă
ţie 108 invenţii şi inovaţii, curi s-au situat I.E.C. Deva, in informarea prezentată plenară la materializarea — Hai, că eşti de-al mai „originali", să facă cai'e, izolat, se v
ţ cu o eficienţă economică de I.M. Paroşeni şi I.C.S. Hune şi în cuvintul unor partici lor integrală, exemplară, nostru, da ascultă, pui.şo- ,impresie", să aibă pe.rso- forma în lapoviţă
va sufla moderai
r peste 57 milioane lei, im- pa..ţi la dezbateri s-au fă creaţia tehnico-ştiinţifică din rule, eşti tu băieţaş a-n- naliiate ? Ca şi cum per- tensificăi'i lempor.
} plicind un număr de 741 de doara. cut referiri critice şi auto judeţul Hunedoara îşi va tîia, dacă vine două pipi- sonalitatea ar sta intr-un sectorul vestic,
ţ inventatori şi inovatori. în Participanţii la dezbateri, critice privind activitatea u- aduce o contribuţie pe mă ţe, să faci paşi ? - vocabular pestriţ sau în- tura minimă va i
te. stî inrî nnsi. >
cadrul acţiunii de creaţie relevînd aceste realizări no nor cadre tehnice şi specia sura posibilităţilor la rezol tr-o ţinută fistichie şi nu tre minus 2 şi 3 j
maxima între 5
ştiinţifică şi tehnică de ma tabile, au arătat că în ac lişti faţă de promovarea no varea măreţelor sarcini din — Sint, şefule, sînt că în ceea ce reprezintă o- grade.
să au fost realizate 247 de tivitatea de cercetare şi cre ului şi de punerea în valoa acest an, ain întregul cin eu beau o cafea şi m-am TMmtru 23 şi 24
tehnologii noi, 788 de studii aţie tehnico-ştiinţifică au e- re a inteligenţei tehnice. Au cinal al revoluţiei tehnico- cărat. mul ca valoare dală de Vreme umedă, e
pentru îmbunătăţirea orga xistat şi unele lipsuri, că fost criticate automulţumirea ştiintifice. Abia mi s-.a pus cafea- munca si educaţia sa. mai mult noL’os. V
precipitaţii lempoi
nizării producţiei şi a mun- rezultatele obţinute nu sînt şi minima insistentă a unora DUMITRU GHEONEA V ua pe masă, cină iată că DUMITRU DEM lONASCU local vor avea şi
şi „vine două pipiţe“. Cu
de averse.