Page 77 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 77
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nli.
CONFERINŢA MUNICIPALĂ
= r
A FEMEILOR HUNEDOARA fi' EL
Preocupare constantă (Urmare din pag. 1) Utilajele moderne fac să crească tăiere a cărbunelui, cu toţii 16,35 CjLirs cit
1 fi,00Telex ;
va
da
16.05 Teleşcoa
rezultatele
care
pe
nivelul dotării tehnice de ca
re dispunem, pentru că aces le aşteptăm. aceasta, venind 17.05 Muzică
Pe
lingă
nata Va
pentru perfecţionare ta este adevărul : nu dăm randamentul muncii in subteran tot în sprijinul reducerii efor 17,15 Reportaj
încă. N-aş vrea să mă dis
publica
tului fizic şi al creşterii pro
culp. Nici noi, cei din secto
kistan ;
rul IV, care lucrăm cu aceste ductivităţii muncii, comitetul 17,45 Pentru
ne pe care o susţine ziarul re ne punem mari speran de partid şi comitetul sindi ber, vă
mari,
complexe
complicate,
Şi la Hunedoara, ca pre care partidul şi statul nos nostru judeţean „Drumul so ţe pentru redresarea produc- ' catului, conducerea sectorului 18,00 Consulta
tutindeni în ţara noastră, tru o poartă femeilor. pretenţioase,- nu sîntem mul cialismului" — ca funcţiile de ţiei de cărbune a sectorului. au gîndit şi aplică şi alte 18,20 Pnblicit;
pe
rezultatele
de
ţumiţi
ca
munca femeii, alături de Nota dominantă a dez re le obţinem cucele. Ne bază din abatajele cu com Conducerea minei şi a sec măsuri tehnice în subteran. 18,25 La izvo;
lui leleo
ceilalţi oameni ai muncii, baterilor din cadrul confe bucurăm însă că sîntem pe plexe mecanizate să fie a- torului mi-au încredinţat mie Mă refer la modalităţile de 18.50 Românii
constituie un important rinţei a constituit-o preo tribulte celor mai bune ca conducerea acestei lucrări consolidare a tavanului, prin 10,20 1001 de i
factor de progres. Confe cuparea manifestată de fie calea cea bună; că am găsit, dre tehnice din sector. De dificile, dar deosebit de im poditura cu toroane şi cu 19,30 Telc jurii
ca să zic aşa, cheia de con
rinţa municipală a femei care participantă, în nu ducere şi de exploatare a asemenea, prin grija comi portante pentru l.M. Lupeni. plasă de sirmă, la umectarea 19.50 La apel:
lor Hunedoara a evidenţiat mele femeilor pe care le-a complexelor. Afirmaţia are a- tetului sindicatului pe sec- Ne-am organizat temeinic cu apă a zonei exploatate, 20.05 Ora lin
21.05 Publiciti
că, sub îndrumarea comi reprezentat, pentru îmbu coperire in randamentele la săparea preabatajelor in 21,10 Telerecii
tetului municipal de par nătăţirea în şi mai mare continuu sporite — de 9, 10 profile mai mari, cu arma dorache
tid, colectivele de muncă măsură a activităţii femei şi chiar de 13 tone de căr ABATAJUL — &OCUÎ, DE AOŢOTM® rea cîmpului la 0,50 m, pen 22,20 Tclejurn
din municipiul Hunedoara; lor. Pornind de la neajun . COMUNĂ A MXNBEULO& tru asigurarea unor căi de
din care fac parte peste surile care au fost sublini bune pe post — .pe care le acces şi a unor condiţii de
12 000 de femei, au înregis ate, s-au făcut în acest obţinem i-n abataje. Şi avem Şl CADBSSLO» DOS CONDUCERE muncă mai bune în abataje.
trat în anul 1977 rezultate sens şi o seamă de propu încrederea că putem da mai Cu această deplină încre K AD
bune, obţinînd o producţie neri interesante. Astfel, E- mult. Cum ? Aplicînd neabă dere în tehnica nouă, în u-
recomandă
industrială globală supli milia Melieleari (I.C.S.H.),' tut indicaţiile şi iubitul nostru tilajele moderne, cu ferma
care
rile
pe
PROGRAM
mentară de peste 330 mi Eugenia Peronescu (I.M.H.), conducător de partid şi de tor, s-a deschis un curs de lucrul de la început, pînă la' convingere că numai în a- clioprogramuî
lioane lei, o producţie Eugenia Tîrziu (C.S.H.), policalificare, unde 60 de cel mai mic amănunt, sîntem cest fel ne uşurăm munca, Radiojurnal ;
marfă industrială supli Ana Ilea (Fabrica de în stat, tovarăşul N i c o I a e mineri şi electromecanici îşi ajutaţi cu oameni şi cu asis sporim randamentele şi pro presei ; 8,10
în
ni
mentară de 113 milioane călţăminte), Doina Şoldan Ceauşescu, anului le-a dat cînd însuşesc o a doua meserie. tenţă te.hnică permanentă în ducţia de cărbune cocsifica- diilor ; 9,00 ;
toamna
trecut,
lei, iar planul la export a (spital), Viorica Olah ne-a vizitat mina, sectorul, a- S-a trecut la o nouă formă săşi din partea conducerii bil şi, ca urmare, ne asigu cultătorilor ;
fost depăşit cu 41 milioa (coop. „Drum nou"), Iusti a'e organizare a muncii pe minei şi treburile merg bine. răm nouă înşine venituri su populară d
11.00 Buletin
batajul IV est. Orientările da
acumulată
Experienţa
ne lei valută. na Baciu (învăţătoare, Şcoa te vizează în principal pro cele 4 schimburi de cite 6 montarea primelor două com la plimentare, minerii de la sec Avanpremier
ore în subteran. Aceste mă
A mai reieşit că, avînd la generală nr. 10), Areta movarea energică a mecani suri de ordin tehnic şi or plexe, necesitatea stringentă torul IV al l.M. Lupeni vor 11,35 Discote
Buletin de ş
sprijinul sindicatelor, co Popescu (I.G.C.L.), Ecate- zării lucrărilor miniere şi ganizatoric, multe altele au de a ieşi din impasul în ca acţiona in nobila şi frumoa comoara fol<
misiile de femei din între rina Cri.şan (cartier 10), ridicarea continuă a pregă condus la rezultate din ce re se află sectorul IV şi mi sa lor activitate. Mai mult 13.00 De la
prinderi, au manifestat o Rodica Chiată (cercetătoa tirii profesionale, urmînd ca în ce mai bune. in ultima na, sprijinul permanent şi decît atît, sîntem datori parti Tehnic-club;
nai ; 16,25 C
preocupare constantă pen re C.S.H.), Antonia Mara minerul să devină un adevă vreme am urcăt cit mai a- competent pe care-| primim dului şi sfatului, pentru con nomicc ; 17,i
tru calificarea şi perfecţio (lucrătoare din comerţ) şi rat tehnician. proape de plan, iar în cî- — toate ne întăresc convin diţiile tot mai bune de mun ştiri ; 17,05 i
18.00 Orele i
narea profesională a femei altele s-au referit la nece Aceste idei prind viaţă cu teva zile chiar l-am depăşit. gerea că lucrarea va fi ter că şi de viaţă ce ne sînt flexele timp
lor, pentru a fi pregătite sitatea organizării mai fiecare zi. Conducerea în in ziua de 8 martie a.c. am minată înaintea termenului create, să. lucrăm mai bine denţe sonor
corespunzător în vederea multor acţiuni educati treprinderii şi a sectorului IV început montarea celui de al planificat, că acest al treilea şi mai economic, să asigurăm intr-o oră ;
st ap muzica
folosirii utilajelor, maşini ve, diferenţiate, cu fe au luat măsura — concreti treilea complex mecanizat, în complex mecanizat, la care ţării cărbunele de care are
lor şi aparatelor moderne, meile, privind creşterea zată într-o interesantă acţiu. abatajul frontal V est, în ca- vom cupla şi o combină de nevoie. TIMIŞ OAR
promovării tehnologiilor noi aportului acestora la rea li ta tea rădic
muzică
de
şi în vederea aplicării re lizarea sarcinilor de pro Ca itn fagu
zultatelor ştiinţei şi cerce ducţie, la gospodărirea şi emisiune în
nă literară :
tării. Aceeaşi preocupare înfrumuseţarea municipiu uşoară ; 19,0
s-a manifestat şi în ceea lui, întreţinerea în cele ........m%. Album pionieresc ră social-po
ce priveşte completarea mai bune condiţiuni a fon prins : Con?
celor
.linul
studiilor de cultură genera dului locativ, respectarea © Subredacţia „Tot îna rul central de la Uzina în învăţăm
lă, atît a femeilor cuprinse normelor de convieţuire : ideologic de
ştii
în activitatea economică, socială, creşterea şi educa inte“ din Hunedoara — de preparare Teliuc. Şi inovarea tehnic,
sulul
cit şi a celor casnice. rea tinerei generaţii în colaboratoare statornică a Monica a înţeles, ca şi' pei de făur
ziarului
şi
a colegii ei, cit de angajat |
dar
nostru,
Darea de seamă şi dez spiritul dragostei faţă de liadioteleviziunii Române e acest colectiv în 'efortul socialiste mi
voltatc ; 19,
baterile au consemnat pe patrie, în cultul muncii şi şi a revistei „Cutezătorii“ de a răspunde prin mun- I romanţe.; lî
larg toate binefacerile de ai demnităţii, punîndu-se — are o activitate din ce că cerinţelor de calitate , mc de prin
care se bucură în prezent un accent mai mare pe ro în ce mai bogată. Aceas cerute de documentele i te ţării —
zio şi muza
femeia în tripla sa calita lul familiei in educarea ta şi pentru că unităţile Conferinţei Naţionale a I
te — de om al muncii, ma copiilor, precum şi pe ro de pionieri din municipi partidului.
mă şi soţie —, subliniin- lul deosebit ce revine fe ul Hunedoara se întrec Manucla Duculei ne I
du-se condiţiile create pen meii în menţinerea tinere în organizarea manifestă vorbeşte despre frăţiorii , IC! ini
tru dezvoltarea multilate ţii naţiunii noastre. rilor cu larg ecou educa ei mai. iniei — şoimii pa- i
rală a personalităţii sale, tiv. De la întîlnirile cu Iriei de la grădiniţa nr. I
în încheiere, într-o atr DEVA :
drepturile pe care le au mosferă plină de vibrantă muncitorii fruntaşi, cu 4 — cei care alt avut ca ' Partizani i
femeile încadrate în indus adeziune, conferinţa muni activişti de partid şi de invitaţi pionierii clasei a j tria), Ţinu
trie, comerţ, cooperaţie, în- cipală a femeilor a a- stat, pînă la manifestări IV-a A, de la şcoala ge- . timp (Arta)
Con
văţămînt, sănătate, precum dresat o telegramă condu le artistice, toate acţiuni neraiă nr. ,1. Manifesta- I RA : mei,
Fraţii
şi cele din agricultură. Re cerii de partid, tovarăşului le se desfăşoară sub em rea — încărcată de fru- ' re (Arta), C
tribuţia egală pentru mun NICOLAE CEAUŞESCU, blema pregătirii pionieri museţea. vârstei — intitu- \ seriile I-1I (
că egală, asigurarea unor lor pentru muncă şi lată „Creştem şoimi sub I PETROŞANI
(Unir
viitor
secretar general al parti
le negre, se
condiţii de muncă tot mpi dului, preşedintele Repu viaţă. tr.icolor" a fost o poves- ' iembrie), Ti
bune. concediile de mater blicii, prin care femeile „întilnirea pionierilor şi te adevărată : copilăria | ca) ; LUPE
nitate, programul redus de Hunedoarei s-au angajat uteciştilor de. la şcoala ge fericită, creată de vondi- < din lacul d(
muncă în primele nouă să se situeze în primele nerală nr. 6 cu Eroul ţiile minunate, asigurate j ral) ; VULC’
luni de viaţă ale copilu Muncii. Socialiste, tovară de partidul şi statul nos- ; urcă munlei*
rinduri ale vastei activităţi şul Ştefan Tpipşa, s-a tm tinerei generaţii. Pro- > EON EA : 11
lui. majorarea alocaţiei de creatoare pentru înfăptui transformat intr-un dia gramul __ artistic prezentat I (Minerul) :
stat pentru copii, ajutoare rea hotărîrilor Congresului log viu despre dragostea de oaspeţi şi gazde a în- ' pediţia disp
II
(Muncitoi
le pentru mamele cu mai al Xl-lea şi ale Conferin de muncă, despre modul cheiul, într-o ambianţă \ SA • imagi’
mulţi copii, unităţile me ţei Naţionale ale partidu ir. care trebuie să răs plină de gingăşie, intîlni- < (Mr itores»
dicale, creţele, căminele şi lui. pundem, prin fapte, che rea şoimilor cu pionierii. I M ie pe .
L ... , BRA
grădiniţele — s-a arătat în CATiNCA BUSUIOC mării secretarului gene © „Mulţumim din ini- J oilor (Steau
RABARZA:
cadrul conferinţei — con secretar al Comitetului ral al partidului de a în mă partidului". Sub acest i rul) ; ORA5
stituie expresia cea mai municipal de partid văţa, de a ne pregăti te generic s-a desfăşurat în I mamei (Pat
vie a grijii deosebite pe Hunedoara Viorica Palaiiiaru şi Ana Ze vel ea nu. din fo meinic pentru mîine. Du oraşul Vulcan un concurs ' în Texas ()
AGIU BAI :
pă un asemenea dialog — al formaţiilor de montaje |
tografia noastră, lucrează la sera de flori din ne scriu Daniel Plăcintă lilerar-muzicale şi brigăzi » Cosmos (Cu
HAŢEG:
Fu
Hunedoara a I.G.C.L., alături de alte munci şi Mate Eniho — primim artistice. întrecerea, des- 1 Iar) ; BRAZ
LAN : Perlt
intre
de'
unităţile
Iniţiative lăudabile toare destoinice şi cu dragoste de frumos, curţi jnai multă încredere mun în făşurată din oraş, a pri-1 tură), Terez
de
noastră
puterea
pionieri
răsi (11 Iun
Constantin,
Tudoriţa
Maria
Miner
Pesa,
va
sînt
că, iar dorinţa de a face lejuit o frumoasă mani- , Iarba verde
Urdă, Domnica Mureşan sau Zorica Modîrcă. reşul) ; ILT
Femeile din Sarmizegetu- gurînd necesarul propriu mai mult se regăseşte în feslare artistică, primele I (Lumina; C
sa s-au angajat ca în fie de legume şi predarea a Din sera unde lucrează ele, numai între 1—7 notele noastre la învăţă locuri fiind cucerite de J doarea puii
care gospodărie să crească două tone legume proaspe martie s-au recoltat peste 12 000 flori — garoa tură şi practică. elevii şcolii generale nr. i resc).
te la fondul de stat. Tot fe, cale, frezii, trandafiri şi altele. De asemer „Harnice ca albinele“ 4 (la brigăzi artistice) şi I
cel puţin un animal (vaci,
odată, s-au mai angajat să nea, de aici au fost valorificate şi 8 000 ghive — aşa şi-a intitulat Mo- de şoimii patriei de la'
tineret bovin, porci, oi), să organizeze în acest an ac ce cu flori. nica Boieru reportajul şcoala generală nr. 5 (la (
folosească absolut toate su ţiuni de muncă voluntar- Foto ; VIRGIL ONOIU scris după vizita făcută montaje literare), •
prafeţele, inclusiv curţile, patriotică în valoare de cu colegii ei la laborato L. L. | Timpul p
în scopuri productive, asi- 391 000 lei. £3 martie 1
menţine în
cu cerul v
\ Iul izolat v
slabe
pitaţii
...arde viu în fiecare Şi le păstrează cu grijă vrednici, să poarte în ei amplificat treptat mai fia modera
om care-şi iubeşte mese fiindcă n-a fost uşor să FOCUL PAS seînteia entuziasmului a- ales că, in şcoala noas cari. tempoi
ria şi atunci produsele munceşti mii de ore pen celora în preajma cărora tră s-a organizat recent km/h din ]
muncii lui primesc cara tru a le înfăptui. cresc şi se formează. Şi un valoros schimb de ex est. Tempei
prinsă
noap
tele nobleţei. In colecti Pe cine să portretizezi basmele ce împodobesc şi celelalte colege care, cînd vorbesc de acest perienţă cu directorii co 4 şi i gra
vul de cadre didactice, cină flacăra pasiunii îm coridoarele au fost doar prin munca pasionată, entuziasm, oricare elev, ordonatori din judeţ şi tre 3 şi 8
elevi şi părinţi de la bujorează chipul fiecărui nişte încercări, acum se plină de însufleţire pe oricare dascăl, oricare lo comandanţii instructori brumă loca
Pentru
24
Şcoala generală Baia de dascăl ? Dar, pentru că gindeşte la altceva. care o depun în şcoală, calnic ar exemplifica un de pionieri din zona Brad, 1978 : Vrem
Criş, simţi aceste flăcări frumosul perceput de o- Şi, uite aşa, îmi repet: zi de zi, întimpină cu nume: prof. Maria Lăză- după care ne-au sosit rece in prir
pîlpîind în fiecare om. eliiul şi cu sufletul încă ruţ, care de-a lungul ce în şcoală colective didac lului şi se
şi treptat îr
Elevii vorbesc cu mîn- de la intrarea în şcoală lor 30 de ani de activi tice ce au considerat că rul va fi i
drie de şcoala lor,, de ca este opera profesorului tate didactică, a ştiut să realizările noastre pot precipitaţii
Ies- sub fo:
binetele lor, fiindcă fie de desen Garofiţa Bles- antreneze, prin forţa e- constitui puncte de pleca
care clasă este un cabi cun, încerc s-o intervie xemplului personal, co re spre modernizare, spre
net sau un laborator. Şi vez. Cu modestie Uni lectivul şcolii la fapte şi frumos şi eficienţă şl |*ROl
te întimpină cu justifica spune că nu e numai Da, focul pasiunii se a- rezultate frumoase mare realizări de prestigiu. pentru alţii.
tă mândrie, spunîndu-ţi: meritul ei, că Ia acest prihd.e greu şi nu se stin le eveniment din viaţa Vorba dumneaei, „Omul Maxima „Omul sfinţeş
„Tot ce vedeţi e realizai colţ intitulat sugestiv „De ge toată viaţa la unii ţării — Conferinţa Naţio sfinţeşte locul", după o te locul“ a fost verificată Rezultatei!
de noi. . Mobilierul, latri la IIomo sapiens la Ho- oameni. Printre ei sint şi nală a femeilor. adevarată cugetare popu de viaţă şi noi credem 22 martie
Extr. I : .
nele, dioramele, panouri mo cosmicus“, a muncit Doina Ivanetico (secreta Elevii noştri, încălzin- lară— a. devenit un ade în ea pentru că am fă 39 :
le, baza sportivă, punctul citeva luni, avind tot ra organizaţiei de partid) du-se zilnic la acest foc văr şi în şcoala noastră. cut-o să trăiască în şcoa Extr. a I
muzeistic, sera şi răsad timpul sprijinul colecti sau tovarăşa Viorica Vul- al pasiunii dascălilor lor, Sint mîndru că lucrez la noastră. Şi va dăinui. 38. 5, 11.
Fond de
niţele, toate le-am reali vului, încrederea în forţa turar (secretara comite se străduiesc, după pu intr-un asemenea colec Prof. NICOLAE CRISTEA 1 015 768 Ici.
zat cu miinile noastre“. pe care, el i-o dă, iar tului comunal sindical) teri, să devină oameni tiv şi mindria mea s-a Baia de Criş Report cat
.„J Ici.