Page 78 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 78
340 9 JOI, 23 MARTIE 1978
/IZIUNE
a ;
limbai rusă ;
Lşoară de Re-
ilescu ;
pe glob: Re-
slamică Pa-
impul dv. Ji- „Familia trebuie să fie cea clintii şcoală,^
îcomanclăni...; \ în care copiii să înveţe, odată cu regulile de^
ii medicale;
e ; ( comportare în viaţă şi societate, preţuirea nuni- >
ele eînlecu-
nânein ; ) cii, devotamentul faţă de patrie şi popor, faţă {
pitorească ; \ de partid şi cauza socialismului". \
ri ;
l ; ţ (Din Codul principiilor şi normelor muncii ^
ea zilei ; 1 şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii so. i
e tul ui ;
' ci ol iste). I
t i
Ol ga Tu-
Există o ipostază a res
ponsabilităţii faţă de e-
voluţia familiei, cais vi
diente de tot felul, unele zează în exclusivitaie co
vecine cu încălcarea de le piii. Am avut şi vom mai
ge. Cum se trăieşte din a-
^ I : 6,00 Ra- avea ocazia să scriem de
limineţii ; 7,00 semenea surse ? E uşor de spre copii ce fac cinste
8,00 Revista închipuit. Ce le poate spu părinţilor care i-au cres
urierul melo- ne Vichente Popa copiilor cut. Sînt două moduri de
spv.lţclem as- săi cînd aceştia întreabă
0,45 Muzică de ce nu au şi ei ceea ce a te arăta grijuliu faţă de
Pakis£a\7i ; copil : dîndu-i din punct
e ştiri ; 11,20 văd la alţi copii ai ' căror de vedere material, ceea-
Radio-Tv. părinţi ştiu că datoria faţă
I „U“ ; 12,00 Că lăcătuşul Traian Mi- sdfte nimic din casă pen d<j copii începe, nu sfîr.şeş- ce ii e necesar, la un,
i ; 12,05 Din huţ din secţia sculărie a tru a putea spune că tră nivel ce nu sfidează bu
rului nostru; te cu aducerea lor pe lu nul Simţ, la un nivel a-
la 3 ; 15,00 întreprinderii mecanice O- iesc ca un om în sensul cel me ? Un om de bun simţ propiat de cel pe care-l
;,00 Radio jur- răştie este un comunist de mai frumos al cuvin tului. pleacă ochii în pămînt la
rdonate eco- omenie, în înţelesul cel N-am avut probleme nici au şi alţi copii, chiar da
Buletin de o asemenea întrebare. Pen că posibilităţile materiale
inul publică ; mai complex al normelor ou copiii şi cred că nimeni tru V. P. nici un serviciu
ii ; 20,30 Re- şi principiilor codului mo n-ar avea asemenea pro din cîte i s-au oferit n-a îţi permit mai mult, dar
li ; 20,40 Ca- ral al societăţii socialiste bleme dacă i-ar creşte cu cerîndu-i în schimb învă.
22,00 O zi fost bun. Nici măcar cel de ţătură, ordine, respect
1,00—5,00 Non este un fapt demonstrat şi toată grija pentru educaţia portar la restaurantul „Sar- sau dîndu-i totul şi nece-
nocturn. atestat ca atare de oricare lor". mis". Şi anii trec. .Copii rîndu-i nimic.
dintre oamenii care-l cu — Dar, ca să le asiguri o vor creşte, pentru că statul
18,00 Actua educaţie fără. a avea „pro Ion Lucian M. nu
la,io Duete nosc în multiplele sale i- nostru poartă grijă deose
pulară ; 18,30 postâze de prezenţă activă bleme" ce trebuie făcut ? bită copiilor. Pentru V. P. ere încă 18 ani, dar
de miere — în sinul colectivului, al so — Trebuie să munceşti a fost de mai multe ori
limba româ- va fi atunci vremea între clientul penitenciarelor
18,40 Muzică cietăţii. Ca muncitor frun să le poţi asigura hrana şi bărilor. Dar el n-a înţeles
levista sono- taş, de înaltă calificare, ca sănătatea trupului şi apoi rostul vieţii, datoria sa de înainte de apariţia decre
că. Din cu activist al partidului la lo să veghezi la sănătatea tată. tului privind sancţionarea
raţii în spri- cul de muncă, în calitatea minţii, la educaţia lor, ple- încălcărilor de lege să-
re studiază Nysztor Ludovic este ta
ul politdco- sa de secretar al organi cînd de La a-i învăţa că tăl unei fetiţe- de 3 ani şi vîrşite de minori. E un mi
artid — pro- zaţiei de bază, ca cetăţean; munca face omul OM. nor problemă pentru or
îi şi progre- demn al oraşului, ca tată Că Traian Mihuţ a ajuns ne vreodată. Şi totuşi Mi 7 luni. Este tată numai ganele de stat, el refu-
erinţă a eta- nica şi acum frecventează pentru că fetiţa poartă nu
a societăţii de familie. Nu ştim şi e singur la această experien huţ are „probleme" cu bă şi acest cerc. E sigur însă mele său, căci intrînd în zrnd să se încadreze în-
lateral dez- greu de susţinut că în a- ţă, de viaţă, la convinge iatul, Nicolae. E talentat la tr-o activitate utilă. Invi
Album de ceastă calitate*, de cap al rea că pentru a ajunge om desen, frecventează cercul că „problema" aceasta a conflict cu familia, soţia a tat să decidă în ce fel are
—20,00 F oc mult ibudin i i preo cu păr i lor, trebuit să apeleze la in
ară închin a - familiei, Traian Mihuţ ar trebuie să munceşti, nu e de desen, dar de-o vreme, stanţă pentru a-1 obliga la
ital de poe- fi un unicat. Şi nici nu de mirare. împreună cu de cînd a ltiat contact cu îşi va găsi rezolvarea. Ca plata unei pensii de între
poate fi. Sînt mii şi mii tovarăşa lui de viaţă, n-au fizica la şcoală, îl .pasio toate celelalte care s-au
de familii-model, intr-un fost numai soţi şi colegi de nează fizica şi electroteh ivit în viaţa familiei sale... ţinere de 300 lei lunar. Ca Cînd am făcut
şi-a
să
plătească,
a-
n-o
fel ; toate- însă sînt în muncă, ei şi de şcoală, cînd bandonat munca la Auto
chegate pe solida temelie a au urmat cursurile liceu baza Hunedoara, unde lu greşeala cu
muncii, responsabilităţii şi lui, pe care l-au absolvit
seriozităţii ce caracterizea acum 15 ani. Să mai amin cra ca- mecanic auto cate copilul meu?
goria a IV-a. 1975 a fost
orsarul © ză familia ca celulă vie a tim că Traian Mihuţ sau anul ultim al activităţii sa
cimpie (Pa- societăţii. Ca şi a lui Mi Maria Mihuţ intră mai re
uitat de huţ. El, lăcătuş ; soţia, la le pe bază de contract. De
HUNEDOA- pede într-o librărie, decît Apropiate de către noi mic de 1 an şi jumătate. atunci trăieşte la mama sa,
il (Flacăra), borantă, tot la I.M.O., fiica, la o... bere — cu toate că din motive uşor de înţeles Ultimul său loc de muncă tocmai el, om în putere, în de gînd să se ocupe de
sări călătoa- Victoria, căsătorită, subin- nu consideră că acest lu în pagina de faţă şi totuşi secţia A.C.T. din Deva a educaţia lui, tatăl a ridi
aruj negru, gineră stagiară la I.M.C. cra ar fi grav în viaţa u- atît de îndepărtate pe al vîrstă de 40 de ani. A avut
istructorul) ; Grupului, de întreprinderi o familie şi n-o mai are. cat deznădăjduit din u-
Svadaţi din Bîrcea ; băiatul, elev în _nei familii, dacă e făcut cu te planuri sînt familiile că de gospodărie comunală şi meri : „Faceţi ce vreţi cu
, Diamante- clasa a Vll-â. Şi un numi "rostul şi la timpul potrivit. rora le-am destinat aceste locativă, pînă în mai’ 197(5. Considerăm -că este ne el, că eu nu mar ştiu ce
- I-1I (7 No tor comun : o familie uni De acolo, din librărie, în rînduri! Se vor împlini deci, cu- cesară punerea în discuţie,
ul (Rcpubli- să-i fac. 'Nu ştiu cind am
Comoara tă, închegată, în care pă apartamentul lăcătuşului — Trăieşte — şi nu rînd, doi, ani de atunci. în cadrul unor adunări ce greşit cu el pentru că
rgint (Culţii- rinţii, plecaţi ei înşişi pe Mihuţ se' află o bibliotecă munceşte — în Deva un Doi ani în -care singura tăţeneşti, a acestor aşa- i-am dat totul,, nu i-a lip
: Rîul care corabia vieţii în doi de la cu peste 1 000 de volume. cap de familie cu numele sursă licită de existenţă a zişi taţi, pentru a fi obli
luncitorcsc) ; zero, au asigurat toate con sit nimic". Atunci ai gre
în alertă De aici, multă lumină care, Vichente Popa, La 40 de familiei respective este un gaţi să muncească şi să se şit omule, atunci cînd i-ai
TRILA : Ex- diţiile ca în prezent tatăl a călăuzit drumul familiei . ani, singura lui realizare ajutor social pe care-l pri achite de obligaţiile fireşti
;ă, seriile I- să poată spune : „N-am de Mihtiţ pe valurile vieţii, sînt cei 5 copii cel mai meşte soţia. Din ca tră care le au faţă de proprii dat totul fără să-i ceri ni.
) ; ANIN O A- "ce / mă plînge ; nu-mi lip- fără ca acestea să’ o clati mic ! Tatăl lui I. L. e lu
în oglindă mare de 18 ani-, cei mai iesc 7 oameni ? Din expe lor copii. crător gestionar in ali
URICANI :
7.Î (7 Ne' *n- mentaţia publică, intr-ade- ;
Iarna v >- văr, copilului nu-i lipsea
toşie) ; GU- COPACUL CU 14 aduc bani". (Maria Lungu).
nj i (Mine- NE LEGAM SA FIM UNIŢI (E. J. lucrează în comerţ, nimic din punct de vede
; : Surîsul VIGUROASE RAMURI re material. Ba avea mai
, Un orăşel deci atenţie — n.n.). „Odată mult decît îi era necesar.
ara) ; GEO- Supratitrînd această ru s-a refugiat • noaptea la Un singur lucru i-a lipsit :
iolescenţi în LA BINE SI LA GREU“ mine, dezbrăcată" (Natalia
de cultură); brică cu o idee din legă- Satmar). Şi pînă la urmă seveiitatea, veghea per
:ârul (Popu- mîntul pe care doi soţi îl manentă asupra sa. Ce-i
Rocky ; CA- fac în faţa ofiţerului stării fluturele frumos colorat la lipsea tatălui ? înţelesul
!asa de cul- Pe Ion, cel mai „bătrîn" al. familiei. Şi totuşi, fami familia vecinului său» G.I., primele întâlniri s-a dove
u te voi pă- 'civile a tun ăi cînd hotărăsc dintre fraţi, cum singur se lia a rămas întreagă. N-au dit şi pentru E. J. gărgău- deplin al noţiunii de răs
; SIMERIA să pornească împreună pe şi-a făcut „prieteni de fa pundere faţă de creşterea •
acasă (Mu- acelaşi drum, ar trebui să numeşte, l-am căutat în sa ce-şi reproşa soţii. în fa milie". Şi atîta „prietenie" ne rău şi veninos. Urmea şi educarea copilului.
Vieţi scurte tul Zdra.pţi în care-şi duc milia- Hurdea despărţirile a dovedit, că la scurt timp ză la rînd Cornelia B. din
.ARI: Splen- spunem cît.eva cuvinte de viaţa 5 din cei 6 fraţi Hur sînt detestate. familia aceasta s-a des Sînluhalm, tot lucrătoare lAr
(Muncito- spre răspunderea faţă de dea. (Soţii Hurdea, astăzi trămat. Miotivul : compor în .comerţ (are preferinţe D. C. şi soţia sa lucrau
este
Aceasta
.unitatea, de stabilitatea fa dispăruţi, au avut 6 copii, cea adevărată a .imaginea tările fantelui Calaneea, pentru comerţ fantele şi în transportul în comun.
copacului
miliei. Am pute-o face mai. 5 băieţi şi o fată, pe Ma cu 14 ramuri viguroase, an insistenta şi perfida curte e posesorul unui autotu Cîştigau şi 7 mii de lei
convingător decît faptele ria). „Bătrînul" din a do corat atît de solid în pă pe care i-o făcea soţiei a- rism). „Stăm împreună din pe lună, împreună. Con
de viaţă? Nu credem. A- ua generaţie are 46 de ani, mîntul moţilor crişeni şi în ceLui vecin. „A vrut să fie dragoste, nu din interes" diţii materiale excelente,
tunci, să vorbească ele. dar, consecinţă a unei vieţi responsabilităţile sociale fa prieten de familie cu mi — spune Cornelia B. — părinţi aşezaţi la locul lor
bil pentru cumpătate şi echilibrate, îţi ne dar l-am evitat. Şi aşa despărţită şi ea de 4 ani de de muncă, chiar docă ta.
Vremea se La întreprinderea mi ţă de familie. Imagine to soţul legitim. De copilul în tăi era vitreg. Şi totuşi bă
ieral rece, nieră Barza, la numele de este imposibil să crezi că nifiantă de la care trece a ajuns să se amestece în
>il. Cu to- Hurdea răspund : un şef de omul acesta va închide rea la revers se face ane familia lui G. I. şi s-o stri credinţat lui Calaneea pen iatul, rezultat dintr-o căsă.
ădea preci- peste. 4 ani cartea de mun ce". (Ilie Pădureanu, vecin tru creştere şi educare se torie anterioară a soţiei
ntul va su- brigadă la raionul I ’Musa- voie dar trebuie s-o fa
u intensifi- riu, un alt şef de brigadă că, după 35 de ani dăruiţi cem, pentru că, din păcate, de apartament cu D. C.). Şi „ocupă" aaum Cornelia B... lui D. C., a ajuns un cli
de 50—60 la raionul II Musariu, un muncii ! în viaţă sînt şi reversurî. măcar de s-ar fi astîmpărat de La distanţă. Ea face ser ent al instituţiilor de re
şi nord „Am fost mulţi copii — „fluturele" după cele două viciul în Hunedoara, iar educare. „Cind am gre
ul va fi cu- şef de brigadă şi un me ne spune Ion Hurdea. Ta copilul se află în Sintu- şit" ? — se întreabă ma
intre minus canic de locomotivă de mi „FLUTURELE" experienţe. S-a amestecat
ir .ziua în- ta era miner dar eram să şi în familia lui I. J. Ce in halm, lipsit de căldura ori ma. Tatăl a intuit acest
e. Ceaţă şi nă la raionul Măgura şi în raci.. Nu trăiam prea bi Reversul stabilităţii, al fluenţă nefastă va fi exer_ căruia dintre părinţii săi moment. „II mai luam cu
sfîrşit un mecanic de ma-, ne. Nici în casa noastră nu citind omul acesta asupra fireşti („cit despre copilul mine cîte o dată să-mi
25 martie unităţii, are o personifica
se menţine şină de extracţie de la pu era întotdeauna linişte şi re. Locuieşte pe strada' unora, nu se ştie. Destul meu, are condiţii de creş ajute la maşină. Lasă-I,
a interva- ţul „Elena". Ion, primul pace, pentru că unde-i să că la scurt timp după ce tere şi educare" — Dumi îmi spunea mama sa, are
ncălzi uşor dintre fraţi — pentru că răcie nu poate fi întotdea Trandafirilor la nr. 4, din s-au cunoscut, soţia lui I. J. tra Calaneea).. Acesta este timp destul să muncească.
oua zi. Ce- Hunedoara, răspunde Ia nu omul. Are 38 de ani şi nici
bător, cu toţi cei cinci Hurdea sînt una veselie. Dar am ştiut mele de Dumitru Calaneea s-a mutat în apartamentul Eu ce era să mai zic ? nu
te, mai a- fraţi —, răspunde la apel să ţinem la unitatea fami lăsat cald şi mobilat de so un pic, de responsabilitate era băiatul meu. Cînd s-a
de averse. liei şi iată, astăzi sîntem şi lucrează ca lăcătuş la ţia lui Calaneea. Numai că faţă de unitatea familiei. făcut băiat mare, băiatul
de aproape 31 de ani, al C.S.-H. Este acest Calaneea
doilea, Nicolae — de a- toţi oameni la casele noas un adevărat. performer ,în E. J„ ce-a căutat a aflat. Pentru că la el noţiunea s-a învăţat la ţigări, la
de familie se rezumă Ia un
XPRES proape 26 de ani, al treilea, tre". a destrăma familii. Mai în- «Calaneea a început s-o ba acoperiş deasupra capului cafea. De muncit nu mun
cea. Bani pentru toate a-
tă ca şi pe prima soţie. „O
De pe urma copiilor ce
Sabin — de peşte 14 ani, lor doi Hurdea ce se odih tîi şi-a des(trămat-o pe a bătea rău. Noaptea trebuia şi un pat în care să fie o cestea căpăta de la ma
al patrulea, Avram — de 9 sa. Deşi avea o soţie şi un
igerii din nesc acum în cimitirul sa să stinăm la uşă pentru că femeie. Dar omul acesta ma sa". Atunci ai greşit,
ani, iar ultimul, Gheorghe tului şi în amintirea copii copil, a început o viaţă de ne deranja. Personal am trăieşte şi munceşte între mamă ! Şi nu este primul
f, 9, 24, 19, — de aproape 25 de ani. lor au „răsărit" alte mlă- fluture, în văzul lumii. E- auzit-o o dată strigînd, „la- oameni, femeile cărora le caz cind, din dragostea
Frumoase performanţe pen diţe. Trei în casa lui Ion, Vident, soţia n-a mai răb să-mă nu mă mai bate că întrerupe cursul căsniciei
17, 30, 41, exagerată a unui părinte,
tru o familie ! Ca un copac lina în cea a 'lui Nicolae. dat şi 1-ă părăsit. Prin nu nu. mai am de unde să-ţi legitime — de asemenea. copilul se simte / lipsit de
juri : bine - ancorat în pămîntul două în casa -Măriei, două. se ştie ce abatere de la orice răspundere şi crede
Ţării' Moţilor crişeni, cu în cea a lui Avram. Numai ceea ce este logic, copilul că poate face tot ce vrea,
a 1: 203 137 Pagină realizală de : ION CIOCLEI, N. STANCIU
multe ramuri viguroase a- Sabin... La el nu s-a putut i-a fost încredinţat lui spre si I. VLAD, ziarist-colaborator inclusiv să încalce legile.
rată această familie ! şi acesta e marele regret creştere şi educare. Din
