Page 80 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 80

Prolefarl din toate firile, uniii-văl
                                                                                                                                                         ANUL XXX

                                                                                                                                                          NR. 6 341


                                                                                                                                                           VINERI,
                                                                                                                                                          24 MARTIE

                                                                                                                                                             1978


                                                                                                                                                     4 pagini — 30 bani






                                                                                                                                       1N V E S T I T I Î L S
                 PLENARA  COMITETULUI  CENTRAL                                                                                     i;» termsn, econoxnioe, d© calitate

                                                                                                                                  La Oielăria elecfrică nr. 2
               AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN                                                                                           a C. S. Hunedoara



             In  zilele  de  22  şi  23  martie  1978,   conducerea activităţii întreprinderi- ' superioare, a participării oamenilor
           au  avut  loc  lucrările  Plenarei  Co­  lor,  a  întregii  vieţi  economico-socia-   muncii  la  aiitoconducere,  la  întări­  Im Gurlnd va începe numărătoarea
           mitetului  Central  al  Partidului  Co­  le,   a   societăţii   noastre   socialiste,   rea  şi  lărgirea  aulogestiunii  econo­
           munist   Român,   desfăşurate   sub   plenara  a  stabilit  măsuri  menite  să   mico-financiare.   Fondul   de   partici­  inversă a punerii mai devreme
           conducerea    tovarăşului   Nicolae   asigure  trecerea  la  o  nouă  calitate   pare  a  oamenilor  muncii  la  bene­
           Ceauşescu,  secretar  general  al  Parti­  a"  activităţii  economice  prin  perfec­  ficii  se  constituie  anual  pe  baza  re­
           dului   Comunist   Român,   preşedin­  ţionarea   continuă   a   mecanismului   zultatelor   economice   ale   întreprin­      In funefiune
           tele   Republicii   Socialiste   România,   economico-financiar,   stimularea   creş­  derii în anul anterior.
           cu ordinea de zi anunţată în presă.  terii   eficienţei   economice,   cointere­  Personalul  muncitor  va  primi,  în   Orele   G,30.   Majoritatea   chemaţi.  Aş  vrea  să-i  nu­
             Au  participat,  ca  invitaţi,  prîmi-se-   sarea  oamenilor  muncii  în  valorifi­  afara   retribuţiei   tarifare,   o   parte   constructorilor   au   sosit   la   mesc  pe  cei  mai  harnici
           cretari   ai   comitetelor   judeţene   de   carea  superioară  a  resurselor  exis­  din  beneficiul  obţinut  de  întreprin­  lucru.  La  0,45  munca  înce­  oameni   din   echipa   mea:
           partid,  care  nu  sînt  membri  ai  Co­  tente  şi  obţinerea  de  rezultate  eco­  dere,  în  raport  cu  contribuţia  adu­  pe  efectiv.  Privim  pontaje-   loan  Bucur,  Toader  Cotaiţ,
           mitetului   Central,   unele   cadre   din   nomice   superioare.   Măsurile   adop­  să  la  îndeplinirea  şi  depăşirea  pla­  le.  Nici  un  absent.  Mon-   Dumitru  Cîtidea,  Ileana  A-
           ministere,   instituţii   centrale   şi   or­  tate  privesc  în  mod  deosebit  îmbu­  nului  producţiei  nete  şi  a  produc­  tori,   dulgheri,   zidari,   in­  vasilcă, Adriana Strătilă.
           ganizaţii  de  masă,  redactori  şefi  ai   nătăţirea   activităţii   de   planificare   ţiei  fizice,  la  dezvoltarea  întreprin­  stalatori,   electricieni,  vopsi­  Alexandru  Puşkaş,  şef  de
           presei centrale.                     şi  a  celei  financiare,  creşterea  ro­  derii   respective,   cu   activitatea   de­  tori  muncesc  clin  plin.  Ce   echipă   montori:   Azi   e-
             Ca  dezbaterile  pe  marginea  -pro­  lului   şi   răspunderii   întreprinderi­  pusă  şi  cu  vechimea  în  unitate.  Su­  execută azi concret ?  chipăm  podul  rulant  nr.  2,
           blemelor  înscrise  pe  ordinea  de  zi   lor   şi   centralelor   în   planificarea   mele   cuvenite   individual   sub   for­  Laszlo   Francisc,   şef   de   de  100  tone.  Toţi  cei  10
           au  luat  parte  tovarăşii  :  Ion  Dincă,   propriei   lor   activităţi,   întărirea   au-   mă   de   participare   la   beneficii   se   echipă   dulgheri   :   Astăzi   montări   din   echipă   sînt
           îon   Avram,   Ludovic   Pazekas,   Ni-   toconducerii   muncitoreşti,   asigura­  stabilesc   în   fiecare   unitate   econo­  dăm  zor  să  terminăm  sta­  prezenţi,  muncim  zilnic  10
           codim  Roşea,  Ştefan  Mocuţa,  Mihail   rea   pîrghiilor   economice   şi   finan­  mică   de   către   consiliul   oamenilor   ţia  electrică  '  nr.  1.  Lucrăm   ore.  Colaborăm  bine  cu  e-
           Florescu,   Gheorghe   Dinu,   Gheor­  ciare   necesare   realizării   acestor   o-   muncii,   în   condiţiile   prevăzute   de   la  coşul  pentru  cabluri,  fa­  leotricienii,-   le   asigurăm
           ghe   Brehuescu,   Gheorghe   Dumitra-   bieclive  în  concordanţă  cu  obiecti­  lege,  şi  nu  sînt  plafonate.  Prin  a-   cem  coîrări  şi  centuri  la   front  bun  de  lucru.  în  mod
           che,  Georgeta  Podani,  Barbu  Zaha-   vele  planului  unic  de.  dezvoltare  a   ceasfă  participare  a  fiecărui  om  al   plus  G  metri.  Sîntem  cu   deosebit   se   remarcă,  după
           rescu,  Neculai  Agaclii,  Nicolae  Bu-   economiei naţionale.           muncii  la  beneficiu  se  realizează  le­  lucrarea   în   grafic.   Fiecare   felul   cum   muncesc,   Con­
           şui,  Manea  Mănescu.  Vasile  Cădar,   Plenara   a   hotărî!   întărirea   aulo-   garea  şi  mai  strînsă,  nemijlocită,  a   om  ştie  ce  are  de  făcut,   stantin   Matuzac,   Nicolae
           Ion   Florea,   Dumitru   Eejan,   Dezi-   gestiunii  economico-financiare  în  în­  veniturilor   fiecăruia   de   activitatea   toţi   muncesc   bine,   remar-   Bogdan, Dumitru Cicol.
           deriu Szilagyi, Constantin Matei.    treprinderi,   ''   lărgirea   competenţelor   concretă  şi  rezultatele  ei,  de  apor­  eîndu-se   Nicolae   Felechi,   Constantin   Maţcu,   şofer:
             în   încheierea   lucrărilor   plenarei   organelor  eolective  de  conducere  în   tul   la   îndeplinirea   sarcinilor   între­  Vasile   Serghei,   Gheorghe   Acum  este  ora  10,30.  Am
           a  luat  cuvîntul  tovarăşul  NICOLAE   luarea  deciziilor,  în  înfăptuirea  ho­  gului  colectiv.  Acest  sistem  urmea­  Halip.  Zilnic  muncim  10-12   sosit  cu  mortarul,  deşi  a-
           CEAUŞESCU,    secretar   general   al   tărlrilor  Şi  îndeplinirea  planului,  în   ză  să  se  aplice  în  industrie,  con­  ore.    veam  grafic  la  orele  li.  Eu
           Partidului  Comunist  Român.  Cuvân­  elaborarea   în   fiecare   unitate   eco­  strucţii,   agricultură,   transporturi,   loan  Frunză,  şef  de  echi­  înţeleg  să  lucrez  după  ce­
           tarea se va da publicităţii.         nomică  a  bugetului  de  venituri  şi   cercetare   ştiinţifică,   proiectare   şi   pă zidari:   Am 12 oa­  rinţele   şantierului,   să   nu
              însuşindu-şi   în   întregime   aprfc-   cheltuieli,  care  va  reprezenta  instru­  inginerie   tehnologică,   circulaţia   meni,  toţi  pe  schele  aici,   aştepte   constructorii   după
            ciorile,   orientările   şi   sarcinile   for­  mentul  de  bază  al  conducerii  acti­  mărfurilor   şi   în   alte   ramuri   ale   la   staţia   electrică   nr.   2.   mortar.   Zilnic   fac   10-12
            mulate   de   secretarul   general   al   vităţii  financiare,  al  asigurării  unor   economici  naţionale.  Se  prevede,  de   Astăzi   închidem   zidăria,   curse, cit e nevoie.
            partidului,   plenara   a   relevat   rolul   beneficii   tot   mai   mari   în   fiecare   asemenea,   participarea   oamenilor   terminăm  tencuielile  la  co­  loan  Ban,  vopsitor  :  îm­
            hotărâtor   al   tovarăşului   Nicolae   „întreprindere.                muncii  şi  ia  beneficiile  obţinute  de   ta  zero,  facem  ultimele  fi­  preună-   cu   colegii   mei
            Ceauşescu   în   elaborarea   politicii   In  conformitate  cu  orientările  for­  întreprinderi   în   realizarea   şi   depă­  nisări.  în  25  martie  vrem   Gheorghe  Avădoaie  şi  An­
            interne   şi   externe   a   partidului   Şi                            şirea  sarcinilor  la  export»  Se  aduc   să  punem  staţia  la  dispozi­  ton  Micloş,  astăzi  dăm  cî-
            statului   nostru,   a   măsurilor   menite   mulate   de   secretarul   general   al   îmbunătăţiri   şi   sistemului   de   pre­  ţia  electricienilor,  cu  6  zi­  te  două  straturi  de  vopsea
            să   asigure   progresul   multilateral   al   partidului,  .plenara  a  adoptat  măsuri   miere,  acordarea  premiilor  fiind  în   le  în  avans.  Avem  tot  ce   Ia   grinzile   interioare   ale
                                                privind
                                                        introducerea
                                                                         indicatori
                                                                    ca
            României   socialiste,   transpunerea   in   de   bază   a  valorii  producţiei  nete   raport  direct  cu  rezultatele  obţinu­  ne  trebuie,  iar  maistrul  E-   podului  rulant  nr.  1,  de  100
            viaţă   a   Programului   partidului,   a   şi   producţiei   fizice,   perfecţionarea   te,  cu  “realizarea  de  economii  de   mil  Coroiu  şi  şeful  lotului,   tone.  Mai  avem  uneori  ne­
            măreţelor   obiective   stabilite   de   celorlalţi   indicatori   ,   eeonomico-fi-   materiale şi forţă de muncă.  Augustim  Rusu,   ne   spriji-   cazuri  cu  vopseaua  galbe­
            Congresul  al  Xl-lea  şi  de  Confe­                                                                     -  nă  în  mod  direct.  Am  de­  nă. Lipseşte.
            rinţa  Naţională  ale  P.C.R.,  contribu­  nanciari,   îmbunătăţirea   activităţii   Totodată,   se   constituie   în   fieca­  pus   eforturi   deosebite   la   Emil Coroiu, maistru con-
                                                                          centrale,
                                                                organelor
                                                            a
                                                ministerelor,
            ţia  sa  esenţială  la  creşterea  substan­  a  organelor  de  conducere  pe  toate   re  unitate  economică  un  fond  spe­  această  lucrare,  am  muncit
            ţială   a   prestigiului   internaţional   al                           cial,  provenit  din  beneficii  şi  alte   10-12-14-16  ore,  cit  a  fost   GH. I. NEGREA
            P.C.R. şi al României socialiste.   treptele  organizatorice  în  scopul  so­  venituri   proprii,   caro   este   destinat   nevoie,  am  venit  la  lucru
             Comitetul Central al Partidului    luţionării   operative   a   problemelor   pentru   construcţii   de   locuinţe,   alte   şi duminicile, chiar ne­  (Continuare in oag o 2-a)
            Comunist Român a aprobat în una­    de   planificare,   financiare,   de   cre­  investiţii   şi   cheltuieli   cu   caracter
                                                dit  şi  preţuri,  de  aprovizionare  tch-
            nimitate documentele supuse ple­                                        social.
            narei spre dezbatere.       ,       nico-materială,   de   comerţ   exterior   Plenara   îşi   exprimă   convingerea   Timpul este rrsuSt înamiat
             1.  Pe  baza  hotărlrilor  Congresu­  şi  de  cointeresare  materială  a  per­  că  aceste  măsuri  vor  spori  răspun­
            lui  al  Xl-lea  şi  Conferinţei  Naţio­  sonalului   muncitor   din   unităţile   e-   dere»»   şi   cointeresarea   oamenilor
            nale  ale  partidului,  la  iniţiativa  şi   conomice.                  muncii   în   îndeplinirea   şi   depăşirea   SEMĂNATUL.....................
            corespunzător   indicaţiilor   şi   orien­  Plenara   a   exprimat   convingerea   sarcinilor  de  plan,  în  ridicarea  efi­
            tărilor   t o v a r ă ş u l u i    Nicolae   că  aplicarea  acestor  măsuri  va  asi­  cienţei  economice,  vor  contribui  la
            Ceauşescu,  plenara  a  analizat  şi  a-   gura   perfecţionarea   conducerii   şi   creşterea   continuă   a   venitului   na­  nu suferă nici o aminores
            probat  măsuri  cu  privire  la  perfee-'*   planificării   economieo-sociale.   dez­  ţional,   sursa   dezvoltării   economice
            ţionarea   conducerii   şi   planificării   voltarea   democraţiei   socialisto,   par­  şi   ridicării   bunăstării   materiale   şi   *  Ieri,  pe  ogoare.  s-a  lucrat  la  semănatul  culturilor
            economico-financiare,   Ia   creşterea   ticiparea  tot  mai  activă  ■  a  clasei   spirituale  a  poporului  nostru  —  ţe­  furajere,  la  plantatul  cartofilor,  la  pregătirea  terenului,
            rolului   fiecărui   colectiv   de   muncă   muncitoare,   a   tuturor   oamenilor   lul   suprem   al   politicii   Partidului   la arături şi fertilizări.
            în  gospodărirea  cu  maximum  de  e-   muncii   hi   conducerea   societăţii,   la   Comunist Român.           ®  La  ferma  din  Bretea  Streiului,  a  I.A.S.  Haţeg,  s-a
            ficienţă  a  părţii  din  avuţia  naţio­  făurirea  în  mod  conştient  a  pro­  3.  Plenara  a  dezbătut  şi  aprobat   organizat  lucrul  în  două  schimburi  la  arături  şi  la  pregă­
            nală  ce  i  s-a  încredinţat  spre  admi­  priului  destin,  a  viitorului  comunist   raportul   cu   privire   la   efectivul,   tirea terenului.
            nistrare,  în  vederea  dezvoltării  mai   a! patriei noastre.          compoziţia   şi   structura   organizato­  o  Toate  tractoarele  să  fie  folosite  cu  randament
            puternice  a  forţelor  de  producţie  şi   2.  Din  iniţiativa  şi  la  propunerea   rică  a  partidului  la  31  decembrie   maxim !
            creşterii  pe  această  bază  a  nivelului   tovarăşului   Nicolae   Ceauşescu,   ple­  1977.
            de   trai   şi   civilizaţie   al   întregului   nara  a  examinat  şi  aprobat  măsuri­  La  plenară  s-a  relevat  că,  în  anul
            popor.                              le  cu  privire  la  participarea  la  be­  trecut,   organele   şi   organizaţiile   de   Ieri,   timpul   a   fost   însorit   cestui   an.   Raidul   efectuat
             Pentru   a   da   un   conţinut   mai   neficii a oamenilor muncii.    partid,   traducînd   în   viaţă   indica­  în   majoritatea   zonelor   jude­  într-o   serie   de   unităţi   agri­
            bogat,   corespunzător   cadrului   or­  Aceste  măsuri  pornesc  de  la  ne­  ţiile   date   de   tovarăşul   Nicolae   ţului  nostru,  ceea  ce  a  per­  cole   a   evidenţiat   preocupa­
            ganizatoric   al   democraţiei   munci­  cesitatea   perfecţionării   continue   a   Ceauşescu,  au  desfăşurat  o  intensă   mis   să   fie   concentrate   în   rea   comandamentelor   locale
            toreşti  creat  in  ţara  noastră  în  ul­  relaţiilor   socialiste   de   producţie,   a   muncă   politico-organizatorică   pen­  cîmp  importante  forţe  şi  mij­  pentru  agricultură  de-  a  or­
            timii  ani  şi  în  vederea  ridicării  ia   organizării   activităţii   în   vederea   tru creşterea numerică şi calitativă  loace  mecanizate  la  efectua­  ganiza   folosirea   cu   ran­
            un  nivel  tot  mai  înalt  a  partici­  creşterii  productivităţii  muncii  şi  a-                        rea   lucrărilor   agricole   care   dament   sporit   a   tractoarelor
            pării oamenilor muncii înşişi la    sigurării unei eficicnţe economice        (Continuare în pag. a 4-a)   hotărăsc soarta recoltei a-  la   pregătirea   terenului   şi
                                                                                                                                                  scurtarea   perioadei   de   se­
                                                                                                                                                  mănat,  ţinînd  seama  de  fap­
                                                                                                                                                  tul   că   perioada   calendaristi­
                                                                                                                                                  că   în   care   ne   aflăm   este
                 v --.
                                                                                                                                                  mult   înaintată.   Folosind   ju­
                                                                                                                                                  dicios   timpul   bun   de   lucru
                                                                                                                                                  în   cîmp,   în   raza   consiliilor
                                                                                                                                                  intercooperatiste   Colan,   Ha­
                                                                                                                                                  ţeg  şi  11ia  au  fost  însâmînţa-
                                                                                                                                                  te   o   parte   din   suprafeţele
                                                                                                                                                  destinate   plantelor   furajere
                                                                                                                                                  şi   legume,   urmînd   să   se
                                                                                                                                                  treacă   din   plin   la   însămîn-
                                                                                                                                                  ţatul  sfeclei  de  zahăr  şi  la
                                                                                                                                                  plantatul cartofilor.
                                                                                                                                                    Un  exemplu  demn  de  ur­
                                                                                                                                                  mat  am  întîinit  la  ferma  din
                                                                                                                                                  Bretea  Streiului,  a  I.A.S.  Ha­
                                                                                                                                                  ţeg.  O  parte  din  forţele  u-
                                                                                                                                                  riîtăţli   au   fost   concentrate
                                                                                                                                                  în   tarlaua   numită   „La   pom­
                                                                                                                                                  pe",  unde  pînă  azi  s-a  plan­
                                                                                                                                                  tat  cu  cartofi  o  suprafaţă  de
                                                                                                                                                  10 ha din cele 40 planifi-
                                            Vedere panoramic* * centrului civic atu Hunedoara,    Fote ; VIRGIt, ONOIU                            (Continuare în pag. a Z-a)
   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85