Page 86 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 86
42 • SlMBĂTĂ, 25 MARTIE 1978 Pag. 3
S
F E M E I A - F O R Ţ Ă O C I A L Ă
cafele
:â Mafia ţ REPREZENTATIVĂ ÎN VIATA JUDEŢULUI
; la go- i
itful De- »
«ne, dar \
n distra-
i dauna . Ponderea forţei
(I. Vtad ţ
\ de muncă
ITOLIT ? \
n Hune- ^ feminină
tei nr. 7,
7, „uită" • în perioada care a
i de zile trecut de la Plenara C.C.
cele pen- al P.C.R. din iunie 1973,
ocuieşte. i rolul femeii în viaţa eco
apropie ' nomică, politică şi socia
i schimb, \ lă a judeţului a cunoscut
i restau- lj creşteri deosebite. Din
ia tirziu i 1973 şi pină azi au fost
î în uşi, i încadrate în muncă aproa
nturbînd l pe 35 000 femei, cu o me
. UMiw «. die anuală de aproape
i-a adu ' ) TOflO.
iior de \ o Ponderea femeilor în
u" de l numărul personalului mun
învăţat / citor din judeţ reprezintă
eseu, zi- ş 32 la sută. Numărul fe
meilor în întreprinderile
industriei uşoare din ju
deţ reprezintă aproape 77
la sută.
« Peste 60 la sută din
rgistul) ;
riile I-IX forţa de muncă în agri vîntarea secretarului gene problemelor agriculturii, din implică, prin însăşi natura
PETRO- cultură aparţine femeilor. Mereu în coloana
iin vii- o în comerţul socialist ral al partidului, tovarăşul 1—2 februarie a.c. ei, multă omenie, dăruire,
iamante- Nicolae Ceauşescu, la Con KRUMESZ JANA risc, emoţie şi luptă <Hături :
[X (7No- din judeţul Hunedoara sfătuirea de lucru de la şef de echipă la C.A.P. de fiecare bolnav. In plus,
Republi- ponderea forţei de muncă întîi a muncii
Comoara C..C. al P.C.R. consacrată Aurel Vlaicu pediatrul trebuie să ţină
: (Cultu- o deţin femeile (76,88 la cont de faptul că are în
itru An- sută), iar în prestările de La Întreprinderea de u- nizare rapidă a mineritu
; VUXi- servicii numărul femeilor tilaj minier din Petroşani lui“. faţă doi pacienţi, cel ma
re ur- reprezintă 67,94 la sută. Frumosul îl facem si-! re — de cele mai multe
âlorcsc); muncesc circa 200 de fe Maistrul loan Avram, 9
ante şi la e în grădiniţe, şcoli ge mei. 35 dintre acestea,, ca secretarul organizaţiei de ori mama —- fiind uneori;
•NXNÎOA- nerale, gimnaziale şi pro lificate toate la locul de păstrăm eu mîroile mai dificil decît micuţul
tomâniei fesionale, in licee şi în muncă prin cursuri de scur partid a secţiei, ne relata bolnav. Iţi trebuie multă
XICANI : invăţămîntul superior, pon că în anul 1977 secţia şi-a
Noiem- tă durată, lucrează în sec- îndeplinit sarcinile cu 15 răbdare şi mult calm pen
îa bobo- derea femeilor este de 71 fia de reparaţii mecanice. zile mai devreme, iar în noastre tru fiecare.
') ; o- la sută. Ca şi ceilalţi muncitori primele două luni ale a- ...Calităţi pe care această
1 ma- e în ultimii ani femeia ai marii întreprinderi pe-
n orăşel hunedoreană se afirmă tot cestui an planul a fost de Este îndeobşte cunosczi- Pentru aceasta, la noi în minunată femeie le are cu
; GEO- troşănene, şi femeile de păşit cu 15 la sută. La a- tă contribuţia femeilor la cartier a prins viaţă o i- prisosinţă.
y Cliita- mai mult în domeniul şti aici sînt conştiente de ro
l) ; HA- inţei. în cercetare şi pro lul ce le revine în îndepli ceste succese o contribuţie acţiunile de bună gospodă niţiaţivă deosebit de bună :
gru, se- iectare lucrează 45 la su nirea indicaţiilor secretaru însemnată şi-au adus-o rire şi înfrumuseţare a lo cu sprijinul cadrelor di DOINA COJOCARU
BRAZI: tă din personalul munci muncitoarele secţiei, pe ca calităţilor. Ele participă la dactice de la şcoala gene
JST : Că- lui general al partidului, to re le-am întîlnit în timpul crearea şi întreţinerea zo rală. nr. 1 s-a constituit
Casa de tor. varăşul Nicolae Ceauşescu,
A : Iar- 0 Peste 50 la sută din date în toamna anului tre trecerii noastre prin între nelor verzi, la plantările „Asociaţia micilor locatari*-,
să (Mu tre cadrele care activează cut cu prilejul vizitei de prindere concentrate asu de pomi, arbuşti şi flori, la avînd menirea de a veghea
ţii linlş- pe tărîmul culturii şi ar pra strungurilor, frezelor, menţinerea ordinii şi cu la întreţinerea zonelor verzi Caratele
lunina) ; lucru în Valea Jiului: răţeniei pe străzi şi în pe grupuri de blocuri şi
Scatiu, tei sînt femei. „Trebuie să obţinem spo rabotezelor, aparatelor de
1). 0 Aproape 2 000 de fe rirea substanţială a pro sudat. Printre fruntaşele cartiere. In acest sens, un păstrarea Uniştei publice.
mei din judeţ deţin func ducţiei de cărbune nu pe în producţie le amintim pe rol deosebit revine şi co Consider foarte bună iniţia creaţiei
ţii de răspundere — di calea efortului fizic, ci pe Szelcely Magdalena (in fo misiilor de femei din car tiva, deoarece copiii, pri 9
rectori de întreprinderi, baza zmei tehnici noi, mo tografie), Kelemen Iren, tiere, care trebuie să mo mind aceste responsabili
instituţii, şcoli, conducă derne, să realizăm o meca- Ilodica Lozica, Rozalia Bu- bilizeze, să antreneze cetă tăţi, sînt de un real folos artistice
toare de secţii, magazine, rean, Maricica Pal, Vaier ia ţenii la acţiunile organiza în ce priveşte buna gospo
preşedinte de C.A.P., bri te, participînd totodată la dărire a cartierelor şi blo
pentru Marta, Viorica Oşan. ele. Pentru acest an, de e- curilor, fiind alături de Le-am întîlnit la războ
i: 1978 : gadiere etc. iul de ţesut şi în cabina
general Colegele de muncă au xemplu, femeile din Deva noi cu dorinţa de a face o-
mult a- ales-o pe Szelcely Magda s-au angajat să preia 40 la raşul, cartierul în care lo macaralei, la strung şi la
precipi- lena să le reprezinte la sulă din acţiunile de mun cuim, din zi în zi tot mai sapă, la pupitrul de co
■ ploaie Succes deplin mandă, şi în faţa planşetei,
ie. In conferinţa municipală a fe că patriotică iniţiate în frumoase.
t lapo- meilor. I-au încredinţat municipiu. De asemenea, la catedră şi în solarii, la
ntul va lucrărilor mandatul, convinse fiind ele sînt chemate să contri MARIANA MEDREA tejghea şi lingă pătucul no
itensiXi- că tovarăşa lor de muncă buie la formarea unei opi preşedinta comisiei de ului născut, dar le-am în
la A Conferinţei tîlnit şi sub lumina reflec
r
nind le va face cinste. Exem nii publice sănătoase în femei nr. 6, membră în
1 sudic, plul ei în îndeplinirea sar sprijinul păstrării curăţe Comitetul municipal al toarelor în iureşul jocului
■râturile judeţene niei în jurul blocurilor. femeilor Deva pădurenesc sau doinind cîn-
inse în- cinilor profesionale, de pro tece de pe Mureş, în „bă
îde, iar ducţie, conduita, spiritul tuta" momîrlănească sau
3 grade. a femeilor! de întrajutorare au ridi
:« şi 27 cat-o de mult în coloana dind frumuseţe versului
mea se (Urmare din pag. 1) „Răbdare patriotic. Nu ne-am între
rece t întîi a muncii, acolo unde bat „cum pot, cînd au timp,
noros. Comitetele şi comisiile de se află mxdte din munci cum îşi împart rosturile
Ui mai toarele întreprinderii de si mult calm 46 muncii şi ale gospodări
ploaie, femei au o reală contribuţie
laracter la realizarea obiectivelor de utilaj minier din Petro ei ?“, ci ne-am spun: Cît
gospodărire şi înfrumuseţare şani. Despre nobleţea unei siune şi-a făcut un crez, pot!
a localităţilor, de întreţinere profesiuni şi implicaţiile ei dar în acelaşi timp este şi „Cintarea României“ —
a fondului locativ, spiritul lor C. DROZD soţie, mamă, gospodină, ac festivalul muncii şi creaţi
gospodăresc, hărnicia şi de particulare am discutat ei — a deschis largi feres
azi
sînt
tot
cum
votamentul relevîndu-se în mult cu doctoriţa Maria tivistă, multe femei în ţara tre şi spre frumosul artis
mai
chipul nou, mereu proaspăt David, medic specialist pe noastră. tic pe care-l poate aduce
loto al aşezărilor în care trăiesc Soarta recoltei diatru la policlinica Spita femeia hunedoreană. El a
şi muncesc. lului din Hunedoara, pe ca. — Cheia succesului este scos-o pe Sănica Toma din
Azi, Conferinţa judeţeană re o recomandă faptele sale să ştii să-ţi drămuieşti tim anonimatul Vălurilor — To-
55, 41,
a femeilor raportează condu o liotărîm noi de muncă, rezultatele, pre pul. Cred că nu poţi fi un pliţei, ureînă-o pe primul
cerii partidului că politica de cum şi activitatea obşteas medic bun dacă nu citeşti loc din ţară la cusătitri ar
promovare în funcţii de con că. zilnic pentru a fi la curent tistice, cum a făcut şi cu
ducere — domeniu de mare De pe cele 90 de hectare acţiunile stabilite să le re cu tot ce apare nou, dacă Ileana Sandroni şi Salvina
importanţă pentru statutul pe care le cultivăm cu le alizăm zilnic la grădină. Repartizată după absolvi Cătesc din Dăbîca — etş-
000 lei. rea facultăţii în Hunedoa nu le stăpîneşte dorinţa de
femeii în societatea noas gume, în acest an, la coo Intre altele, am însămîn- tigătoarele locului III la
tră —, politică bazată pe perativa agricolă din satul ţat legume şi întreţinem ra, s-a legat de oraş şi de a cunoaşte cît mai mult. cusături şi ţesături, sau cu
principiul echităţii socialiste, A.urel Vlaicu, avem plani răsadurile de pe cei 1 400 oamenii săi, a rămas aici, — Este greu sau' dificil Elena Pal din Haţeg al că
pe criterii de înaltă ţinută ficat să livrăm la fondul mp răsadniţe. In această iar după specializare tot să fii medic pediatru ? rei talent în cîntecul popu
fSolitică, profesională şi mo de stat 1 900 tone. Soarta săptămînă am recoltat şi li aici s-a întors. Din profe- — Profesiunea de medic lar i-a adus premiul IV pe
rală, este confirmată de recoltei o liotărîm noi, coo ţară. Şi cîte sute de femei
vrat mai mult de 2 000 kg
practică. Aproape 2 000 de peratoarele care lucrăm în hunedorene n-au urcat pe
legume verdeţuri, conform
femei hunedorene deţin func cadrul fermei legumicole. graficului încheiat cu C.L.F. scena finalei primei ediţii
ţii de conducere — directori Pînă acum am reuşit să a Festivalului naţional „Cin-
eri in de întreprinderi şi instituţii, Am început, de asemenea,
roti vei e preşedinte de C.A.P., şefe de încadrăm toate lucrările în însămînţarea în cîmp a le larea României"! Iar acum,
am în- ferme, de secţii şi sectoare, grafice, atît pe cele de la gumelor rădăcinoase din ur cînd marea întrecere se a-
lerii şi răsadniţe, cît şi pe cele din genţa I, şi am fertilizat te flă în o nouă etapă, am
brigadiere. eîmp şi din solar. Ca în fie întîlnit pe scenele festiva
P. (?)• Femeile hunedorene aş renul.
ilerabi- teaptă de la reprezentantele care an, cooperatoarele ro In curînd vom începe şi lurilor din Petroşani şi
slaba mânce şi de naţionalitate recoltatul salatei din so Vulcan, din Hunedoara şi
lor în forumul judeţean o germană, înfrăţite în mun Baru coruri de femei, şi
Jamen. participare vie, activă la lu că, cum sînt: Maria Logo, lar, care ocupă 0,5 ha, ur- aproape în fiecare sat un
igricul- crările conferinţei, exigenţă mînd ca apoi să plantăm
vocal
Şi
organi- şi responsabilitate pentru sta Mar ia Peşterean, Elena Ma- aici roşii. Muncind cu pri grup întîlnit şi feminin. brigăzi
le-am
în
activi- bilirea celor mai adecvate riş, Helerman Varvara, cepere şi hărnicie, ne vom artistice, şi-n formaţii de
E-
mpanie măsuri de creştere a rolului Hechel Maria, Hotman Saf- aduce o contribuţie spori dansuri, şi în grupurile folii
caterina,
Maria
Bota,
os mo- şi locului femeii în viaţa eco ta Mariş, Ileana Gavrilă — tă la îmbunătăţirea aprovi şi-n montajele literare, a-
a lua nomică, politică şi social-cul- zionării populaţiei judeţu dăugînd, prin talent, carate
■ntru a tura'lă. ■să le numesc doar pe cîte- lui nostru cu legume, a- noi artei hunedorene.
ţele la Succes deplin lucrărilor va dintre legumicultoarele ceasla fiind una din sarci
Conferinţei judeţene a femei noastre —, participă cu nile de o deosebită însem
lor ! multă tragere de inimă la nătate desprinse din cu- LUCIA LICIU
