Page 9 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 9
Proletari din foafe fările, unifi-vă!
ANUL XXX
Tovarăşul NiCOUE CEAUŞESCU
a primit pe ministrul comerţului
din Marea Britanie
în lima martie, colectivul Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, avea loc, vor da noi impul
preşedintele Republicii Socia suri dezvoltării relaţiilor româ-
de la.. Chişcădaga va liste România, a primit, joi no-britanice, atît pe plan bi
după-amiazâ pe Edmond Del, lateral, cit şi pe tărimul vie
produce ciment în plus ministrul comerţului din Ma ţii internaţionale.
în cadrul convorbirii au fost
rea Britanie.
subliniate dezvoltarea poziti
Ministrul britanic a arătat
pentru cel puţin 1200 că Maiestatea Sa Regina E- vă a bunelor raporturi dintre
România şi Marea Britanie;
lisabeta a li-a aşteaptă cu
mult interes realizarea vizi dorinţa şi hotărîrea de a dez
de apartamente tei oficiale de stat a pre volta şi diversifica în continu
Ţesători» «Te mătase Deva : Aspect din hala războaielor de şedintelui Nicolae Ceauşescu are cooperarea economică,
ţesut unde, ca peste iot în unitate, se munceşte cu hăr în Marea Britanie şi a ex industrială şi tohnico-ştiinţifi —
nicie pentru realizarea exemplară a planului. că, schimburile comerciale bi
primat, în numele guvernului laterale, conlucrarea în diver
Cimentişfii de la Chişcădaga — colectiv britanic, convingerea că a- se domenii de interes reoi»
tînăr — au păşit, începînd din luna trecută, în ceastă vizită va marca un e- proc.
rîndul detaşamentelor muncitoreşti hunedorene In Editura politică a apărut: veniment de mare importanţă în continuare, întrevederea
care va contribui la dezvol
cu realizări însemnate © în martie, prima tarea colaborării reciproce. s-a desfăşurat cu participa
rea unora dintre oamenii de
lună de aplicare a retribuţiei majorate în ra NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntare la Tovarăşul Nicolae Ceauşescu afaceri britanici care ii înso
mura materialelor de construcţii, colectivul şi-a a arătat că, Ia rîndul său, ţesc pe ministrul comerţulu?
propus să dea peste pian 20 000 tone de cea de-a Xl-a Conferinţă a Uniunii Asocia aşteaptă cu multă plăcere re din Marea Britanie.
alizarea vizitei de stat in
Cu acest prilej au fost exa
ciment. ţiilor Studenţilor Comunişti din România, Marea Britanie la invitaţia minate probleme privind coo
Rginei Elisabeta II, exprimîn- perarea intre firme britanice
24 februarie 1978 du-şi convingerea că această şi întreprinderi româneşti de
Ştiţi cit ciment se încor — Angajamentul colecti profil.
porează într-un apartament vului nostru se bazează — vizită, convorbirile care vor
convenţional, să zicem cu spunea tovarăşul inginer
3 camere ? Proiectanţii şi Budai Dominie, directorul
constructorii spun că între tehnic al întreprinderii — Exemplu şi îndemn pentru întreaga obşte
15—1(5 tone, dacă nu se pe devansarea, cucei puţin
face risipă. cîte un trimestru a grafice prişeşti şi altele îşi aduc o reproducători, 2 poduri, ma
Cimenti.ştii de pe platfor lor de atingere a parame O condiţie esenţială, ho- nuale şi pe întregul cinci contribuţie substanţială la gazin sătesc la Techereu,
nal, sînt exemplu şi în
ma Chişcădaga nu au fă trilor proiectaţi la fiecare tărîtoare în exercitarea demn nu numai cu vorba, şcoală nouă şi cămin cul
încredinţat
mandatului
de
cut acest calcul, deşi au linie de ciment. realizarea planului econo
obşte, în îndeplinirea atri ci mai ales cu fapta. Un mic al comunei, la contrac tural la Poieniţa şi multe
nevoie de apartamente. în înainte de a putea „sări" ' buţiilor şi răspunderilor pe astfel de om de frunte es altele. în 1977 am executat
adunările lor generale ei însă. peste cîte un tri care le avem, o constituie te tovarăşul Ioan Simedrea, tarea d.e animale şi produ lucrări edililar-gospodăreşti
şi-au luat însă un angaf"- mestru. zeci şi zeci de slujirea cu credinţă şi de deputat judeţean şi comu se animaliere. Locuitorii şi de înfrumuseţare în va
ment global foarte mobili din satele Poiana şi Poie loare de 1,3 milioane lei.
muncitori, maiştri şi in votament a intereselor ce nal din satul Poiana, care
zator : 300 000 tone do cir gineri de pe platformă, tăţenilor, ale poporului. a contractat personal în a- niţa au îndeplinit şi depă iar în acest an ne-am pro
ment peste sarcinile de comunişti şi nemembri Noi deputaţii, trebuie să nul trecut şi a livrat la şit sarcinile ce le reveneau pus, în urma consultărilor
plan pe anul 1978, adică fim îndemn' şi exemplu fondul de stat 3 lăuraşi ia din planul comunei privind avute cu cetăţenii în adu
necesarul pentru construc de partid, au fost şi pentru întreaga obşte în nările populare pe circum
ţia a aproape 20 000 de a- sînt confruntaţi cu proble realizarea indicatorilor pla scripţii şi sate, să realizăm
partamenle 1 me deosebite. Maistrul Ioan nului de dezvoltare econo- Mandatul de deputat — asemenea lucrări în valoa
în luna februarie, pentru Dîrlea, şef de formaţie, de mico-socială în profil teri exercitat cu înaltă responsabilitate re de 1,5 milioane lei. A-
prima dată în scurta isto întreţinere. împreună cu torial al comunei, precum nul acesta vom mări spa
rie a fabricii, planul la ci lăcătuşii Ioan Ianc, Gheor- şi a programului de lucră ţiul de şcolarizare şi înce
ment a fost depăşit cu 5 G50 ghe Vesa şi alţii, au inter ri cu caracter edilitar-gos- greutatea de 400 kg fieca creşterea efectivelor de a- pem lucrările de alimenta
tone în echivalent clinker. venit o săptămînă în şir podăresc. re, un porc gras, un miel şi nimale pe primii doi ani ai ro cu apă potabilă la Bal-
S-au produs, în acest în — aproape fără răgaz — In exercitarea mandatu 2 000 1 lapte, iar pentru a- cincinalului 1970—1980. Es şa, iar cu sprijinul judeţu
ceput de an, două mărci la morile de ciment ; sub- lui lor, toţi deputaţii comu cest nn a contractat 2 tău- te de remarcat şi faptul că lui se va trece la asfalta
noi de lianţi, cerute de e- inginerul Ioan Marlş, nei noastre acţionează în- raşi, un porc, un miel şi în cadrul circumscripţiei sa rea drumului ce leagă cen
conomia naţională : cimen trul Şarvadi Alexa. lăc.. u- tr-o strînsă unitate cu ce 2 000 1 lapte. Contribuţia le, precum şi la nivelul în trul de comună de drumul
turile M-400 şi F-350. E pu şii Miliai Andronache. Şte tăţenii. pe care îi mobili personală Ia fondul de stat tregii comune, s-au efec asfaltat Geoagiu — Orăş-
ţin? ! Poate, judecind du zează şi îi atrag la condu este substanţială şi exem tuat şi importante lucrări
fan Ghirca. Constantin tie. De asemenea, se vor e-
pă angajamentul anual. Mărculescu. Mircea Braha cerea treburilor obşteşti, la plul lui a fost urmat de ce do larg interes obştesc xer.uta multe alte lucrări da
Dar această modestă depă realizarea sarcinilor econo tăţeni. Ca urmare, locuito prin munca voluntar-pn-
şire a cerut eforturi tena mice şi sociale ale comu rii din satele Poiana, Poie triotică a cetăţenilor. A fost
ce. (Continuare in pag. a 2-a) nei înscrise în planurile a niţa, Techereu. Buneşti, O- construit un grajd pentru (Continuare in pag. a 2-a)
CONCURSUL NOSTRU:
PENTRU
I FRUNTAŞII MINEI
i - I Ultima secure minerească
: Fruntaşii in muncă de j
î Ia I.iW. Uricani au fost in- ; Cest mai bună, fotografie
j vitaţi la casa do cultură J Un sentiment ciudat Cîndva, toate acestea a- şoroleşle, nu mai există
• din localitate, unde brigă- | m-a străbătut mai zilele duceau a meserie de pa- lemn, deci nici de secure
• zile artistice din oraş au j durar, dar făcută sub nu mai este nevoie.
| susţinut un bogat speeta- j trecute îji incinta largă
: noi cu text - dedicaţie: „pen- l şi zgomotoasă a minei pămint. — De ce, lotuşi — l-am
; tru fruntaşii minei*. Lupeni. Am înlilnit aici Omul nostru mergea a- întrebai — veniţi cu ea
un miner îmbrăcat de şut, cum, cum spuneam. îm- la şut ?
î „ROMÂNIA —
j PLAI DE AUR" ca toţi minerii, pregătit preună CU ortacii de — Nu mă pot dezobiş-
I i să intre în abataj. Zic schimb, la abataj. De ce nui de ea.
: Sub acest generic, la j în abataj, pentru cu lu
j Şcoala generală nr. ll Hu- j crează efectiv într-un — De cînd lucraţi cu
frontal. Surprinzător era accente complexul ?
aici faptul că numai el, — De vreo trei-palru
luni. N-am folosit-o nici
unul singur, purta pe ti odată, dar mă gîndesc :
mar o secure, acea secure ceilalfi n-aveau securi ?
minerească, cu falca lun Pentru simplul moliv că dacă se defectează com
plexul ?
j nedoara s-a organizat o ■ gă şi coada scurtă. Uneal nu mai au nevoie de ele.
: expoziţie de artă plastică J ta aceasta are in Valea Lucrează într-un abataj — Şi, s-a defectat ?
i — acuarelă şi colaj — rea- j frontal dotat cu un com — Nu, dar, uite numai
: lizală de copii. Lucrările j Jiului o vechime de cam plex mecanizat. Aici, lem
| „Oraşul nou", „Daeiada*, J un secol şi jumătate. Se acum, cînd sînt întrebat
: „Pe cărările patriei*, „Pei- 1 foloseşte, sau se folosea nul nu mai prea are ce îmi dau seama că o aduc
: saj* şi multe altele, dove- | căuta, i-a luat locul fie
j dese talent şi fantezie. (X. la şorolit lemnul (o cio rul, armarea metalică, ce degeaba. Mai rid şi orta
: VLAD, ziarist-colaboralor). plitură concavă în capul se supune voinţei omului cii de mine. Miine mi-o
SIMPOZION stîlpilor), la trasul lui, la prin presiunea extraordi las acasă.
făcut armături, la bătu nară a unui lichid. Nu sc
: Cinematograful „Unirea* tul lor şi la multe altele. mai taie lemn, nu se mai CORNEL ARMEANU
* din Petroşani a găzduit un
j apreciat simpozion cu te V
ma „Viaţa şi activitatea lui
. Constantin Crâneuşi*. Sus-
j ţinut de poetul Dumitru
Velea, prof. ion Hlendea şl
actorii Mihai Clita şi Du- CETĂŢENI Al JUDEŢULUI ! Stă în puterea fiecăruia să înlătu
: mitru Petrescu, simpozionul l
\ — întregit de filmul docu- * răm risipa de energie electrică. Orice kilowat-orâ de energie elec
* menlar „Constantin Brân- j
: cuşi* — s-a bucurat de o \ trică economisit este numai în folosul nostru, al tuturor!
: caldă audienţă.
„Dialog" foto : O. BUŞTENARU