Page 93 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 93
y
l ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
PLENARA COMITETULUI
Fruntaşi In întrecerea 'l'ELE
JUDEŢEAN DE PARTID
buniior gospodari (Urmare din pag. 1) rilor, constructorilor, proiec organizaţiei judeţene de • La căminul cultural din 10,00 Antologl;
9,00 Tcleşcoal
tru copi
tanţilor, furnizorilor de mate partid — perioadă în care Lunca Cernii de Sus, In pre Ciclul CI
locuitori,
numeroşi
Comisia judeţeană pentru urmărirea şi îndrumarea în nizaţiilor de partid, de masă zenţa a cenaclului „Muguri de U,10 In alb şi
membrii
cel negn
trecerii pe judeţ pentru buna gospodărire şi Înfrumuseţare şi obşteşti, consiliilor oame riale să ia toate măsurile au avut loc evenimente po foc" al Liceului industrial nr. 12,00 Telex ;
a localităţilor, analizînd rezultatele obţinute în anul 1977 nilor muncii, colectivelor din pentru atingerea unui ritm litice de excepţională însem. 1 din Hunedoara au susţinut 16,00 Telex ;
de consiliile populare comunale, a stabilit premiile şi locu întreprinderi să pună în cen mediu lunar de construcţii nătate şi core a marcat tre un reuşit program de muzică 16,03 Tclcşcoal
a
In
rile fruntaşe. Pe primul loc s-a situat Consiliu] popular al trul atenţiei realizarea pro montaje de 9-10 Io sută din cerea la înfăptuirea hotărîri- populară, didactice acest la trimestru, 16,35 Curs de
cadrele
Şcoa
de
Naţionale
ză ;
comunei Rîu de Mori, pe locul II comuna Aninoasa iar pe ducţiei nete, recuperarea planul anual, pentru urgenta lor Conferinţei sarcinii funda a la specială din Pcştcana au 17,05 La voiai
partidului,
a
locul III comuna Zam. In ordinea realizărilor obţinute, pe grabnică a tuturor rămîneri- rea atacării noilor obiective iniţiat o largă acţiune de cu pentru ei
transforma
a-
a
to ;
următoarele locuri s-au situat comunele : Hia, B răni şea, lor în urmă la producţia fi industriale şi sociale, pentru mentale de cantitative într-o legere a folclorului local, cu 17,20 Cupa mo
cumulările
la
Poieni,
Crişcior, Vaţa de Jos, Sarmizegetusa, Dobra, Buceş, Bo- zică, sortimentală, asigurarea devansarea punerii în funcţi nouă calitate. acest prilej, Pcştcniţa au Ştei, alpin ;
şi
fost
Peşteana
şorod, Băcia, Vorţa, Unirea, Baniţa şi altele. une a celor care ou condiţii. 18,05 Mult c t
îndeplinirii ritmice a planului in încheierea lucrărilor ple prezentate spectacole folclori
in cadrul sesiunii ce a avut loc duminică Io Rîu de şi angajamentelor la produc Numai acţionind cu deosebi ce. • Un grup de profesori şi 18,30 Lecţii T*i
Mori, tovarăşul Vichente Bălan, prim-vicepreşedinte al ţia fizică, întreprinderea de tă energie se va asigura rea narei a luat cuvîntul tovară elevi ai Şcolii generale nr. 2 crătorii i
ră *
au
Simeria
din
fost
oaspeţii
Comitetului executiv ol Consiliului popular judeţean, a î-n- noi măsuri pentru creşterea lizarea planului de investiţii şul Teodor Haş, care s-a re satului Urol. Acţiunea a cu 19.00 Întrebări
mînat Consiliului popular al comunei Rîu de Mori diplo productivităţii muncii, folosi al judeţului pe acest an, de ferit la sarcinile care stau prins expunerile pe teme de 19,20 1001 de s
ma pentru premiul 1 obţinut în 1977 in întrecerea pe judeţ rea deplină a maşinilor, rea aproape 6 miliarde lei. în faţa judeţului nostru în ştiinţă ale profesorilor Dorina 19,30 Tel cj urna
20.00 Roadele
pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor lizarea parametrilor proiec 2. Plenara a adoptat an acest an şi în întregul cin Onea şi Vaier Basa precum şi dulul de
„Legenda
piesa
în
cinal,
creşterii
vederea
Lăcrămioarei",
şi a adresat, în numele Biroului Comitetului judeţean de taţi la noile obiective, redu gajamentele pe 1978 ale or contribuţiei sale la înfăptui prezentată de pionierii din cla conomico
ril „Mart
partid şi ol Comitetului executiv ci Consiliului popular ju cerea substanţială a consu ganizaţiei judeţene de partid rea Programului partidului, a sele V-VII. • Ansamblul fol 20,30 Cintec .»
deţean, calde felicitări deputaţilor, tuturor locuitorilor co mului de energie şi combus în marea întrecere declanşa hotăririlor Congresului al cloric „Silvana" al Casei de ncsc — i
munei, însoţite de urări de noi succese, pentru a face tibili. De asemenea, plenara tă în industrie şi agricultură cultură din Deva a prezentat, larc :
comuna tot mai frumosă şi moi bine gospodărită. a cerut să se acorde o aten intre judeţele patriei noastre Xl-lea, a de programelor supli săptămina trecută, citeva spec 20,50 Publicitat
20,55 Scară de
dezvoltare
eco
mentare
tacole de cîntcce şi dansuri in
ţie deosebită realizării în ce (textele angojomentelor vor nomică şi de ridicare a nive localităţile Zdrapţi, Brad, Ilia, tina Trei
Duminică, dis-de-diminea- luat parte şi reprezentanţi le mai bune condiţiuni a fi date publicităţii). Deva, Dobra, Clopotiva şl Loj'enzo
ţă, comuna Riu de Mori ai Grupului de şantiere prevederilor la export, ridi 3. Participanţii la plenară lului de trai adoptate de Con Brazi. In cadrul spectacolului 22,10 Munca :
omu'.ui ;
îmbrăcase straie de sărbă Rîu Mare-Retezat, iar fap cării nivelului calitativ ai tu au aprobat activitatea amplă ferinţa Naţională a partidu au evoluat cunoscuţii solişti 22,în
toare, Acolo, la poalele tul acesta conţine mai mul turor produselor (ou deose desfăşurată de Bîroui Comi lui, a sarcinilor ce revin or de muzică populară Sofia Vi-
coveanca şi Nicolae Sabău, iar
judeţene
partid
ganizaţiei
de
Retezatului îmbrăcat in hla te semnificaţii. Constructo bire în industria uşoară şi a- tetului judeţean de partid în din hotăririle plenarei C.C. momentele vesele au fost rea
mida zăpezii, soarele revăr rii marii hidrocentrale, a- limentară), lichidării stocuri perioada care a trecut de la al P.C.R. din 22-23 martie lizate do Li viu Oros. • Sub atADi
sa din belşug lumina sa vind sediul pe raza comu lor supnanormative, îmbunătă Conferinţa extraordinară a a.c. genericul „Legea pe înţelesul
albă şi caldă, in prima zi nei, s-ou integrat in acţiu ţirii activităţii economico-fi- tuturor", la Clubul sindicate
lor
din
Simeria
s-a
organizat
de primăvară adevărată nile de gospodărire şi în nanoiare, creşterii producţiei o Intilniro a muncitorilor din BUCUREŞTI
după atitea săptămini de frumuseţare ca adevăraţi şi beneficiilor obţinute la Actori în mijlocul minerilor atelierul de reparaţii a Depou dioprogramul
Radiojurnal ;
ploi. Şi ii stătea bine sa localnici, aducindu-şi o în 1 000. lei fonduri fixe. lui C.F./R. eu judecătorul Cor presei ; 8,10
tului Riu de Mori in lumi semnată contribuţie. Eloc !n agricultură este necesa Cunoscuţii ciclon lucie loguri intre actori şi publi nel Naşea dc la Tribunalul ju lodiilor ; 9,0
a
Duminică,
na clară a primăverii, care vent in acest sens este şi ră mobilizarea tuturor forţe Darie, Vasilica Taslaman, cul mare şi mic, întregite deţean. Ribiţa au participat cetăţenii ascultătorilor ;
ţa ; 11,00 Bub
la
o
din
scotea mai mult în eviden faptul că 10 dintre munci lor şi mijloacelor pentru a Maria Pioae şi George Mi- de filmeie romaneşti ,,Din înlilnire cu o brigadă ştiinţifi 11,05 Atlas fo
ţă curăţenia străzilor as torii şantierului — care asigura accelerarea la ma hăiţă au fost, zilele aces colo de pod", ,,Veronica", că dc la nivel de judeţ. In Avanpremieră
faltate, faţadele frumos zu s-au remarcat în 'întrecerea ximum a lucrărilor din cam tea, oaspeţii minerilor Văii „Veronica se întoarce", continuare, formaţiile artistice 11,35 Discoteca
de
şti
Buletin
grăvite aie caselor, alinia pentru cel mai bine gospo pania de primăvară şi obţi. Jiului. Intilnirile — organi de amatori din raza comunei comoara folclt
mentele, chibzuite estetic dărit bloc din orăşelul con • nerea de producţii mai mari zate de întreprinderea ci ,,Cantemir", „Meşterul Ma- au prezentat o un La reuşit pro 13.00 De la 1
Hunedoa
artistic,
gram
şi cu rost gospodăresc, ale structorilor, aliat in satul la hectar de cereale, legume nematografică judeţeană, la nole", ecranizări în care ra, a avut loc o largă consfă Clubul curioşii
diojumal ; 1G,
Împrejmuirilor locuinţelor. Brazi — au primit, alături şi cartofi. Petroşani, Aninoasa şi Lo- artiştii-oaspeţi deţin roluri tuire a scriitorilor, membrii ce te economice ;
In această dimineaţă le de alţi locuitori din Riu de Plenara a cerut beneficia- nea — au prilejuit vii dia principale. lor trei cenacluri — „Flacăra", de ştiri ; 17,05
„Lupta" şi „Izvoarele".
stătea bine şi locuitorilor Mori, insigna de ,,Fruntaş miniului romi
comunei, care se îndreptau in gospodărirea comunei". Tezaur coral
18.00 Orele
in straie de sărbătoare, pe Aceştia au fost oamenii- cum lenea şi minciuna. Ci România —
acele străzi curate şi inun care s-au aflat in fruntea ne i s-a codit in laţă o trial contenip
date de lumină, spre se hărniciei gospodăreşti şi 3 dală sau a incercat „să-l Cadenţe sonor
într-o oră ; 2
diul consiliului popular, care, pe bună dreptate, ill! Hii Jlţl ducă", a doua oară n-a stop muzical
pentru a participa la se participau cu mindrie la e- mai făcut-o. TIMIŞOARA
siunea in care vor primi moţionanla festivitate. Iar litale al magazinului Sint convins că munca şi alitatca radio
titlul de fruntaşi in întrece bilanţul pe 1977 justifica ,,Ulpia“, din Deva, se numai munca îl ţine in dii populare
rea bunilor gospodari. din plin această mindrie : vină biciclete „Pegas", „Am cravată, dar n-am fruntea comunei şi mai cred 18,30 Din liun
Se aflau aici, la bilan faţă de planul iniţial de foarte mult îndrăgite de că tot ea şi nu atit titlul 18,10 Muzică t
19.00 Colocviu
ţul hărniciei gospodăreşti, lucrări prin muncă patrio copii. Dar cum bicicle de primar i-a adus preţui permanenţa si
deputaţii Emil Crişan, Şle- tică, in valoare de 1,5 mi tele vin de la fabrică în uitat opinca de acasă" rea şi respectul oamenilor. luţionar — ca
ian Ivancu, Cornel Lepădă- lioane lei, s-au realizat 5,3 cutii, nemontate, prima Şi, cum să nu-l stimezi pe tinerilor care
învaţă la Boi
toni, Maria Mihuţiu, Petru milioane, revenind 1 013 lei întrebare este : cine le Am răsucit împreună vor seşti printre oamenii din omul modest, care recu 20.00 întrebaţi
M un tea nu şi alţii caro, Îm pe locuitor. A fost moder montează ? Pină la ur ba şi mi-am dat seama cele nouă sate răsfirate pe noaşte sincer : „am cravată, dem — emisi
preună cu primarul comu nizat drumul Riu de Mori mă te descurci, primeşti că înţelepciunea îi vine din o suprafaţă de peste 40 dar n-am uitat opinca de punsuri la int
cultătorilor.
nei, Mircea Ursu, s-au aflat — Brazi şi s-au executat rădăcina lui de ţăran ; am km pătraţi. Ştie şi simte că acasă". Pe un astfel de om
întotdeauna in fruntea ac lucrări de reparaţii şi 'în muncit ani şi ani in preaj fiecare dintre cetăţenii co simţi nevoia să-l cauţi, să-l
ţiunilor de muncă patrioti treţineri pe alte drumuri; GMOTIL ma sa şi am observat că munei are nevoie de un sfat, intiineşti şi să-i strîngi mina. Cinei
că pentru a înfrumuseţa lo a fost dublat spaţiul zone lorţa i se trage din puterea de o încurajare, de un în Mi-a fost dat să-l aud
cul in care trăiesc şi mun lor verzi, care se tidică a- pe un străin de comună,
cesc. cum la 1 600 mp ; s-au certificatul de garanţie obişnuinţei de a lucra pă- demn şi, cu primarul in mij care venea din cind în cind DEVA : KO
Au ţinut să participe la realizat lucrări de îndiguiri şi... la drum. Jn zilele mintul. Om pietros, de la locul lor, altfel găsesc oa pe la rude, uimit de trotu săi — seriile 1
această festivitate şi repre şi consolidări ale malurilor următoare încep... bucu munte, crescut la gură de menii rostul lucrurilor. „Stau arele şi asfaltul pe care Mica ondină t
NEDOARA : i
zentanţii comitetelor cetă Riului Mare şi altor riuri ; riile : nu prinde frîna, izvor, vrednic de a înfrun şi-n birou, că încă nu călca, apreciind realizările: rul şi ardeleni;
ne-am scăpat de hirtii, dar
ţeneşti din Ostrov, Riu de au fost plantaţi 800 de nu-i bine fixată cutare ta stihiile. atunci parcă m-apasă tava „Rar primar ca al dumnea Adevărata glo;
Mori, Brazi, Unciuc, Clo- pomi pe traseele turistice; piesă. Nimic mai sim Cind i s-a cerut, leronim nul şi repede mă scap de voastră. Dacă peste tot I-n (Siderurgi;
zia (Arta) ; Ci
potiva, cei care, prinlr-o s-au construit poduri şi po plu. Unitatea care asi Grecu n-a pregetat nici o ele şi ies afară, unde alt s-ar afla dintre aceştia, ar '75 (Consfruct
bună aulogospodărire şi cu deţe la Ohaba Sibişel, Riu gură întreţinerea şi re clipă : a lăsat coasa cu arăta şi satele mai repede TRCŞANI : i
participarea cetăţenilor, au de Mori, Osirovel, Clopo- paraţiile în termenul de care culca iarba înmiresma fel poţi munci". a oraş". (Unirea) ; Capi
(7 Noiembrie) i
realizat şi depăşit sarcinile tiva şi Unciuc ; s-au rea garanţie de un an este a tă şi securea cu care dobo- Şi aşa, cu munca şi cu Paris (Re» 1 "’'"
la lucrările de construcţii lizat două baze sportive la cooperativei „Mureşul". ra fagii seculari şi s-a a- oamenii, leronim Grecu a Şi totuşi In viaţa sa în Străina
pe care şi le-au asumat în Clopotiva şi Brazi ; se allă Deci la maistrul Gheor pucat de treburile obşteşti obţinut drapele, diplome şi delungată de primărit, lero tura!) ; ,__
Iui Wertncr (1
■ intilnirile cu alegătorii. in stadiu avansat de exe ghe Lupu! Dumnealui in acelaşi cuib dacic, stră premii judeţene şi naţiona nim Grecu a avut şi neca VULCAN : Bet
Se aflau aici, ’ de aseme cuţie magazinul şi bufetul o priveşte lung, zice să juit de Piatra Roşie. le, iar vestiţii căluşari din zuri venite de la unii spre resc) ; LONEA
s-a
îndreptat
el
cu
care
nea, locuitori ai comunei, din Valea Diljii, cit şi că vii după masă sau a do Prima grijă, ca primar, a Boşorod aplaudaţi în Aus din Lacul de :•
tria,
a
Atunci
printre care Cornet Bojin, minul cultural din Ostrov ua zi s-o iei că va fi fost să împingă studiile cu doua ciştigătorii ediţiei „Călu- faţa deschisă. abătut dar, il rul) ; PETHILl
României (M
întîlni
festivalului
a
puteai
Ionel Arioni, Pătroi Giurgiu, — ca să amintim doar o ceas. Te conformezi, citeva trepte mai sus. A- cum „primarul n-are voie ANINOASA :
transilvănean",
şerul
(Muncitoresc) ;
Ionică Opreanu, loon Cor- parte din realizările anului constaţi că n-a prea vea de-a face cu învăţători, mindria Văii Luncanilor. sînt să se supere pe nimeni", spectorul şi fai
nenci, Gheorghe Crăciun, 1977. umblat la ea, dar între cu ingineri şi medici pe ca „De pămint nu trebuie să ii ajuta şi-i sfătuia şi pe ua roşie) ; OR.
Cornel Lucaci, Ştefan Po ...Duminică, dis-de-dimi- timp meşterul a rupt ty (Patria) ;
gan, Lucian Mihuţiu, Ro- neaţă, aşa cum stă bine chitpnţa de 15 lei. „Păi, re trebuia să-i conducă şi te sprijini, ci să-l strîngi în ei ca şi pe toţi ceilalţi din lux (Flacăra) ;
mulus Mihăiescu, Petru bunilor gospodari, sărbătoa nu-1 în garanţie ?“ — nu s-a sfiit să ocupe loc, la pumni şi să-l desfaci în comuna sa. Nu dintr-o di BAI : Trei fra
ţă (Casa de cv
Prejban şi alţii care, prin rea hărniciei a adus un îndrăzneşti. „Lasă, vă seral, într-o bancă de li palme, altfel te lasă flă- plomaţie apărătoare de TEG : Zori
munca lor, au adus un plus de irumuseţe frumoa doare capul de 15 lei“ — ceu, regrelînd la absolvire ; mind" - l-am auzit odată funcţie, ci ca om al locuri (Popular) ; CA:
„Dacă aş fi mai tinăr, aş
plus de Irumuseţe satelor sei zile de primăvară a lo zice. Nu doare, dar clacă spunîndu-i unuia care ve- lor natale, care nu poate vieţii (Casa i
SIMERIA ; Ii
comunei. cuitorilor comunei Riu de se defectează des, timp merge mai departe",., nise mai... fercheş la lu suporta rupturile dintre oa de prezbitism
Acasă stă atît cit mania
cru.
meni.
La această sărbătoare o Mori. de un an se adună... că şi doarme, in rest îl gă ilia : Frază
hărniciei gospodăreşti au T. ISTRATE GH. I. NEGREA Nu poate înghiţi nici- ION MARINESCU (Lumina) ; TE
gurul (Minerul
Nopţi albe —
' ——* » ■mur r turnir 0 tamr r mm* m* MMf 0 J——i r >m MW • mmm» * mmm » jmwr (Hidrocentrala).
Randamente maxime la însâmînţări! H»RONC
(Urmare din pag. 1) nii trecute. Realizarea (atît în unităţile agricole şi valorificarea legumelor Rczultalcle
plantatului într-un timp cit şi la gospodăriile popu verdeţuri, ceapă, spanac şi (lin 2G martie 3
tocmesc de către comanda scurt necesită măsuri ener laţiei), pentru terminarea salată. C.S, Tirgov. —
Sp. Stucl. — F.
mentele locale pentru agri gice în vederea asigurării tăierilor la pomi, precum Deşi toate lucrările tre Corvinul — S.'
cultură şi de conducerile folosirii maşinilor la., în şi a plantărilor, inclusiv a buie efectuate într-o peri F.c. C-ţa — F
unităţilor agricole trebuie treaga capacitate. celor de modernizare. Cu oadă scurtă, nu este în Poli. Tim. — ;
F.C. Argeş —
să reprezinte, un cuvînt de In actualitate se află şi asemenea obiective sînt găduit nici un rabat la ca U.T. Arau —
ordine pentru toţi lucră erbicidarea terenurilor ca confruntaţi cooperatorii din litate, numai astfel putân- F.C. Bihor —
torii ogoarelor. Randamen re se însămînţează în a- Clopotiva, Unirea, Sarrni- du-se pregăti temeinic re Atalanla — In
Foggia — Juiz.
tul la însămînţări este ho- ceastă primăvară cu plan zegetusa, Peşteana, Ceoa- colta viitoare. Roma — La»'
tărîtor condiţionat, pe lin te furajere rădăcinoase şi giu, Romoşel şi din alte Succesul deplin al însă- Verona — Nap
gă asigurarea unui front legume. De asemenea, în localităţi. Consiliile popu mînţărilor, lucrărilor de Florentina —
larg de lucru, de aprovizio raport de gradul de îmbu- lare au datoria să se preo îmbunătăţiri funciare, al lei. Fond dc cişl
narea ritmică, din zori şi ruienare a culturilor de cupe îndeaproape şi de acţiunilor în legumicultură
pînă în seară, a maşinilor toamnă şi de temperatura realizarea celorlalte lucrări şi pomicultură sînt nemij
cu seminţe. minimă (oare să fie peste care hotărăsc soarta recol locit condiţionate de pre Vrem
Un însemnat volum de 10 grade C), se va trece la tei de fructe ca: arături, zenţa In permanenţă în
muncă se impune la plan erbicidarea cerealelor pă- fertilizări, săpat în livezi, cîmp a specialiştilor din
tatul cartofilor. Acţiunea ioase. combaterea dăunătorilor şi unilăţi, de răspunderea cu Timpul proba
respectivă a demarat în Pe agenda de lucru a văruitul pomilor. care organele şi organiza ziua de 28 m
în
general
me
numeroase unităţi agricole pomieultorilor se află o In grădinile de legilmc ţiile de partid, comanda eu cerul noros
de stat şi cooperatiste. Ua multitudine de acţiuni ca se impune trecerea neîntâr mentele locale pentru agri cădea ploi slab
cooperativele agricole din re reclamă maximă urgen ziată la plantatul verzei cultură şi conducerile uni sufla moderat
Toteşti, Ostrov şi altele, ţă. în „Săptămîna pomicul- timpurii şi la semănatul tăţilor asigură folosirea în nordic, cu inte
cale pînă la tar
care cultivă cele mai mari lurii" — care este organi ră'dăcinoaselor, dar în sola tregului potenţial uman şi tura minimă, r
Mecanizatorii Cbiprios Mimi şi Dionisle Alexoi, efectu fi cuprinsă inti
ează cu răspundere arături pentru insăminţărtle de primă suprafeţe în judeţul nostru zată în perioada 27 mantie rii vor fi plantate tomate material de care dispune şi 4 grade, ia
vară pe ogoarele C.A.P. Bretea Streiului. cu cartofi, lucrarea a în — 2 aprilie a.c. — efortu le şi ardeiul. Evident, să agricultura judeţului nos- xima între 5 ş
Foto; V1RGIL ONOIU ceput la sfîrşitul săptămî- rile trebuie concentrate iui fie neglijate recoltarea tru.