Page 96 - Drumul_socialismului_1978_03

————,
Proletari din foafe fările, unifi-vă I
ANUL XXX!

NR. 6 345

MIERCURI,

29 MARTIE
1978

4 pagini — 30 bani

PV* A 'KA’TH'MTTT Hii. , Tovarăşul
i i / x x j f x > 1 w JLi Jt3ixT XwXl^iN
In scopul economisirii metalului, un
NICOLAE CEAUŞESCU
adevăr care nu trebuie uitat:
a primit pe tovarăşul

TONELE SE FORMEAZĂ Gianni Cervetfc

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
DIN GRAME! secretar general al Partidu­ tele a relevat că actele te­
roriste. care au culminat cu
lui Comunist Român, a pri­ răpirea preşedintelui Con­
mit, marţi după-amiază, pe siliului Naţional al Partidu­
Pentru strungarii Ioan til, elemente intermediare, tovarăşul Gianni Cervetti,
Gaal, Ilie Mircă şi Tiberiu reazeme superioare şi infe­ membru al Direcţiunii si Se­ lui Democrat Creştin, Aldo
Moro, constituie o gravă a-
Budiu, pentru frezorul Pe­ rioare etc. — s-a schimbat cretariatului Partidului Co­ meninţare ia adresa institu­
tru Pîntca ori lăcătuşul E- tehnologia de fabricaţie. In munist Italian. ţiilor republicana şi ordinii
mil Bencoviei, ca dealtfel loc de turnare sau prelu­ în cadrul convorbirii s-a publice, a desfăşurării activi­
pentru toţi oamenii mun­ crare din. laminate, se exe­ procedat la o informare re­ tăţii normale a ţării şi a
cii din cadrul Secţiei de cută în prezent prin for­ ciprocă asupra activităţii şi evoluţiei procesului spre
stîlpi hidraulici Vulcan, e- jarea în matriţe cu adaus preocupărilor actuale ale democratizarea şi reînnoirea
celor două partide şi a avut
conomisirca metalului con­ minim de prelucrare. Eco­ loc un schimb de vederi a- vieţii politice, economice şi
stituie „piesa de arti­ nomia este de 80—85 tone sociale a statului italian.
lerie grea" dintr-un com­ de metal pe an. supra unui larg cerc de pro­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
plex program de mă­ La ţeava din import, a- bleme, ala situaţiei interna­ a apreciat ea un fapt po­
suri dedicat economiilor. flăm, risipa de metal se e- ţionale actuale şi ale miş­ zitiv formarea în Italia a
Motivul ? Sînt mai mul­ limină încă de la lansarea cării comuniste şi muncito­ unei largi majorităţi parla­
reşti.
te de fapt. Unul, apar­ comenzilor : sînt comanda­
Cer­
Tovarăşul
Gianni
ţine cantităţii: aici, pro­ te şi primite ţevi care au vetti a informat despre si­ mentare în care P.C.I. o-
ducţia „înghite" cîteva su­ tuaţia din Italia, despre cupă un loc important, ceea
te de tone de metal pe doar eîte un milimetru a- problemele dificile cu care ce deschide o perspectivă
lună. Altul, ţine de varie­ daus de prelucrare la cele sînt confruntate forţele de­ favorabilă dezvoltării demo­
tatea reperelor, prin urma­ două capete, existînd, prac­ mocratice în activitatea de craţiei, creşterii rolului for­
re de producţia fizică, sor­ tic, un indice de utilizare înfăptuire a programului de ţelor de stingă. Secretarul
S.
oţeiăria
timentală : se creează, supli­ a metalului de 99 Ia sută. cipal C. Florian Hunedoara — — care este electrică. Maistrul prin­ guvernare aprobat în Parla­ general al partidului a ex­
secretarul
organizaţiei
şi
Giurca
mentar, multiple piese de — Ţeava pe care o primăm de partid de la oţeiăria electrică —, asistat de maistrul de ment dc cele cinci partide primat, totodată, convinge-
schimb pentru întreţine­ de la furnizorii interni — schimb, primeşte analiza chimică pentru o nouă şarjă do din „arcul constituţional",
rea, exploatarea şi execu­ preciza tovarăşul Marin oţel pentru rulmenţi. Foto : N. NEGRU în acest context, oaspe­ (Continuare în pag. a 4-a)
tarea reparaţiilor la agre­ Lazăr, secretarul comitetu­
prin Activitatea consiliului popular să reprezinte
gate — care constituie tot lui de partid pe secţie —
atîtea chipuri funcţionale fiind în lungimi de fabri­ ÎN CASĂ NOUĂ
cu care se înnobilează me­ caţie, o economisim
talul după dorinţa făura­ folosirea unor tehnologii Un număr tie iiv ue fa­
de
milii
alţi
şi
siderurgişti
rilor de bunuri. In fine, adecvate. Exemplu : o ţea- înţelepciunea colectivă şl puterea
oameni ai muncii din Că­
alt motiv aparţine tehno­ vă cu lungimea de 10 m se lău s-au mutat in casă no­
logiilor, compuse, la rindul debitează pentru mai mul­ uă. Constructorii de aici au
terminat şi dat în folosinţă
lor, dintr-o varietate de o- te tipuri de prelungitoare, de acţiune a tuturor cetăţenilor
un bloc cu 80 apartamen­
peraţii care au ca obiect în aşa fel ca pierderile să te, prevăzut eu spaţii co­
de transformare metalul. fie minime. Aici, de remar­ merciale la parter. Acum
Desigur, mai este calitatea, Activitatea Consiliului popu­ nă cu toţi locuitorii, în adu­ alizare în practică. Aceasta se lucrează la montarea
ca
în
fiindcă metalul folosit aici cat este forţa de creaţie a lar al comunei Zam s-a des­ nări populare, planul de dez­ pentru că hotărîm împreună mobilierului, urmînd magazine
timp
noile
scurt
a
studiat
este superior din acest colectivului care tehnologiile făşurat şi se desfăşoară în voltare economico-socială în ce să facem, cum să proce­ să fie puse la dispoziţia lo­
şi
conceput
punct de vedere, iar o par­ optime. Economisim multe strînsă legătură cu masele, în profil teritorial, cincinal şi a- dăm în funcţie de posibilităţi cuitorilor din Oraşul nou.
te se aduce şi din import. grame... contact permanent şi ne­ nual, bugetul local, progra­ şi de necesităţi, de urgenţa
Suficiente, credem, cauzele unor lucrări. Acţionînd în a-
pentru a lupta aprig împo­ Iar gramele ! în atelierul cest fel, venind permanent în
triva risipei de metal, pen­ de montaj pompe am în- ‘PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII întîmpinarea propunerilor ce­
tru dimensionarea consu­ tîlnit o materializare vie a CONSILIILOR POPULARE tăţenilor, căutînd împreună
murilor la un nivel ridicat „forţei de creaţie" : un u- soluţiile cele mai bune pen­
de eficienţă. tilaj excepţional conceput mijlocit cu locuitorii satelor. mul de sistematizare şi urba­ tru rezolvarea lor, am reuşit PENTRU HAINA DE
— în secţia noastră — de subinginerul Emeric Consultarea lor permanentă în nizare,- programele de lu­ să realizăm numeroase lu­ 5).Qr
■sublinia inginerul Ion Crc- Gergely, şeful comparti­ toate problemele care vizea­ crări edilitar-gospodăreşti crări de larg interes cetăţe­ Sera de Hori a secţiei L !>
ţu — orice măsură care mentului proiectare tehno­ ză dezvoltarea economico-so­ prin muncă patriotică şi din nesc. Deva, condusă de tovarăşul
conduce la economisirea logică. A fost numit „pre­ cială a comunei, ridicarea contribuţia în bani. Ştefan Stolan, pregăteşte
gramului de metal are o să pentru montat racorduri gradului edilitar-gospodăresc Chibzuind împreună cum între propunerile şi iniţia­ haina de flori a gărilor ju­
deţului.
Floriculloarcle
Vi-
maximă importanţă, deoa­ flexibile", dar numele a- şi de înfrumuseţare a fiecărei să ne gospodărim şi să ne tivele cetăţenilor înfăptuite anca Mihălceanu, Jenlca
rece, pe unitate şi pe an, cesta nu ne spune prea localităţi este factorul hotărî- facem mai prosperă şi mai cu participarea lor şi cu spri­ Burza, Ana Bulz, Lidia O-
economia obţinută se mă­ mult. După sistemul vechi, tor, determinant în îndeplinirea frumoasă comuna şi fiecare jinul primăriei, al consiliului prişa au în grijă peste
25 000 bucăţi do flori diferi­
soară în zeci de tone racordurile flexibile se e- atribuţiilor şi răspunderilor sat, hotărîriIe pe care le lu­ NICOLAE MUNTEANU, te, 1 500 trandafiri, 500 me­
— Cum poate gramul... ? xecutau cu filet, iar cu u- consiliului popular. Conside- ăm reprezintă înţelepciunea vicepreşedinte al Biroului tri liniari gard viu, 500 bu­
căţi arbuşti ornamentali, 350
— De pildă, la 7 repere rînd conlucrarea cu masele colectivă a tuturor cetăţeni­ executiv al Consiliului arbori şi altele, care vor
ale stîlpului hidraulic — B. ROŞCAR1U ca factor hotărîtor, esenţial, lor. în acest fel iniţiativele şi popular comunal Zam împodobi zonele verzi din
care se măsoară, fiecare, în perfecţionarea stilului ’ de propunerile au un 'cîmp larg jurul gărilor, de pe peroa­
în grame — cap port ven­ (Continuare in pag. a 2-a) muncă, am dezbătut împreu­ de manifestare şi de materi­ (Continuare in pag. a 2-a) nele acestora.
t'
Verificând zilnic, în cîmp, starea terenului
Să semănăm neîntîrzfat culturile in epoca I
— în cadrul unităţii noas­ avem pregătită în avans o rea că, pînă ieri, la această gume. Totodată, la fermele
tre — ne relata inginerul suprafaţă de 75 ha. unitate au fost însămînţa- de hamei, pe 236 ha, s-a
şef al I.A.S. Haţeg, tova­ Trebuie evidenţiată, de te 50 de ha cu trifoi, 10 cu făcut tăiatul butaşilor, s-au
răşul Gheorghe Dauerbach asemenea, preocuparea în sfeclă. 10 au fost cultivate realizat arături şi fertili­
—, este verificată în per­ vederea fertilizării terenu­ zări şi se apropie de fi­
manenţă starea terenului, lui. Pe 100 ha destinate cu arpagic pentru ceapă nalizare întinderea sîrme-
oeea ce ne permite să a- culturii cartofilor s-au a- uscată iar 13 s-au plantat cu lor verticale. De menţio­
vem asigurat suficient front plicat cîte 30-35 tone gu­ cartofi de vară. Nu s-a aş­ nat că şi la I.A.S. Mintia
de lucru pentru tractoare. noi de grajd la ha iar pen­ teptat un timp ideal pen­ s-au însămînţat, pînă ieri,
Ca urmare, pînă acum (27 tru cultura porumbului au tru fiecare lucrare, ci se mai mult de 30 de ha cu
martie a.c. — n.n.) am re­ fost fertilizate 640 de ha. urmăreşte ca lucrările să plante de nutreţ, 22 cu le­
Mecanizatorul Ion Crişan, lucrînd la pregătirea teicnuiui
uşit să plantăm 45 de Alte 110 ha care vor fi în^ se încadreze în perioadele gume, iar pe 10 ha s-au pe ogoarele C.A.P. Băcla. Foto : V. ONOIU
hectare cu cartofi la fer­ sămînţate cu plante rădă- stabilite prin grafice, ne- plantat cartofi.
mele din Unirea, Sintămă- cinoase furajere sînt ferti­ făcîndu-se însă nici un ra­
lizate, pe lîngă gu­ A-ceste exemple demon­
ria-Orlea, Bretea Streiului noi de grajd, cu 130 kg bat la calitate. Este nota­ strează că este posibil şi ÎN PAGINA A ll-A
şi Sălaş. Concomitent, s-a s.a. azot şi 80 kg fosfor la bil faptul că în această u- necesar ca în toate unită­
asigurat un avans de 40 ha. ^ Interlocutorul a insis­ nitate s-au transportat în ţile agricole să fie intensi­
de hectare la pregătirea te­ tat asupra grijii care se a- oîmp şi aplicat 23 000 tone ficat ritmul de lucru la în- R Ă S P U N S U L
renului. A demarat şi însă- cordă calităţii lucrărilor, gunoi de grajd, fertilizîn- sămînţări şi scurtată peri­
mînţatul perenelor noi, lu­ asigurării unei densităţi du-se întreaga suprafaţă oada de executare a semă­ organizaţiei judeţene de partid
crare care s-a realizat pe corespunzătoare de plante repartizată culturilor de natului, deoarece timpul Hunedoara la chemarea la întrecere
20 de hectare la ferma din la fiecare cultură. ■> cartofi, porumb şi rădăci­ calendaristic este mult îna­ adresată de Comitetul municipal
Călan. Pentru semănatul Directorul I.A.S. Simeria, noase furajere, precum şi intat. Bucureşti al P.C.R. tuturor comitetelor
trifoiului şi al plantelor inginerul Gheorghe Dumi- 50 de ha, cîte au fost pla­ judeţene de partid
rădăcinoase furajere mai traşcu, ne-a făcut preciza­ nificate, Iar grădina de le­ N. TiRCOB