Page 101 - Drumul_socialismului_1978_04

73 % DUMINICA, 30 APRILIE 1978 Pag. 8

Cinstită muncă — cirtstr- cărui locuitor al judeţului I de mineri din cărbune şi mi­ dispensar general nou pentru
tâ moi cu 6eamâ acolo unde se vor pune Io dispoziţie măr­ nereuri, o căror retribuţie a cei ai Devei, un spital de 700 Reducerea săptamînii de lucru
milioanele de producători de furi în valoare de circa 9 500 sporit suplimentar cu 5 la su­ de paturi şi o policlinică pen­
21UNE- bunuri materiale şi-ou luat in lei, odică aproape 30 000 lei tă faţă de procentul mediu tru locuitorii Văii Jiului, lată
propriile mîini soarta —, mîi- pe o familie medie ! Aceasta N de 19 la sută planificat. Ma­ cu ce s-a înnoit în decurs de Un element al saltului spre
ne va -fi din nou sărbătoarea exprimă putere sporită de sa gratuită la intrarea în sub­ nici un an reţeaua de sănă­
ta. Invoc în numele milioane­ cumpărare, o corelare moi teran completează imaginea tate a judeţului.
19 APROlUE
lor acestora imaginea .ta şi bună între aspiraţii, nevoi şi acestei preocupări. îngrijirea sănătăţii, reface­
«ni to(i 5 te văd întoreîndu-te tot mai posibilităţi. Civilizaţia oraşelor noastre, rea forţei de muncă în sta­ o nouă calitate a vieţii
ici; împlinită sub formă de rod Vorbim despre posibilităţi a nivelului de viaţă al locui­ ţiuni balneoclimaterice a in­
trat în obişnuinţele zecilor de
■pentru co- în vioţa oamenilor. Imaginea sporite. Sînt aproape 140 000 torilor lor (care reprezintă 72 în ansamblul măsurilor pe In programul de măsuri
ira din insu­ aceasta a ta ia chipul casei de oameni ai muncii care au la sută din totalul populaţiei mii de oameni ai muncii. în care Conferinţa Naţională a tehnice, stabilit printr-o mun­
lui 10 ; celei noi, o obiectelor ce beneficiat pînă acum de mo­ judeţului) se exprimă într-o anul trecut, peste 35 de mii partidului le-a adoptat in
linul dv. ; de oameni şi-au petrecut con­ că deosebit de amplă şi te-
ui; alcătuiesc universul căminelor sensul îmbunătăţirii calităţii nace, la care au fost antre­
lUzieli ; noastre fără grija zilei de cediul de odihnă . în staţiuni vieţii întregului nostru popor, nate zeci de cadre tehnică-
patriei ; miine, al oraşelor moderne, balneoclimaterice, cu bilete un loc de seamă îl ocupă inginereşti şi mineri, sînt pre­
îinical ; lată chipul sub care te în­ Munca ce rodeşte de trimitere de la sindicate cele care vizează reducerea văzute, iar unele aflate deja
;an in co- torci în viaţa oamenilor în ju­ sau de la Oficiul judeţean de săptăminii de lucru de la 48 în aplicare, 19 asemenea mă­
overbul" dc deţul Hunedoara, judeţ al u- turism. Pe primele patru luni la 46 de ore. Aceasta repre­ suri. Un rol important aici
me ; din acest an numărul lor se
k ; nui dinamism fără precedent zintă, de fapt, cîştigarea u- îl va avea extinderea mecani­
U : „Linia în această mîndră ţară care bunăstare ridică la aproape 7 000. nei zile de odihnă pe lună. zării lucrărilor grele şi cu un
Onedin" ~ Arta şi cultura sînt beneficii
construieşte socialismul multi­ Potrivit programului adop­ volum mare de muncă. Vor
Baia Ma- lateral dezvoltat. ale civilizaţiei moderne. Be­ tat, în acest an, un număr de fi introduse alte 5 locomoti
rniversitatca neficiarii se numără în judeţ 18 colective muncitoreşti din ve electrice de fabricaţie pro
(derbiul Sînt in acest judeţ peste cu zecile de mii, zilnic. 1,8 judeţul nostru, însumînd un prie, 15 trolii electrice şi
— seria a 4 100 de case cu „vechimea" milioane de volume în biblio­
iSmisiune dl- de un an, toate construite de număr de 46 882 oameni ai pneumatice, pentru intensifi
Baia Mare; teci, 361 de cămine cultura­ muncii, pot beneficia de efec­ carea transportului, 8 maşini
:>■ şah-mat stat sau cu sprijinul statului jorarea în prima etapă a re­ reţea de servicii sanitare, co­ le, 8 case de cultură, 6 mu­ tele pozitive ale măsurilor de încărcat, precum şi apli­
,ntc ! ; de către oameni, ca urmare tribuţiei, în concordanţă de­ merciale, de gospodărie co­ zee, 206 cinematografe sînt
«nai inunci- a bunăstării lor. Li se vor a- plină cu munca lor şi la un zestrea cu care se desăvîrşeş- stabilite. Aşa cum s-a hotă- carea pe scară mai largă a
aa pentru dăuga în acest an altele pes­ nivel superior prevederilor munală şi de prestări de ser­ te actul culturalizării de ma­ rît, se bucură de prioritate metodelor de exploatare de
în reducerea săptăminii de
mare productivitate. între a-
vicii cuprinzătoare şi diversă.
te 5 200. Peste 9 000 de fa­ să în anul 1978.
Congresului al Xl-Iea al parti­ Funcţionează în judeţ 2 100 lucru colectivele din ramurile cestea se disting exploatarea
.re de l Mai; milii de mineri, de siderur- dului. Incepind cu această lu­ unităţi de desfacere a măr­ Cinstită şi răsplătită mun­ în care lucrează majoritatea în subetaje şi cu gol aban­
>rie : 1 Mai gişti, de constructori sau e- nă, alţi circa 11 000 de oa­ furilor, care-i aduc locuitoru­ că, chipul de rod al tău se femeilor, precum şi cele cu donat, cu subetaje şi surpa­
nergeticieni mutaţi în doi ani numeşte bunăstare. Cu fieca­
aparţine ! meni ai muncii vor beneficia lui oraşului şi satului hune- condiţii deosebite, ceea ce re, cu înmagazinarea mine­
irezenlat de în case noi este un fenomen dorean la îndemînă cele tre­ re an el e mai împlinit şi pune. în evidenţă caracterul reurilor. Sînt prevăzute, de a-
şov ; posibil de întîlnit doar acolo de această majorare, urmînd mai robust. Te întorci in via­ umanitar al politicii partidu­ semenea, acţiuni în direcţia
c: „Arborc- unde partidul comuniştilor a ca, la iniţiativa secretarului buincioase. Pentru îngrijirea ţa oamenilor sub acest chip, lui nostru. Pînă în prezent co­ concentrării producţiei în sub­
tnrii“. Pro- statornicit dreaptă măsură în­ general al partidului, aceas­ sănătăţii lor s-au creat în u- ca o dovadă că npile rîndu-
diourilor a- nităţile sanitare pînă acum lectivele Combinatului side­ teran, mecanizării lucrărilor
tre muncă şi răsplata ei. S-au tă etapă să se încheie la 1 ieli statornicite la noi prin rurgic Hunedoara, de la la încărcare-doscărcare etc.
vîndut şi s-au cumpărat in iunie. De atenţie deosebită peste 6 500 de locuri, iar u- grija Partidului Comunist Ro­ I.F.A. „Viscozo" Lupeni, de la Se află în curs de aplica­
cursul unui an mărfuri în va­ din partea partidului şi sta­ nui medic îi revin în 1978 mân sînt cele mai drepte şi Tipografia Deva, s-au bucu­ re alte 18 măsuri de ordin
loare de 4,4 miliarde lei, dar lului, personal a tovarăşului doar 582 de locuitori. Un dis­ mai umane din cîte a trăit rat de aplicarea hotărîrii organizatoric. Amintim aici
MAI în anul în care ne aflăm ci­ Nicolae Ceauşescu s-au pensar stomatologic nou pen­ acest popor harnic. Conferinţei Naţionale a parti­ doar una din ele. Se va a-
fra aceasta va spori, şi fie­ bucurat cei cîtiva zeci de mii tru locuitorii Hunedoarei, un ION CIOCLE1 dului. De asemenea, în tri­ plica un nou program de
triotiec ţii
•e ; mestrul al doilea din acest transport în subteran ca ur­
soare ; an, în alte nouă unităţi eco­ mare a reaşezării personalu­
muncii — nomice urmează să se aplice lui pe gurile de mină şi tra
irii ; r
i dansuri Vocaţia pîinii reducerea săptăminii de lu­ see, care asigură o creştere
cru. Printre acestea se numă­
a timpului efectiv de lucru în
ic în înlrc- ră cele de la I.M.C. Bîrcea, fronturi cu 13 minute. Acest
istă ; I.M. Hunedoara, I. M. Barza, cuantum poate să pară mic,
lectura au-
Mecanizatorii sînt oame­ unitate îşi îndeplinesc mi­ I.P.I.L.F. Haţeg, E. M. Certej dar daco se are în vedere
i cîntecc ; nii care mai mult ca orica­ siunea încredinţată. Măsura ş.a., imfilicînd un număr de numărul mare de echipe re­
re au în ei chemarea pîi­ exactă a contribuţiei lui Ion 33 838 oameni ai muncii. zultă o creştere a timpului
irea Zilei
i a solidaţi- nii. Deşi nu ni se mai pare Filimon şi Titus Şerban la In vederea aplicării în via­ efectiv muncit pe întreaga
nimic spectaculos să-i ve­ sporirea recoltei de legume ţă a hotărîrii Conferinţei Na­ mină de peste 150 de ore
mai ; dem de-a lungul întregului o dau cele cîteva sute de
ortiv ; ţionale, comitetul de partid, pe zi. ’ :
i> Festivalu- an, ziua sau noaptea, indi­ tone de produse livrate su­ consiliul oamenilor muncii, or­ Ziua de 13 mai, prima
„Cintarea ferent de condiţiile atmosfe­ plimentar la C.A.P. Rapoltu ganizaţiile de masă de la I.M. zi liberă, va coincide cu
rice, lucrînd pe ogoare ca Mare in primii doi ani ai Barza au întreprins o largă un bogat program de ma­
a cartea tn- intr-o uriaşă uzină, munca actualului cincinal.
acialiste ; consultare a întregului perso­ nifestări politice, cultural-
uzi cal-v ore - mecanizatorilor se numeşte ' Patru Breteamu este cu­ nal muncitor asupra condiţii­ educative şi de agrement
hotărîre, dîrzenie, abnega-; noscut nu numai ca unul lor ce trebuie îndeplinite. Pe în cadrul fazei de masă
leitorcsc ; ţie, dăruire, perfecţionare! dintre mecanizatorii cu ve­
e< revoluţio- baza acestei largi consultări a Festivalului naţional „Cîri-
poarclor ; Cum ar fi ’-reuşit, dacă \nu-i chime în S.M.Al Simeria, ci au fost elaborate măsurile tarea României". în acea zi
caracterizau aceste atribute, şi ca un om al calităţii lu­ tehnice şi organizatorice me­ va avea loc un dialog pe a-
comuniştii Vasile Pienar- şi crărilor agricole pe care le nite să asigure îndeplinirea ceeaşi scenă cu colectivul de
tiiului de Nicolae Nicolaescu de la efecţuează' pe ogoarele co­ ritmică a planului, a celor­ la U.U.M.R. Crîşcior, con­
C.A.P. Sîntandrei ca într-o operativei din Bobîlna. Fiind lalţi indicatori economici. Lu­ cursuri artistice, activităţi
odieat săr­ campanie de seceriş şâ re­ om de-al satului, ei ţine la.
ai solidari- na mai va fi prima în care sportive şi de drumeţie, un
taţionale a colteze fiecare cîte 25—30 prestigiul meseriei, la bunul se va lucra cu săptămîna re­ bogat evantai de alte mani­
lucesc ; de vagoane de griu ? Dar renume şi la aprecierile ciş-, dusă, Iar ziua liberă va fi festări care vor face din acea
ton: „Fa- să nu uităm că şi Rovin tigaie de mecanizatori în 13 mai. in general, pe baza zi un bun prilej de odihnă
Sr“ — epi-
Vulturar a fertilizat singur rîndul cooperatorilor. Ace­ studiului întreprins asupra e- binemeritată.
eeului şi în iarna şi primăvara aceas­ laşi lucru îl face şi şeful De curind a fost modernizată şi reprofilată pe sistem voluţiei producţiei lunare, s-a întregul program' al acelei
ta peste 800 ha. Aurel Cos- secţiei, Viorel Samoilescu, cu autoservire şi unitatea C. L.F. nr. 46, din cartierul Co- ajuns la concluzia că sîmbe- zile se constituie astfel in­
tina, Gheorghe Vintilă şi A- care în această primăvară tele de la jumătatea lunii tr-un cald omagiu adus parti­
lexandru Deteşan îşi regă­ şi-a făcut cu prisosinţă da­ roeşti-Vulcan. Cumpărătorii găsesc aici zilnic o gamă bo­ sînt cele mai potrivite, ele dului, politicii sale profund
sesc şi ei eforturile concre­ toria, lucrînd efectiv pe trac­ gată de produse, precum şi solicitudinea personalului con­ stimulînd efortul pentru în­ umanitare.
MAI
tizate în terminarea însă- tor pentru a urgenta însă- dus de Gheorghe Fionoiu. cheierea în bune condiţii a
tnînţării porumbului în mai mînţările. CORNEL ARMEANU
versuri ; lunii de lucru.
pentru pio- puţin de zece zile. Stăpînind Dintre sutele de mecani­
tehnologiile moderne de lu­ zatori care merită laude '(t
izical-coic- cru, mecanizatorii acestei pentru munca lor neobosită, însă buni prieteni, munceam pentru patria noastră co­ ducţie primele noi capa­
In cei 108 ani de existen­
t creat,oa- secţii au ridicat ştacheta re­ pentru răspunderea cu care ţă, uzina din Călan a urcat in armonie. Ca întotdeau­ mună şi pentru noi înşine. cităţi, iar la finele cincina­
• inventiv ; coltelor la aproape 5 000 plămădesc plinea ţării -am Eu am mulţi tineri in echi­ lului producţia întreprinde­
y versuri ; kg porumb şi 3 200 kg griu reţinut şi alte nume. Spa­ continuu in timp, fiind con­ na, ca şi acum. Însăşi soţia
nereţea siderată azi una din unită­ mea este de naţionalitate pă, îi ajut deopotrivă pe rii va fi de peste două ori
la ha. ţiul nu permite însă să-i a- maghiară, iar cumnaţii mei, fiecare şi ii apreciez nu mai mare decit a anului în
Oricare locuitor al satului mintim pe toţi. Fie că este ţile importanţe aie metalur­
ărbătoare ; Foit îţi spune că Petru Evi vorba despre loan Jurj, Moi- giei româneşti. Paşii cei 11 la număr, sint oameni după nume, ci după munca curs. Noi contingente de
rimă.vară ; mal viguroşi îi face insă de de treabă şi buni mese­ şi după faptele lor. Dintre lucrători se vor înrola in
«tiv ; este un adevărat maestru al se Bojin, Ştefan Creţu, Vio­ 30 de ani încoace, de cînd riaşi aici in uzină". toţi se evidenţiază utecistul secţiile mari, moderne, ale
rag partid, recoltelor bogate. Cu apor­ rel Pătrău, loan Fazekaş, uzina a trecut din mîinile Am trecut adesea prin Filimon Munteanu". întreprinderii, ducind mai
tul lui hotărîtor, alături de Vaier Şchiopu sau despre
întrecerea patronilor in proprietatea secţiile I.V. Călan, azi dez­ — Arpi baci are perfectă departe o bogată şi fru­
ceilalţi tractorişti, unitatea oricare alt mînuitor al trac­ dreptate — adaugă tinârul moasă tradiţie muncitoreas­
alari clor : realizează constant cîte 4-5 torului sau combinei care statului, a muncitorilor. „A voltate şi modernizate, şi Bogoş Ladislau. Şi mai c ă c e numără in timp mai
i-am văzut pe oameni intr-o
linei gene- tone de cereale la hectar. este angajat trup şi suflet fost un entuziasm de ne- mult de 100 de ani. Dar
Comuniştii Aron Braşovea- în marea bătălie a recolte­ descris în acea zi de 11 indiferent ce nume vor pur­
nu şi Pavel Vinerean nu lor bogate, se cuvine ca de iunie 1948, cînd vestea s-a
sărbătorii mai au nici ei nevoie “de ziua oamenilor muncii să le râspîndit ca fulgerul în la n | a* ta, oamenii Colanului vor
solidarită- brică, precum că, de az Uniţi • in aspirapi rămine întotdeauna uniţi de
male ; vreo prezentare. Locul frun­ aducem un cald omagiu tu­ stăpinii uzinei sîntem noi aceleaşi gînduri si aspiraţii,
lîtacol rea- taş pe judeţ ocupat de turor mecanizatorilor, lu­ se vor însoţi . la tot pasul
iborare cu C.A.P. Simeria este argu­ crători de nădejde ai ogoa­ cei care muncim aici — îş
c. ; mentul cel mai convingător relor mănoase ale patriei. aminteşte cu plăcere tova si in împliniri în muncă, spre aceleaşi îm­
ru: „Mim- răşul Dionisie Danciu, mais pliniri. „Nici nu se poate
, Popescu; al răspunderii cu care me­ tru principal la atelierul me altfel — conchide tovarăşul
canizatorii de la această N. TiRCOB
conic al I.V, Călan. Direc Nicolae Pilly, şeful secţiei
tor a fost numit unul din furnale, preşedintele Consi­
tre cei mai buni muncilor liului judeţean al oamenilor
din uzină. Era de naţionali muncii de naţionalitate ger­
tate maghiară, dar munci permanentă activitate pro­ virstnicii şi tinerii ne înţe­ mană. Intre muncitorii noş­
tor destoinic şi cu toţii ductivă, creatoare, într-o legem bine, muncim în de­ tri există o perfectă armo­
ne-am bucurat, Au urmat fructuoasă colaborare şi plină unitate, ne bucurăm nie şi conlucrare. Cot la
pentru bună înţelegere chiar da­ de tot ceea ce facem îm­ cot muncim în secţiile uzi­
5 : Vreme alţi directori muncitori — preună. Eu sînt strungar şi
asă, cu români, maghiari, germani că se numesc Dionisie Mun­ nei, Împreună mergem pe
loros du- — aşa cum este şi struc­ teanu, Szabo Arpad, Renk doar de o lună am lost stradă sau la spectacole,
,olat vor Rudoli, Bogos Francisc, trecut ca normator la ate­ laolaltă trăim in cartiere, in
oloaie tn- tura colectivului nostru.
Bf electri- Căci la uzina din Călan au Brenner loan, Nicolae Gro- lierul de proiectări. Din noile blocuri de locuinţe.:
■.ona de lucrat dintotdeauna laolal­ za, Mihai Demidov, Traian partea fiecărui tinăr se ob­ Copiii noştri ne sînt la fel
ntul va servă interes pentru a învă­ de dragi: şi Pelrică, şi Ja-
Ier, din tă, umăr la umăr, oameni Surd, ca să cităm doar cî­
de mai multe naţionalităţi. teva nume din marele şi pu­ ţa mai bine meseria, pentru noş, şi Hans. Ei sînt educaţi
dmă va fi Insă nu ştim să li existat ternicul detaşament munci­ a deveni tot mai folositor în grădiniţe şi in şcoli, in
8 grade, spiritul patriotismului şi iu­
a, între vreodată vreo ■ neînţelegere toresc al Colanului. „Noi societăţii în care trăim. Mă
limineaţa, intre noi". „Dimpotrivă, eu sîntem fraţi cu românii de gindesc la Stempel Adolf, birii faţă de ţara in care
zic că ne-am înţeles foarte cînd ne ştim — spune şe­ Traian Timiş, loan Bărboni, ne-am născut şi trăim ; ei
şi 2 mai. Oslaldă Zaharia, Dorina invaţă acum, ei ne vor lua
frumoasa bine — continuă ideea co­ ful de echipă Szabo Arpad, Cimponer. locul miine in fabrică, uniţi
cu ce- munistul Gheorghe Petrică- de la atelierul piese meca­
os. Izolat loi, şei de tură la depou, nice al turnătoriei I. Din I.V. Călan — unitate_ e- ca şi noi in cuget şi-n sim­
îe ploaie, conomică reprezentativă a ţiri, înflăcăraţi de aceleaşi
:ări elec- membru în consiliul oameni­ 1945, de cind lucrez în uzi­ nobile :entimente de solida­
lor muncii al I.V. Călan. In na din Călan, noi am făcut judeţului şi a ţârii — se ritate şi frăţie, spre Binele■
îc in ge- 1939, cînd am intrat ca u- multe lucruri bune Împreu­ află in cea mai pronunţată
u cerul nă. In iond, toţi sîntem oa­ etapă de dezvoltare din în­ şi prosperitatea României
,oeal vor Soaria recoltei acestui an se Hotărăşte cu răspundere, cu cenic în fabrică la Călan, socialiste.
iloaie în- lucrări de calitate ireproşabilă, aşa cum procedează mecani­ aici lucrau mal mulţi ma­ meni, vorbim aceeaşi lim­ treaga sa existenţă. In a-
rl elec- zatorii dc la Sîntandrei. ghiari decit români. Eram bă, muncim umăr la umăr nul viitor vor intra in pro­ DUMITRU GHEONEA