Page 11 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 11
Proletari din foafe fărlle, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6351
MIERCURI,
5 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
ÎN LUMINA HOTĂRÎRII C.C. AL P.C.R. CU PRIVIRE LA
„CÎNTAREA ROMÂNIEI" Tovarăşul UAE CTAUŞESCU
PERFECŢIONAREA SI PLANIFICĂRII — PE ECRANE
Filmul românesc de ma
ECONOMICO - FINANCIARE rc succes, realizat pe mar
ginea prunci ediţii a Festi a primit pe maistrul afacerilor
valului naţional „Cintarea
Participarea oamenilor muncii ia beneficii judeţul nostru Ribiţa, filmul externe al statului Israel
României",
în
şi
prilejuieşte
manifestări
La
apreciate.
pri
României"
a
„Cintarea
lejuit o vie dezbatere (rea
lizată Comşa). Tot aici prof. Preşedintele Republicii Expunând pe larg poziţia
cu
concursul
si stimularea ior din beneficiile realizate avut loc o acţiune „Zestrea Socialiste România, tova promovată cu consecvenţă
a
Iulian
educa
cu
răşul Nieolae Ceauşescu, a
tivă
filmul
de România privind solu
domniţei Radu".
primit, marţi dimineaţa, ţionarea problemelor Ori
TRANSPORT RAPID pe Moshe Dayan, ministrul entului Mijlociu, preşadub-
Plenara C.C. al P.C.R. facerea, să fie livrate rit melor de consum, recupe In urmă cu două luni, afacerilor externe ai sta tele Nieolae Ceauşescu a
din 22—23 martie a.c., a mic şi încasată contrava rarea deşeurilor şi ener I.G.C.L. Petroşani a intro tului Israel. subliniat necesitatea de a
adoptat măsuri de excep loarea lor. Dar nici sim giilor secundare —, per dus o nouă cursă locală pe Cu acest prilej a fost re se ajunge, pe calea nego
ţională însemnătate pen pla livrare a produselor fecţionarea tehnologiilor traseul nr. G : Petroşani — luat dialogul, început în cierilor, la o reglementaro
Răspunzând
Paroşeni.
soli
tru perfecţionarea activi şi încasarea contravalorii de fabricaţie, diminuarea citărilor cetăţenilor, noua ziua precedentă, în proble politică cuprinzătoare caro
tăţii e co n om i co-f i na ne iar e lor nu înseamnă înregis cheltuielilor de întreţine cursă şi-a prelungit, In a- me actuale ale vieţii inter să ducă la retragerea Is
a întreprinderilor, meni trarea unor beneficii ri re şi reparaţii şi, de bună ceste zile, traseul pînă 1a naţionale şi îndeosebi re raelului din toate teritorii
la
situaţia
te să conducă la creşte dicate. Obţinerea unor seamă, prin creşterea vo feritoare Mijlociu. S-a din le arabe ocupate în urma
Orientul
a-
rea venitului na'ţional, a beneficii mari pe unita lumului producţiei fizice. cordat o atenţie deosebită războiului din 1967, la în
nivelului de trai al tutu tea de produs vîndut şi — Care sânt factorii ce făptuirea aspiraţiilor naţio
ror celor ce muncesc. în încasat rezidă dintr-o va condiţionează direct rea căilor ,şi mijloacelor meni nale legitime ale poporului
te să ducă la înlăturarea
tre aceste măsuri se evi loare cît mai mare încor lizarea beneficiilor între stării de tensiune şi înfăp arab palestinian, inclusiv
denţiază hotărîrea, adop porată în produsul respec prinderii ? constituirea unui stat pa
tată la propunerea secre tiv şi dintr-un cost de — Principali sînt trei, Lupeni. Circulind din 20 în tuirea unei păci juste şi lestinian propriu, indepen
cursă
minute,
20
de
noua
trainice în această zonă. In
tarului general al parti producţie cît mai scăzut. şi anume : volumul pro alternează, din 10 în 10 mi acest context a fost rele dent, la asigurarea integri
dului, tovarăşul Nieolae Evident însă că atît ducţiei marfă — realiza nute, cu autobuzele de pe vată importanţa elaborării tăţii şi securităţii tuturor
Petroşani
Uri-
Ccauşescu, de participare creşterea valorii de des tă, livrată şi încasată, va traseul asigurând tur — trans şi punerii de acord între statelor din regiune.
cani,
a oamenilor muncii la be facere, cît şi scăderea cos loarea de vînzare a aces port în comun rapid. în cursul convorbirii a
interesate
părţile
a
neficiile realizate de în tului de producţie se ob tei producţii şi nivelul toate soluţii viabile, sub fost exprimată dorinţa de
unor
treprinderi. ţin exclusiv în procesul costurilor de producţie. PROCES toate aspectele, conform a dezvolta în continuare
Cîteva relaţii privind a- activităţii productive, în Analizînd aceşti trei fac CINEMATOGRAFIC
Duminică, 2 aprilie 1978, a
ceastă măsură, care vi întreprinderi, uzine, sec tori vom observa căile pe avut loc la Băcia un proces cerinţelor unei păci echi relaţiile româno-israeliena
zează, în principal, o par ţii, ateliere. Mai trebuie care poate să acţioneze cinematografic pe marginea tabile şi de durată, şi care în interesul poparelor ro
ticipare directă a oame spus, şi înţeles bine acest fiecare unitate economi filmului românesc „Regăsi să ţină seama de interese mân şi israelian, al cauzei
le
tuturor
popoarelor
din
nilor muncii la autocon- lucru, că preţurile de că pentru valorificarea re", organizat de conduce păcii şi colaborării în
cultural
cu
rea
căminului
ducere, la întărirea şi lăr desfacere cresc în condi superioară a resurselor sprijinul întreprinderii ci Orientul Mijlociu. lume.
girea autogestiunii eco- ţiile îmbunătăţirii calită materiale de muncă şi nematografice judeţene. In
acestui
nomico-financiare, creşte ţii produselor, ale obţi băneşti şi, - respectiv, a cadrul dezbaterilor abordate AZI, LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO
au
proces,
fost
rea eficienţei economice, nerii unor sortimente cu creşterii volumului de be probleme de mare actuali
a avut amabilitatea să ne performanţe tehnico-eco- neficii. Aceste căi sînt tate şi anume : prietenia, ŞI TELEVIZIUNE
dea tovarăşul UEMUS nomice ridicate, cum sînt multiple, există în toate dragostea şi răsprmdcrea în
familie şi societate.
PAŢAN, contabilul şef al — la C.S. Hunedoara, de întreprinderile, dar tre Cu prilejul inaugurării, în prezenţa tovară
Combinatului siderurgic exemplu — oţelurile alia buie temeinic investigate ZIUA şului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general
Hunedoara. te şi înalt aliate, livră şi urmate cu fermitate. BIBLIOTECARULUI al Partidului Comunist Român, preşedintele
— Ce reprezintă bene rile de laminate la lun Ele se numesc, în linii
ficiile întreprinderilor ? gimi fixe, cu garantarea mari, buna organizare şi I.a Crişcior s-a desfăşurat Republicii Socialiste România, şi a tovarăşului
bibliotecarului
— Beneficiile întreprin unor caracteristici fizico- conducere a muncii, mo „Ziua acţiune periodică, comu TODOR JIVKOV, prim-secretar al Comitetului
nal",
or-‘
derilor reprezintă dife mecanice suplimentare dernizarea şi perfecţiona ganizată pentru generaliza Central al Partidului Comunist Bulgar, pre
renţa dintre valoarea pro (refulare, rezilienţă la rea fluxurilor de fabri rea experienţei pozitive în şedintele Consiliului de Stat al Republicii Popu
cartea.
cu
activitatea
în
ducţiei marfă vîndute şi temperaturi diferite, co- caţie, utilizarea raţională prezenţa bibliotecarilor co
încasate şi costul ei. Deci, jire etc.). La rîndul lor, ■şi eficientă a capacităţilor munali din zona Brad, au lare Bulgaria, a lucrărilor de construcţie a
ca să realizăm beneficii, costurile de producţie fost dezbătute forme şi me Complexului hidroenergetic Turnu Măgure
nu e suficient să reali scad în condiţiile valori Convorbire realizată de tode ale muncii cu a cartea le — Nicopole, posturile noastre de radio şi
ştiinţifică.
fost
Acţiunea
zăm produse fizice, ci tre ficării mai bune a mate DUMITRU GHEONEA întregită de dezbaterea pe televiziune vor efectua astăzi, începînd din ju
buie ca produsele fabrica riilor prime şi materiale marginea cărţii ştiinţifico
te să aibă asigurată des lor — prin reducerea nor (Continuare in oag. a 2-a) „Mari invenţii" do Barbu rul orei 10,30, transmisiuni directe.
Apelevianu.
în cîmp, la semănat VACANTA DE PRIMA VARA
Astăzi, după ultima oră De la întîlnirile cu frun toate vor purta amprenta
VALOAREA FIECĂREI ORE SE MĂSOARĂ de curs, vacanţa de primă taşi în producţie, activişti activităţilor recreativ-edu-
de partid şi de stat organi
cative. Şi dacă, începînd de
vară îşi va lua startul spre
frumuseţile şi bucuriile pre zate la centrele şi cluburile mâine, comandamentele pi
ÎN TONE DE PRODUSE A6RICQLE gătite pentru cei aproape de vacanţă din şcoli, la ca oniereşti şi activele U.TX3.
vor
se de cultură şi cămine cul
dialoga
cu
muncitorii
100 000 de beneficiari ai săi
din judeţul nostru. turale, de la Vizitele la obi fruntaşi şi cu activişti da
Sarcina de căpetenie rilor din prima epocă. bilizări' a cooperatorilor la ectivele economice, social- partid în întîlniri desfăşu
pentru organizaţiile de par Primele unităţi din con împrăştierea îngrăşăminte Organizatorii vacanţei — culturale şi monumente is rate sub genericul „Rapor
tid de la sate,' pentru co siliul intercooperatist De lor organice. Numai aşa se Inspectoratul şcolar jude torice din judeţ, excursii tăm cu mîndrie partidului",
mandamentele agricole lo va care au realizat pre explică de ce de-abia în ţean, Comitetul judeţean al prin ţară, pînă la întreceri iar şcolarii din Petroşani
cale şi pentru toţi lucrăto vederile planului, la însă- cursul zilei de ieri s-a pu U.T.C., Consiliul judeţean artistice şi sportive din ca vor inaugura gala de filme
rii ogoarelor o constituie, în mînţarea sfeclei de zahăr tut începe plantatul carto al Organizaţiei pionierilor drul Festivalului naţional „Sîntem al ţării viitor" —
aceste zile, mobilizarea în sînt cooperativele agricole filor la C.A.P. Veţel (!). şi ceilalţi factori — au o- „Cîntarea României" şi a
tregului potenţial de forţe din Hărău, Cristur şi Ban- Pentru a grăbi şi în aceste rientat activităţile recrea competiţiilor „Daciadei", (Continuare in pag. a 3-a)
şi folosirea cu randament potoc. unităţi ritmul de lucru la ţiei primăverii spre cele
maxim a fiecărei ore bune în contrast însă, coopera semănat, a fost organiza politico-educative şi spor-
de lucru în cîmp în vede tivele agricole din Veţelşi tă întrajutorarea cu trac liv-turistice, împletindu-le
rea terminării grabnice a Şoimuş se . prezintă cu res toare de la secţiile de me cu acţiunile de muncă vo- LUCRURILE DIN OGRADA...
însămîiiţărilor din prima e- tanţe inadmisibile la însă- canizare din Cristur şi Hă luntar-patriotică şi de pre
pocă. Că este posibil să fie mînţările de primăvară. rău, mecanizatorii lucrînd gătire pentru apărarea pa In aceste zile de primă găsim numai in proverbe,
înfăptuit acest deziderat o Rămînerea în urmă, depar şi în schimburi prelungite triei, astfel incit, prin di vară, se mai intimplă — ci şi in fapte. Reierin-
dovedesc exemplele oferite te de a putea fi pusă pe pentru a asigura avansul versitate, ele să confere o- pe ici, pe colo — ca Li du-se la păţania unei coo
de numeroase cooperative seama unor condiţii obiec necesar la pregătirea tere relor de răgaz atractivitate, nele cooperative agricole perative agricole vecine,
agricole care, pînă acum, tive, se datoreşte unor de nului. frumuseţe, să antreneze la să se trezească peste care a rămas din martie
au reuşit să încheie semă ficienţe de ordin organiza participare. noapte că nu mai au fu tără furaje, Cornel Lepă-
natul la majoritatea cultu- toric, respectiv slabei mo (Continuare in pag. a 2-a) raje, iar pină la scoate- dătoni, preşedintele C.A.P.
Ostrov, spunea :
Situaţia însămînţării accente — Noi niciodată nu ră-
culturilor din prima e- minem fără furaje. Cosim
pocă în cooperativele a- 150 ha de finaţ şi 60 ha
grlcole, pe consilii inter- rea la păşune mai este de trifoi. Folosim şi alte
cooporatisle, în procen ceva vreme. Şi incepe a- furaje şi ne gospodărim
te, la data de 4 aprilie: lergătura : Împrumut de in aşa fel incit să putem
hrăni întotdeauna şi bine
Consiliul Rea!izat% la Banca agricolă, cum toate animalele coopera
intercooperatist părare de lin de la alte tivei. De cînd sint eu pre
Hunedoara 63,3 cooperative, unde oame şedinte, n-am cumpărat
Geoagiu 60,3 nii sînt mai gospodari, nici măcar un kilogram de
llia 58 plata transportului etc., furaj,
Călan 50,1 etc. ...Intr-adevăr, bunul gos
Deva 47,8 Bunul gospodar se cu podar se cunoaşte după
Orăştie 46,6 noaşte.; după lucrurile din lucrurile din ogradă, in
Si meri a 41,2 ogradă — spune un vechi clusiv după modul în ca
Haţeg 37,7 proverb românesc. Dar re îşi îngrijeşte anima
Toteştî 32,2 Mecanizatorul Ion Barbu, acordă atenţie spo C.A.P. Ostrov. Mecanizatorul Ion Brăilă, aju Înţelepciunea şi hărnicia lele.
Dobra 25 rită calităţii lucrării ia Insăminţarea sfeclei de tat de cooperatorii Vaier Lăpădătoni, Mihai T. ISTRATE
Brad 9,7 jiu şi Moise Lăpădătoni, lucrează cu deose- bunului gospodar nu o
zahăr pe ogoarele C.A.P. Băcia. » ă răspundere la plantatul cartofilor.
