Page 12 - Drumul_socialismului_1978_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Mandatul de deputat - onorat

cu înaltă responsabilitate
Participarea oamenilor muncii la beneficii 10.00 Muzică
9,00 TcîeşccK
In jurul orc
O LOCALITATE MICĂ DAR CU misiuni
{Urmare din pag. 1) întreprinderilor să fie re­ pal se pune pe economii­ depăşirii prevederilor de
REALIZĂRI MARI partizată, la sfîrşitul anu­ le obţinute la costurile plan la export. Cu prili
şi suprafeţelor de produc­ lui, personalului muncitor de “producţie, pentru care Prin toate aceste îmbu­ in prezt
Locuitorii satului Tirnava, co­ şi un porc ; Ioan Popa şi Ma­ Nicolae
muna Bt'ânişca, in frunte cu tei Nicodim — fiecare citc ţie, folosirea integrală a care a participat la obţi­ cota dc suplimentare a nătăţiri se vizează o co­ secretai
deputatul lor, tovarăşa Maria 2 000 1 lapte de vacă, 2 viţei timpului de lucru, gospo­ nerea beneficiilor respec­ fondului de premiere interesare mai pronunţată
Ursa — o femeie inimoasă şi şl un porc, iar Traian Ursa — dărirea cu maximă aten­ tive. Astfel, pentru înde­ creşte cu pînă Ia 25 la a fiecărui om al muncii Partidul
harnică, care pune mult suflet 2 000 1 lapte de vacă, un viţel Psomân,
In tot ceea ce face — sînt şi un porc. Şi asemenea exem­ ţie a materiilor prime, plinirea principalilor in­ sută din economiile înre­ şi a întregului colectiv, o Republi
fruntaşi in întrecerea pentru ple sint multe. Locuitorii aces­ materialelor, combustibi­ dicatori de plan (produc­ gistrate. De asemenea, mobilizare mai susţinută
realizarea sarcinilor economice tui sat au contractat pentru lului şi energiei, a tutu­ ţia fizică, producţia netă s-a prevăzut ca fondul de la îndeplinirea sarcinilor Români
şl gospodăreşti. Tirnava este 1978 cantitatea de 82 000 1 lapte ror resurselor tehnice, şi beneficiile), se va acor­ stimulare a oamenilor de plan şi creşterea efi­ şului
un sat mic — numără doar de vacă, 67 viţei, 45 porci şi materiale şi umane.. da pentru fondul de pre­ prim-se
117 gospodării şi arc o popu­ 12 mici, depăşind angajamen­ muncii din beneficii să cienţei întregii activităţi mitetuli
laţie adultă activă cu ceva tele asumate cu 2 000 1 lapte şi — Ciuli se repartizează miere a oamenilor mun­ se acorde, ia sfîrşitul a- economice. La nivelul
21 capele dc animale.
mai mult de 200 oameni — dar beneficiile întreprinderi­ cii, în medie pe economie, nului, aproape în întregi­ C.S. Hunedoara, aplicarea Partidul
e mare prin realizările sale. în ce priveşte lucrările cdl- lor oamenilor muncii ca­ 3 la sută din valoarea me sub formă de premii măsurilor amintite pen­ Bulgar,
Acţionînd într-o strînsă uni­ litar-gospodărcşti de larg inte­ Consilii
tate, deputaţi şi cetăţeni, sar­ res cetăţenesc ’ şi de înfrumu­ re au participat la reali­ beneficiilor planificate. In personalului muncitor. tru realizările anului 1977 Republi
seţare,
realizate
contribuţia
din
cinile sc îndeplinesc spre cin­ în bani, prin muncă patrioti­ zarea lor ? cazul depăşirii volumului Dacă ţinem seama şi de ar fi determinat obţine­
stea întregii obşti. că şi cu sprijinul statului, cele — Aşa după cum s-a de beneficii planificat, suma alocată premierii rea, la sfîrşitul anului, a Bulgarii
în satul Tirnava nu există mai importante sînt : electrifi­ stabilit la Plenara C.C. al cota de premiere a oame­ fruntaşilor în producţie, unor cîştiguri mult mai de cont
gospodărie care să nu aibă cel carea satului in 1977 ; deschi­ plexului
puţin un contract cu statul derea unui drum de acces in P.C.R. din 22—2,3 martie nilor muncii din benefi­ fondul de care aminteam ridicate decît o retribuţie tic „Tu
trentru livrarea de produse a- lungime de 4 km, fapt ce a a.c., în scopul stimulării ciile suplimentare creşte însumează 90 la sută din tarifară lunară, cit pre­
groalimentare. Anul acesta de permis introducerea autobuzu­ participării oamenilor între 8 şi 25 la sută, în valoarea sa integrală. Al­ vedea pînă acum Legea Nicopol
exemplu aici s-au contractat lui în sat ; construirea şcolii, 16.00 Telex ;
In medie l 000 litri lapte - de căminului şi a magazinului muncii la activitatea pro­ funcţie de căile prin care te 5 procente se alocă nr. 57/1974. De fapt, aces­ 16,05 Matineu
fiecare vacă. S-a contractat mixt. lată dar ce poate înfăp­ ductivă, pentru îndeplini­ s-au obţinut beneficiile pentru îmbunătăţirea con­ ta este încă un aspect po­ Film si
dc asemenea şi un mare nu­ tui o mină de oameni atunci rea şi depăşirea sarcinilor respective. diţiilor sociale ale oame­ zitiv al noilor reglemen­ Cxuso» 4
măr de animale. Exemplul l-a cind pun mai presus de orice de’ plan, îmbunătăţirea Nivelul cotelor de su­ nilor muncii (condiţii la tări care nu mai limitea­ studioul
Eplsodu
dat şl în această privinţă, cum Interesele generale şi acţionea­ calităţii produselor şi re­ plimentare a fondului de creşe, grădiniţe, cămine, ză" acordarea premiilor a- 16.40 Curs £1
era şi firesc, deputata Maria ză strins uniţi pentru a-şi fa­ mană ;
Ursa. Ea a contractat in acest ce munca şi viaţa tot mai fru­ ducerea cheltuielilor ma­ premiere din beneficiile cantine), iar pentru even­ nuale din beneficii la o 17.19 w
an 3 000 1 lapte de vacă, un moasă şi mai îmbelşugată. teriale în condiţii de efi­ peste plan este deosebit tuale excursii în străină­ retribuţie tarifară lunară 17.20
viţel şi un porc. Urminil e- (CONSTANTIN IV1UBAKI, secre­ cienţă cît mai ridicată, de stimulativ pentru toţi tate ale personalului şi nici a tuturor premii­ 17.40 Mu,,
xemplul şi îndemnul deputatei. tarul biroului executiv al Con­
Lauremţiu Bai a contractat siliului popular comunal T5ră- se prevede ca o parte în­ oamenii muncii. în acest muncitor, se alocă alte 5 lor încasate într-un an la misiune
muzical
3 500 1 lapte de vacă, 2 vitei nişca). semnată din beneficiile context, accentul princi­ procente, corespunzător trei retribuţii tarifare.
18.20 Telecro:
nlerl ;
FIECARE CARTIER, FIECARE STRADĂ 18.40 Tragere
18,50 Forum
TOT MAI BINE GOSPODĂRITE împăduririle—importantă sarcină 19.20 1001 dc
20.00 Săptăm
La noi in oraşul Călan, în­ menajată zona verde dintre 19,30 Telcjur;
trecerea patriotică ce se des­ blocurile 4 şl 8, Pe strada Bra­ tehnicii
făşoară între circumscripţiile e- dului, principala arteră de cir­ a silvicultorilor, dar şi a cetăţenilor 20,15 Noi, fe
lectorale, cartiere şi străzi arc culaţie din cartierul nostru, am 20,45 Telecin
drept obiectiv buna lor gospo­ plantat pe ambele părţi 500 bu­ chei". 1
dărire şi înfrumuseţare. In cir­ căţi puieţi de brad — aceasta ră. Pro
cumscripţia in care sînt depu­ pentru ca strada să-şi merite Lucrările de împăduriri pul lor este redarea în cir­ tre actualii deţinători. Din nat scosul puieţilor în pe­ ourilor
tat — deşi nou ales — am por­ numele. In continuare — aşa reprezintă una din cele mai cuitul productiv a unor su­ totalul împăduririlor, 1 895 pinierele Ponor (Ocolul sil­ 22.20 Telcjur
cum au propus cetăţenii — vom
nit împreună cu toţi locuitorii importante măsuri silvicul- prafeţe exploatate şi nere­ ha se realizează cu răşinoa- vic Baia de Criş), Valea Ar-
o amplă acţiune de curăţenie amenaja un teren de joacă
şi amenajare a terenurilor din pentru copil, precum şi zona turale,. care se execută în generate total sau parţial se, iar 1 547 cu specii re­ tanului (Brad), Roşcani şi
jurul blocurilor, a străzilor şi verde dintre grădiniţa de co­ fondul forestier. Ele con­ pe cale naturală, crearea pede crescătoare. Pentru Valea Mărăşească (Dobra), ■ igAD
aleilor, pentru ridicarea gra­ pii şi blocurile 2-6. Avem o bu­ unor păduri pe suprafeţe realizarea împăduririlor din Reea (Haţeg), Topliţa (Hu­ BttjirrffrSiSiS
dului edililar-gospodăresc al nă participare la muncă a ce­ şi stituie parte integrantă a
sprijiniţi
tăţenilor,
sintem
cartierului. Locuim intr-lin car­ ajutaţi dc consiliul popular o- complexului de măsuri sta­ unde acestea n-au existat acest an se vor planta pes­ nedoara), Boz (Ilia), Pui, PROGRAM
tier nou unde silit foarte mul­ răşenesc in toată problemele bilit de Programul naţional anterior (terenuri degra­ te 10 milioane de puieţi, Veţel (Simeria), Cucuiş (O- dioprogramu
te lucruri de făcut. Şi am por­ de gospodărire, aşa că sperăm date, inapte pentru alte u- in vîrstă de 1-4 ani, care răştie). Radiojurnal
nit hotăriţi la treabă. Am a- să ocupăm un loc fruntaş în pentru conservarea şi dez­ tilizări), asigurarea unor s-au produs în solarii şi în presei ; 8,10
menajat zona verde dintre întrecerea patriotică pe oraş. voltarea fondului forestier In prezent, campania de diilor ; 9,00
blocurile 3 şi 4 B unde urmea­ (TRAIAN HORVAT, maistru la al ţării, contribuind la arborete sau aliniamente" pepinierele judeţului. împăduriri s-a declanşat pe cultătorilor ;
ză să semănăm iarbă şi să LV. Călan, deputat în circum­ de protecţie în jurul sau Din considerente de or­ toate şantierele judeţului de ştiri ; 10,:
plantăm pomi ornamentali şi scripţia electorală orăşenească creşterea producţiei şi pro­ de-a lungul anumitor obi­ din tehnic şi biologic, îm­ de pe care s-a topit zăpa­ clalistv ; 11,
flori ; a fost curăţată şi rea- nr. 22). ductivităţii pădurilor. Sco- ective, creşterea producti­ păduririle se execută în da. 1 400 de muncitori au ştiri ; 11,05 1
nicriior ; 11,
vităţii pădurilor prin intro­ campanii de împăduriri, împădurit deja aproape ră Radio-Tv
ducerea unor specii repede perioade foarte scurte, pri- 450 ha. Mai avansate sînt de ştiri ; 12,
folclorului r
crescătoare, cu cicluri scur­ .măvara sau toamna tîrziu ocoalele situate la altitu­ la 1 la 3;
te de producţie, pentru a- (circa 3 săptămîni). Avînd dini mai joase, care au re­ vitaţilor ; 16
coperirea unor nevoi ur­ în vedere că cele mai bu- alizat împăduriri mai sub­ 16,20 Coordoi
gente de masă lemnoasă .ne rezultate privind reuşita stanţiale : Haţeg — 94 ha, 17,00 Buletin
Odă limbii
pentru economie. împăduririlor se obţin pri­ Dobra —■ 69 ha, Pui — 60 Orele scrii ;
In programul actual de măvara, ocoalele silvice din ha, Simeria — 54 ha. spiritul legii
sonore ; 22,(
împăduriri sînt incluse o judeţul nostru s-au organi­ La organizarea şi desfă­ oră ; 23,00
serie de sarcini cu ele­ zat ca în campania din- a- şurarea în bune condiţiuni jazz : 24,00’ ]
mente calitativ noi dintre ceastă primăvară să rea­ a lucrărilor de împăduriri 0,05—5.00 No
care se pot menţiona : ex­ lizeze 93 la sută din planul îşi aduce contribuţia un nu­ nocturn.
tinderea speciilor de răşi- anual iar consiliile popu­ măr mare de oameni ai
noase; crearea unor culturi lare 84 la sută. înxscopul muncii de la oraşe şi sate.
silvice speciale producă­ realizării acestor sarcini Participarea populaţiei la
toare de lemn pentru ce­ S-au făcut din timp pregă­ acţiunile silvice este o da­
luloză ; refacerea şi substi­ tirile necesare : s-a con­ torie patriotică a tuturor
tuirea arboretelor de pro­ tractat forţa de muncă, cetăţenilor, de la pionieri DEVA : Z:
ductivitate inferioară ; ex­ s-au pregătit uneltele şi ba- şi pînă la pensionari. Cine tria) ; Mii
(Arta); 1IUK
tinderea lucrărilor de plan­ racamentele pentru cazarea plantează azi un număr de ui de hîr
tare în terenurile degra­ muncitorilor, s-au definiti­ puieţi, miine va deveni un (Flacăra) ; !
date din fondul forestier şi vat planurile tehnico-orga- slujitor credincios al pădu­ nu face (A)
rădăci
fără
din afara acestuia. în acest nizatorice ale campaniei de rii. De aceea, vă adresăm rul) ; PETR
sens, în judeţul nostru, în primăvară, s-a trecut efec­ chemarea : tineri şi vîrst- ■ şi t;
anul 1978 se vor executa tiv la lucru. Pentru că re­ nici, ţărani, muncitori, lo­ r*i, ."-II (U
împăduriri pe o suprafaţă zultatele cele mai bune se cuitori ai satelor şi oraşe­ specială {"
Fraţii mei';. ]
de 2 200 ha, din care 2 030 obţin la împăduririle exe­ lor, participaţi la acţiunile (Republica)
(Culţi
ha în fondul forestier, 10 cutate în mustul zăpezii — de împăduriri, pentru a re­ rurgii (Munc
telor
ha în aliniamente, 130 ha la primele semne ale pri­ face fondul forestier al pa­ CAN : Scar;
în pădurile comunale şi 90 măverii — am început din triei. cilorcsc) ; I
ha pe terenuri degradate vreme scosul puieţilor şi ia încercări!
din fondul agricol. Acestea executarea împăduririlor. Ing. ŞOFRON MĂRGINEAN TRILA : Po
Intreprinderca „Viscoza" Lupeni : Vedere generală a secţiei finisaj textil-depănat. tă (Muncitoi
Foto: ŞTEFAN NEMECSECK din urmă se execută de că­ Pînă în prezent am termi­ Inspectoratul silvic judeţean SA : Aşii ir
citorcsc) ; l
daţi din vi
bric) ; BRA
Combaterea chimică a bu­ de apa provenită din rouă lcedin, care are un spectru măsuri agrotehnice a permis bastră (Stea
ItABARZA :
ruienilor constituie o verigă sau precipitaţii, in zilele fără de combatere mai larg şi unor unităţi agricole ca C.A.P. Valoarea fiecărei ore se măsoară (Minerul) ;.
importantă în cadrul măsuri­ vînt şi după realizarea unei asigură combaterea acestor Rapolt, Şoimuş, Simeria, Orăş- mendament st!
guranţei
lor de sporire a producţiilor temperaturi minime de 10 buruieni puţin sensibile la tie, Cristur, Ostrov şi altele în tone de produse agricole Cind vine s
de cereale de toamnă. Pier­ grade C la aplicarea Icedi- sarea de amine. să obţină producţii ridicate căra) ; Gî
derile de recoltă prin îm- nului şi de 15 grade C |a Executarea tratamentelor cu la cultura griului, orzului şi a Potopul, ser
de cuitură) :
buruienare se ridică anual la aplicarea sării de amine. erbicide trebuie urmărită cu secarei, iar cercetările între­ (Urmare din pag. 1) la C.A.P. Unirea a fost în­ ma (Populai
10-70 la sută, în raport de •Pentru a se realiza o bună atenţie pentru a se evita ră- prinse la Staţiunea din Geo- treprinsă acţiunea de pre­ edone, corni
gradul de infestare a solu­ combatere a buruienilor este mînerea de spaţii netratate agiu au evidenţiat sporuri Merită evidenţiat şi e- luare şi administrare pe CALAN : !
cultură) : SI
lui cu buruieni şi de evolu­ medii de producţie de 300- xemplul oferit de coopera­ cîmp a peste 600 tone gu­ carul (Muri
ţia climatică. 450 kg/ha la griu. tiva agricolă din Boz, uni­ noi de grajd de la gospo­ Hindemburg
Pentru a se obţine o com­ DORIŢI SĂ AVEŢI LANURILE CURATE Combaterea buruienilor din tate care a îndeplinit ire­ dăriile populaţiei. Mecani­ (Lumina) ; '
batere eficientă a buruieni­ culturile de cereale tnsămin- proşabil planul la însătmii. zatorii Cornel Măgduţ, Va. vre de lux <
lor şi pentru a se evita efec­ ţate cu trifoi în cultură as­ ţarea sfeclei de zahăr şi sile Groşan, Teodor Dur­
tul fitotoxic al erbicidului a- DE BURUIENI ? cunsă trebuie să se execute furajere, a ovăzului şi plan­ can, Mănase Dăbuceanu şi
supra plantelor de cultură, la cu atenţie deosebită, in acest tatul cartofilor. Mecaniza­ alţii au asigurat fertiliza­
tratamentele cu erbicide se caz tratamentele se fac îna­ rea cu îngrăşăminte orga­
impune respectarea strictă a inte de semănat, utilizind torii Viorel Jurca, Ion Du­ nice şi chimice a tuturor
instrucţiunilor de aplicare a Aplicaţi corect erlicidele! sarea de amine în doză de ca şi Ion Simina, precum suprafeţelor stabilite, ceea Timpul pr
fiecărui preparat. Aceste in­ 1,5—2 I/ ha sau Dikotex 2-4 şi cooperatorii Miron Cri- ce constituie o garanţie a ziua de 5 a
strucţiuni fac precizări privind kg/ha. După răsărirea trifo­ şan, Petru Pîrva, Victoria valorificării eficinte a po­ in generai j
uşoară
răcir
doza recomandată, momentul necesar să se respecte do­ între două treceri succesive iului (la formarea a 2-4 frun­ Cizmaş, Victoria Betea şi tenţialului productiv a.l pă- mult noros.
aplicării în raport de fazele zele optime de erbicid, care cu aparatele de stropit sau ze trifoliate) erbicidarea se alţii, au fost în fruntea ac­ mîntului. dea ploi, m:
de creştere, condiţiile clima­ sînt cuprinse între 1,5—2 l/hc a unor suprapuneri de trata­ face cu Aretit 4-5 l/ha, sare de ţiunilor la însămîţări. Exemplele amintite ates­ mă de aver
moder.
sufla
tice necesare etc. sare de amine şi 2,5 — 3,5 mente, în urma cărora-.rezul­ amine 1,5 l/ha sau Dikotex Eforturi susţinute au de­ tă cu -prisosinţă că există cări de 40—6
Cu privire la epoca optimă l/ha lcedin. tă supradozări de erbicide şi 2-3 kg/ha. Tratamentele fă­ pus şi mecanizatorii Gheor- realmente condiţii să fie peraturile lnt
cuprinse
de aplicare a erbicidelor, a- Alegerea erbicidului cu ca­ posibilitatea apariţiei unor e. cute cu doze mai mari, cu ghe Băcălete, Ion Durcan, mult intensificat ritmul la de, iar cele
ceasta este cuprinsă între pe­ re se execută tratamentele fecte negative la cultură. Pe alte erbicide şi la alte faze Iu-lius Munteanu, Ion Li- însămînţările de primăvară, 8 Si 13 grai
6
Pentru
rioada de înfrăţire şi de for­ este determinată de speciile timpul tratamentelor se va de creştere a trifoiului, pot honi, Anton Vinţan de la să fie îndeplinite irepro­ Vremea con
mare a primului nod. Trata­ de buruieni care se găsesc in respecta presiunea de lucru fi urmate de efecte fitotoxi­ fenma de stat din Unirea şabil cerinţele formulate de ceaşcă uşor.
mentele făcute înainte şi du­ fiecare tarla, precum şi de şi viteza de înaintare a trac­ ce care duc la rărirea cultu­ a I.A.S, Haţeg, care au a- secretarul general al parti­ temporar nc
pă aceste faze de dezvoltare frecvenţa lor. Astfel, pe tere­ torului, stabilite Ia încercările rii de trifoi. sigurat apropierea de fina­ dului, tovarăşul Nicolae averse loc ai
munte,'
La
pet cauza efecte fitotoxice cu nurile puternic îmburuienate ce se fac în mod obligatoriu lizare a plantatului carto­ Ceauşescu, privind recupe­ lă şi în cur
diferite forme de manifestare, cu drăgaică (Galium apari- pentru fiecare utilaj înainte Ing. IOAN'POP, filor pe cele 50 de hectare rarea grabnică a întîrzierL cer mai mu
urmate de pierderi de recol­ ne), mac, iarbă puturoasă de începerea erbicidării. cerc^ţor la Staţiunea planificate. lor la semănat în toate u.- cădea precii
tă. Erbicidarea se.execută nu­ (Bifora radians), muşeţel, mă- Aplicarea corectă a erbici- de cercetări şi producţie Pentru a ^asigura obţine­ nităţile agricole şi locali­ sub formă
ninsoare.
mai după uscarea culturilor zăriche,. se apiică preparatul delor în complex cu celelalte pomicolă Geoagiu rea unor recolte sporite, tăţile.