Page 16 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 16
•n n timpinarea cerinţelor pen
tru îmbunătăţirea condiţii
A! I N V B S T I T I Î L B Căldură lor de viaţă ale personalu
muncitor
lucrează
t lui depozitul care materiale
în
de
S în termen, economice, de calitate Peştiş, a luat măsura şi a ig,oo Telex ;
microcanti-
înfiinţat
aici
o
\ nă.' In acest fel, persona 16.05 Matineu
Film seri;
s tovărăşească CADRELOR DIDACTICE lul muncitor arc zilnic o 16.40 Cu>-
posibili
PERFECŢIONAREA
Cruşoe“.
servească
să
tatea
s Astăzi. încep cursurile ele masă caldă şi consistentă 17,10 Pe.
la un preţ convenabil.
s perfecţionare a cadrelor di „PRIETENII POMPIERILOR" 17.20 Consulta!
ber,
\ nă Lunca Cernii primim dactice din judeţ. La Liceul — ÎN ÎNTRECERE 17.40 Reportaj
Din îndepărtata comu
pedagogic din Deva se des
s citeva rinduri scrise de un făşoară cursurile de perfec La Deva, s-a desfă nczuela,
ţionare a învăţătorilor şi c-
lui negru
municipală
aprilie),
om rănit de o boală, ce ducatoarelor (G—19 timp de şurat faza „Prietenii pom a 18.00 Finala ,
Petroşani,
iar
la
întrecerii
s ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------\ ii determină de doi ani două zile, educatoarele din pierilor". La startul con nin. Tra)
niei“ Ia .
s-au
\ Situaţia realizării investiţiilor pe primui trimestru j să stea imobilizat in casă. Valea Jiului participă la cursului din şcolile muni 8 rect ii de
prezentat
e-
predarea
echipaje
privind
cursuri
\ Semnatarul ei este Romu- ducaţici fizice in grădiniţe. cipiului, care, la probele 10.00 România
18.20 1601 de :
lus Podean, fost pădurar practice şi teoretice, au do 39,30 Telejurna
la ocolul silvic, bun co APARTAMENTE NOI vedit o bună şi temeinică
în luna martie s-a lucrat mai bine pe şantierele de investiţii si astfel. IN TRIMES- ) munist şi cetăţean, om PENTRU DEVENI pregătire. Primele locuri au 19,50 Sapi funii:
fost
de
cucerite
echipajele
tehnicii
\ TRUL I A.C., S-A REALIZAT PE JUDEŢ UN VOLUM DE INVESTIŢII CU 19 LA SUTĂ MAI ) care s-a achitat întotdea De la începutul acestui şcolilor generale Vcţe.l (I), 20.05 Tezaur f
MARE DECiT IN PERIOADA CORESPUNZĂTOARE A ANULUI TRECUT. AU FOST PUSE ( an s-au pus la dispoziţia nr. 4 Deva (II). Sbimuş
(III), nr. 2 Deva (IV). Fe
ÎN FUNCŢIUNE 8 OBIECTIVE ECONOMICE Şl S-AU DAT ÎN FOLOSINŢĂ 569 APARTA- una de indatoririle impli oamenilor muncii din mu licitări ! 20,25 Ora tine
MENTE FAŢĂ DE 250 CÎT ERA PREVĂZUT. 1 cate de aceste două cali nicipiul Deva un număr de 21.20 Telcrccita
173
încă
de
apartamente
Cu toate acestea, planul la investiţii pe primul trimestrp a fost realizat numai în l tăţi. Omul scrie simplu, noi. Este şi acesta un suc LANSARE DE CARTE Leahu —
proporţie de 88,7 la sută — la total investiţii, de 93,7 la sută — la construcţii-montaj i dezarmant de simplu, cu ces al constructorilor la Liliana 5
Marţi, la Librăria nr. 20
şi de 68,9 la sută — la utilaje cu montaj, deşi Ia utilaje fără montaj s-au depăşit pre- 1 sufletul Încărcat de mul Îmbunătăţirea continuă a din Hunedoara a avut loc, 22.20 Telcjumt
condiţiilor de locuit a ce
vederile cu 23,8 la sută. Restanţierii principali sînt C.S. Hunedoara, I.F.A. „Vîscoza" ) ţumire şi recunoştinţă. tăţenilor care muncesc în în prezenţa unui numeros
Lupeni, I.M.C. Deva, „Vidra" Orăştie, „Marmura" Simeria, Direcţia comercială judeţea- 1 Chiar aşa şi zice şi chiar întreprinderile şi instituţiile public, lansarea volumului
nă, consiliile populare, iar dintre constructori — T.C. Hunedoara-Deva, Grupul de şan- » mai frumos şi mai cald : oraşului nostru. de poezii „Vatră", a poe
Con-
tiere Rîu Mare-Retezat, Şantierul de drumuri şi poduri Deva, Şantierul T.C.M.M. Deva. ţ „Cu multă dragoste şi re MICROCANTINÂ tului liuncdorcan Dan nou
Lansarea
stantincscu.
Pun probleme deosebite procurarea utilajelor cu montaj, completarea efectivelor şi or- 1 cunoştinţă mulţumim orga lui volum a prilejuit o ma BUCUREŞTI
ganizarea pe şantierele T.C.H. şi la Rîu Mare-Retezat, asigurarea documentaţiei şi a nizaţiei comunale de partid şi Consiliul oamenilor muncii nifestare culturală aprecia dioprogramul
de
sindicatului
comitetul
execuţiei pentru unele capacităţi noi de producţie la „Vidra" Orăştie, I.M.C., „Mar- * şi consiliului popular^ al la I.C.S.H., venind în în* tă, care s-a încheiat cu o Radiojurnal ;
scară de autografe.
presei ; 8,10 t
mura", la obiectivele economice aprobate suplimentar pentru Valea Jiului. ţ comunei Lunca Cernii de diilor ; 9,00 P
Jos...". Mulţumirea este cullătoriJor ?
UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE BUNE S exprimată la plural pen de ştiri t
rie.; H,ot ,_____
— în paranteze, realizările la consfrucţii-monfaje — j tru că la semnătură apare Ore pline şi ore goale la însăminţări 11,20 Avanpri
şi familia. Tv. ; 11,35 Di
I.E. Deva 107,5 % 004,5 o/o) I.P.A. Deva 138,9 % (301,3 %) Despre ce este vorba ? (Urmare din pag. 1) H Stadiul lucrărilor în li 12.00 Buletin ■
I.R.E. Deva 102,8 % (119,7 %) Direcţia judeţeană Atita vreme cit a fost vada C.A.P. Romoşel ar pu Din como.tr
nostru • "
Combinatul minier P.T.Tc. Deva 119,9 % (103,3 o/o) internat in spital, ba unul, tofilor. Ne-au spus că au ter tea fi mult mai avansat, mai 15.00 ~
Valea Jiului 108.2 % (110,3 o/o) I.P.I.C.C.F. Deva 102,2 % ba altul din membrii bi minat sămînţa. Inginerul An ales în ceea ce priveşte în
Centrala minereurilor I.A.S. Haţeg 172.0 o/o (213,3 “/o) roului comitetului comunal tonie Pera, plecat mai devre treţinerea solului. Cine să se economice ; j Bi
ştiri ; 17,05 Opinia
Deva 103.2 o/ (100,6 o/o) I.A.S. Simeria 113,8 % (100 O/o) me din cîmp, era deja cu ocupe însă de aceste acţiuni 18.00 Orele scrii ;
0
I.M. Hunedoara 105,1 (120,0 «/o) I.A.S. Mintia 100 o/o (132,5 o/ ) un picior în autobuz. Nici dacă şeful fermei, ing. So flexelc timpului
0
sonore
denţe
I.M. Barza 102,7 (107,6 “/o) I.I.L. Simeria 168.7 o/o (260,0 “/o) program de lucru pe ziua rin Moraru, îşi „omoară" tim (ntr-o oră ; 1
l.F.E.T. Deva 100,1 % (162,2 %) 0. 1.F.P.C.A. Deva (îm respectivă şi pentru ziua de pul în amiaza mare la bufe rum ; 24,00 Bt
întreprinderea de bunătăţiri funciare) 177,4 % (229,7 o/o) 5 aprilie a.c. nu s-a întocmit. tul din haita Geoagiu ? 0,05—5,00 Noii
lianţi Deva 110,0 % (145,0 %) 1. P.I.L.F. Haţeg 111.3 % Contabila şefă, Maria Groza, B3 Vicepreşedintele Consi nocturn.
I.M. Orăştie 110,8 % (100,8 %) Trustul S.M.A. 125.1 % (100,8 %) de partid sau ai biroului orientîndu-se strict după pro liului popular Beriu, Ion Sto- TIMIŞOARA
I.M.M.R. Simeria 119,8 % (110,0 o/ ) Direcţia judeţeană de executiv al consiliului gramul de birou, îşi vede de ian, ne relata că problema litatea radio
0
populară ; 18.
Fabrica de tricotaje drumuri şi poduri 117.7 o/o (113,6 o/o) popular comunal l-au vizi treburile gospodăreşti. Preşe cheie, care dă cea mai mul gure de miei
Hunedoara 108,8 % (133,3 %) Inspectoratul silvic 108.4 % (123,2 o/ ) tat, aducindu-i cite ceva. dinta unităţii, Aurica Baba, tă bătaie de cap la coope de limba ror
0
18,40 Pe ar
PE LINIA DE PLUTIRE Dar înainte de toate oa şi-a făcut „autocritica" : rativa agricolă din Căstău 19.00 Revista
„N-am sortat mai mulţi că
menii i-au adus căldură este sortatul cartofilor. Cu politică ; 1!
I.V. Călan 100,2 o/ ( 99,9 o/ ) Industria cărnii 100,6 % ( 83,6 %) sufletească, tovărăşească, ne-a fost frică să nu plouă, toate acestea, inginerul şef, 19,30—20,00 ft
0
0
Ţesătoria de mătase T.C.H. (investiţii proprii) 100,6 % (100 %) un cuvint de Îmbărbătare, deoarece noi n-avem unde Eugen Comâşescu, a plecat
Deva 100 °/o (100 %> O.I.C.V.L. Deva 100,2 % { 99 %) un generos fior uman. De depozita cartofii". Să mai din unitate înainte de oro 19.
mire pe cineva de ce la
Pentru
conducerea
ES
) F.P.N.C. Mintia 100,8 % (100 °/o) cind s-a întors acasă, in C.A.P. Pişchinţi se obţin pro C.A.P. Spini noaptea vine
j SE COMPLAC, CAM DEMULT, TN „STATUTUL" DE RESTANŢIERE familie, tovarăşii au con ducţii nesatisfăcătoare ! cam devreme, cu toate că
tinuat să-i poarte aceeaşi Ei Pentru ziua de 4 apri DEVA : Zi
I.E. Haţeg (la con- Direcţia comercială grijă şi afecţiune dătătoa lie a.c., potrivit graficului în realizările la lucrările agri tria) ; Afric:
24,7
strucţii-montaj)
^ strucţii-montaj) 91,0 % 91,0 % judeţeană judeţeană 24,7 % % (10 %) re de bucurii. Numim aici cheiat cu C.L.F., cooperativa cole nu îndreptăţesc la prea ta) ; HUNEI
(10
I.U.M. Petroşani 86,3 % (20,5 o/o) Consiliile populare 81,5 % (82,3 ciţiva din ei: secretarul agricolă din Pricaz trebuia multă odihnă. Tractoarele a- de hîrUe — .’
căra) ; Schn
C.S. Hunedoara 60,8 % (100,4 o/o) G.I.G.C.L. Deva 84,8 % (85,1 comitetului comunal de să livreze o tonă de spanac. liniate in curtea unităţii şi face (Arta);
— la utilaje cu montaj 54,5 % Direcţia sanitară partid şi primarul comunei, Şeful fermei de legume, ing. lacătul de la sediu, care s-a tlone la Ho
;
Staţia de utilaj greu judeţeană 67,0 % (66,4 Andreiu Scorobete, secre Liviu Cismaş, ne-a spus cu închis ca şi în alte dăţi, îna structorul) şi
Condurul
Hunedoara 60,9 % (75,2 o/ ) Inspectoratul şcolar tarul consiliului popular seninănate că : „Azi coope inte de ora 19, „spun" con seriile l-ii
0
întreprinderea de prelu judeţean 44,8 % (53,1 Petru lorgoni, secretarul ratorii n-au ieşit la recoltat, vingător cum se foloseşte ţie specială
crare a lemnului O.J.T. Deva 18,8 % adjunct Dragomir Miclo- deoarece a bătut vîntul". Altă timpul bun de lucru în ac bedei (7 Noi
(Republica)
Deva 77,9 % (59,9 o/o) I.F.A. „Viscoza" Lupeni 10,7 % (10,4 şoni. In timpul vizitelor la dată nu ies că este ploaie, tuala campanie. Preşedinta ramouche (*
I.T.A. Deva 68,6 % (49,9 o/o) Comitetul judeţean de domiciliu, aceşti tovarăşi altă dată că e soare şi uite unităţii, Maria Pîrva, şi ingi CAN : Impt
de lună (ivii
I.S.C.I.P. Orăştie 55,0 o/ 0 (65,7 o/„) cultură şi educaţie aşa se pierde bunătate de nerul şef Marin Crişan, nu NEA: A tre
„Avicola" Mintia 46,7 % socialistă 6,0 % (10,9 ii aduc la cunoştinţă mo producţie şi de venituri. Ca consideră oare, procedînd norul) ; PE
I.C.R.A. Deva 69,4 o/ (72,7 0/„) „Vidra" Orăştie 3 % ( 3,5 dul in care se Îndeplinesc priciile oamenilor sint mult astfel, că se irosesc ore caro ca întuneca*
0
anumite sarcini, il întrea mai păgubitoare decît capri cîntâresc greu în balanţa re ANINOASA
NICI ACUM, DUPĂ UN TRIMESTRU, NU AU ATACAT bă cum se mai simte, da ciile naturii. coltei ? de acasă (0
RICANI : I
OBIECTIVELE DE INVESTIŢII PLANIFICATE că are nevoie de vreun (7 Noicmbr
sprijin. A cerut sprijin în sărea alba
„Marmura" Simeria întreprinderea de bere Haţeg îndeplinirea unor obligaţii şie) ; GUIi
ma
jertfă
I.M.C. Deva Liceul industrial metalurgic Călan cetăţeneşti, pe care l-a RAŞTiE : .
; REALIZAREA PLANULUI DE CONSTRUCTII-MONTAJ PE TRIMESTRUL | DE CĂTRE PRIN primit cu promptitudine şi eior ? (Pa
în
tleman
CIPALELE ORGANiZATII DE CONSTRUCŢII injelegere. (Flacăra) ;
i Şantierul energoconstrucţii Mintia 112,9 % O.G.A. Deva 100 % La spital, doctorii l-au Potopul —
(Casa de <
Şantierul 7 Chişcădaga
107.5
^ fînntiPriiI 7 f'hicrrîrlnnn 1 fi7 ^ % G.S.C.F.I. 100 % tratat, iar în comună, aca
I.C.M.M. Petroşani 102,8 % Şantierul T.C.M.M. Deva 93,7 % să, tovarăşii ii consolidea mă ; CÂL . c
( Şantierul energomontaj Mintia 102.5 % Grupul de şantiere Rîu Mare- ză treptat şi cu atenţie de culturi
; I.R.E. Deva (şantierul de montaj) 101 % Retezat 85.4 % sănătatea morală şi de — seriile
ii I.C.S. Hunedoara 100.5 % T.C. Hunedoara-Deva 75,2 % voinţă. SIMERIA
rcşul) ; L’
\ O.I.F.P.C.A. 100,2 % Şantierul de drumuri şi poduri 68.4 % Poate că niciodată Ro- — seriile
mulus Podean n-a Înţeles Banchet
BENEFICIARI, CONSTRUCTORI, PROIECTANT! SI FURNIZORI mai bine ca acum ce ma (Muncitor
re valoare are căldura su
DE MATERIALE ! fletească a oamenilor, a
Volumul mare de investiţii, cel mai mare din istoria judeţului, comuniştilor din sat. Pen
obligă ca în trimestrul II şi în continuare şâ fie utilizat la maximum tru aceasta el le mulţu
Rezu
timpul favorabil pentru construcţii. In fiecare lună să se realizeze meşte cu multă stimă şi 5 apri.
recunoştinţă ca unor tova
9—10 la sută din planul anual ! în trimestrul II să se recupereze integral răşi adevăraţi. Extr?
rămînerile în urmă din primul trimestru şi să se devanseze lucrările la O contribuţie sporită la plantarea cartofilor pe cele 120 10, 45,
toate obiectivele ! CORNEL ARMEANU lia planificate ’ la C.A.P. Toteşti şi-o aduce şi mecanizatorul Extn
Teodor Nicodln.
J 31, 8,
Fond
lei.
nedoara, Deva, Petroşani şi tria chimică", „Influenţa metode de rezolvare a pro Rept
Săptămîna ştiinţei Lupeni. Lucrări privind calităţii cocsului metalur blemelor tehnice pe care Se afirmă
„metodele matematice de gic asupra consumului spe actualul cincinal — aflat
Jşi taîmicii româneşti solide doformabile", „apli mare capacitate", „Metode sub auspiciile revoluţiei capacifatea tehnică
cific de cocs în furnale de
carea matematicilor în di
ştiinţifice — le pune în fa
rijarea proceselor de pre ţa industriei noastre socia a colectivului
apli
Tir
lucrare prin tehnologii con statistico-matematice calităţii ziua
controlul
la
cate
„Matematica şi producţia" statistică în „elemente de produselor specifice proce liste. Consfătuirea interju Prestigiosul colectiv de mt
venţionale",
deţeană a acordat un spa
va n
prelucrarea
automată a datelor" s-au selor siderurgice" sînt nu ţiu larg metodelor de îm siderurgişti de la I.V. Călan căder
form,
perma
este
un
animator
întîlnit fericit cu teme cu mai citeva din temele de bunătăţire a activităţii de p
o reuniune cu reale implicaţii practice adinei implicaţii practice elevată ţinută ştiinţifică practice în cercurile de e- nent al introducerii noului mode
în industria minieră şi în ce-şi vor putea găsi aplica levi. în producţie. Şase inova cale,
„Matematica şi produc- . tică din Republica Socialis chimie, în siderurgie şi în bilitate practică. De largă ţii preţioase s-au înregis oră
T*
ţia“ este genericul sub ca tă România şi Casa corpu energetică. „Aplicaţii ale apreciere s-au bucurat co-, Organizată în „Săptămî- trat aici în ultima vreme, f ;
re a început, ieri, la Pe lui didactic Deva, consfă aproximării funcţiilor prin na ştiinţei şi tehnicii româ
troşani, o prestigioasă re tuirea interjudeţeană polinoame cu stabilirea in municările din secţiunea a neşti", reuniunea „Matema eficienţa lor postcalculată A.
uniune interjudeţeană, la desfăşurat, ier;, m pîen*şî IlI-a a reuniunii, şi în tica şi producţia" s-a trans fiind de peste 2 250 000 lei. zilele
care participă profesori, in pe secţiuni la care au parti dicilor de apreciere a re deosebi cele vizînd contri format intr-un autentic In prezent, cadre tehnice Vren
răce
gineri, speemţ^i |n j£ cipat cu lucrări reprezen zultatelor de preparare Jiu a buţia calculatoarelor la de schimb de experienţă, ale şi inginereşti se preocupă tail.
ain
V
din
Valea
cărbunilor
Izolt
Ţâmîntui liceal şi superior, tanţi ai învăţămîntului su lui", „Metoda drumului cri terminarea unor pi’obleme cărui roade sînt aşteptate de soluţionarea unor pro duce
din institute de cercetări perior, liceal şi profesional, tic cu aplicaţii în industria stringente ale producţiei. în practica unităţilor mi bleme cum ar fi: realiza La
din ţară. Organizată de In precum şi specialişti din minieră", „Utilizarea cu Dealtfel, întreaga reuniune rea preîncălzitorului de gaz de
spectoratul şcolar judeţean, întreprinderi şi instituţii noştinţelor de matematică a fost profilată pe găsirea niere şi siderurgice din ju metan de la furnalul 2, me Vor
forn
filialele Deva şi Petroşani din Cluj-Napoca, Sibiu, în controlul statistic al ca — prin mijlocirea matema deţ, ca şi în liceele indus canizarea unor operaţii la soai
ale Societăţii de matema Molru, Sebeş, Cugir, Hu lităţii produselor în indus ticii — a celor mai eficiente triale hunedorene. ' sectorul radiatoare şi altele.