Page 17 - Drumul_socialismului_1978_04

—n-tr.î3Z"W JOI, fi APRILIE 1978
Pag. 3

m ~ , 0i~ m nj' -i ii. j a
Universitatea cultural-stiintifică —
MZIUNE * * rJl 1 FACTORUL TRIMITE )
un focar de lumină si cunoaştere LA POŞTĂ,
de vacanţă. ■SP POŞTA LA FACTOR !
\1 : „Robinson
Episodul 2 ; Marile mutaţii generate de zate in cadrul universităţii să cadre universitare din Timi­ Locatarii blocurilor din )
rusă ; revoluţia tehnico-ştiinţif icâ corespundă necesităţilor so­ şoara, Braşov, Cluj-Napoca, ţ strada Carpaţi, cartierul 1
dv. li- contemporană reclamă cu tot ciale ale municipiului, in a- Craiova precum şi rectorii i Dacia, al Devei, erau, pi- l
idăm...; mai multă insistenţă extinde­ celaşi timp s-a urmărit — şi unor universităţi cultural-ştiin­ ’ nă nu demult, tare mul- <
ii medicale ; rea continuă a instrucţiei şi în mare măsură am realizat ţifice din judeţele limitrofe ţ {urniţi de factorul poştal 1
de glob : Ve- educaţiei adulţilor prin dez­ — ca tematica cursurilor Hunedoarei. Aceste acţiuni l care-i servea. Abonamen- ^
timp ul aurii- voltarea progresivă şi accen­ să corespundă motivaţiilor s-au bucurat de un audito­
i î tuată a instituţiilor educaţio­ cursanţilor. in acest sens, riu foarte mare, de aprecieri ? te la presă, taxe radio- t
,Cupei Româ- I televiziune, corespondenţă, ’
iiandbaJ femi- nale, sporirea capacităţii lor încă de la finele anului tre­ elogioase, fapt ce ne-a de­ i toate mereu la zi. De o \
asmisinne di- de cuprindere pînă la asimi­ cut, s-au efectuat sondaje terminat ca în luna aceasta 1 vreme încoace insă... Noul l
la Braşov ; larea întregii populaţii. A- privind opţiunile viitorilor să organizăm un simpozion
pitorească ; ceastă necesitate se datorea­ Concursul micilor şoimi ai patriei cu... mijloacele pasiunii 1 factor, de lapt o lactoriţă, }
seri ; cursanţi. Astfel, în anul u- pe tema „Căi şi modalităţi şi bucuriei lor. ^ nu vine să încaseze taxe- ţ
’J; ./ ză faptului că, deşi se fac niversitar 1978/79, în cadrul de formare a conştiinţei so­ i le, să facă abonamente l
ia ştiinţei şi eforturi permanente de către universităţii vor funcţiona 33 cialiste". Şi la această mani­ Competiţii, rezultate i ia presă. Întrebată, răs- }
româneşti ; statul nostru pentru adecva­ de cursuri, in elaborarea te­ festare şi-au anunţat parti­ \ punde că, „nu acum, prin l
folcloric ; rea învăţămîntului la cerin­ maticii şi structurii cursuri­ ciparea cadre didactice din E3 RUGBI. • Divizia A : lor judeţene, seria Valea t 10 ale lunii, mergeţi la ţ
reiului ; ţele sociale, între dezvoltarea lor, am avut în vedere să marile centre universitare Din-amo — Ştiinţa Petroşani Mureşului, e Junioare : 1. ' poştă". Ca să lie la zi cu i
d Gheoglie socială şi rezultatele învăţă­ nu repetăm unele forme or­ Bucureşti, Cluj-Napoca, Ti­ 10—3 (4—0). Meci în care C.S;şc. III Deva 6 p ; 2. Li­ \ taxele, să nu plătească 1
Emisiune de mîntului se înregistrează şi ganizate de alte instituţii. mişoara, Craiova ş.a, antrenorul Gh. Băltăreţu a ceul ind. Simeria 5 p ; 3. Şc. l majorări, cetăţenii se duc ţ
Seime ; azi decalaje destul de accen­ O atenţie deosebită s-a a- Consiliul de conducere al fost nevoit să alinieze o for­ gen. nr 2 Călan 4 p ; 4. Lic. / la poştă ia sfkşitul lunii. I
ii. tuate. De asemenea, elemen­ cordat selecţionării şi pregă­ universităţii este conştient că ) Aici nu li se iau, „căuta- J
tele noi ce apar în diferite tirii lectorilor. Considerăm ca în activitatea sa există-» încă mulă fără Budică şi Viman pedagogic Deva 3 p. 0 Ju­ ^ fi-o pe lactoriţă", li se
sectoare de activitate socială o experienţă bună specializa­ şi în prezent unele deficienţe, — indisponibili. Dinamoviş- niori : 1. Şc. sp. II Hunedoa­ spune. Cineva trebuie să-i
determină continuarea pre­ rea lectorilor pe două-trei te­ printre care cele mai semni­ tii, al inii nd cea mai bună ra 6 p ; 2. Şc. gen. nr. 2 Că­ lămurească şi încă repede
gătirii, reluarea pe o treaptă me in vederea aprofundării ficative ar consta în faptul garnitură, s-a-u impus, men- lan 5 p ; 3. Lic. ind. nr. 1
superioară a educaţiei per­ problemelor ce le comunică că procentul de cuprindere ţin-îndu-se astfel în lupta Hunedoara 4 p ; 4. Lic. ener­
I : 6,00 Ra- manente, extinderea învăţă­ cursanţilor, pentru ridicarea a populaţiei la cursuri este pentru primele locuri. Totuşi, getic Deva 0 p. o Senioare :
dimineţii ; 7,00 mîntului dincolo de pragul conţinutului activităţilor din ei se află doar pe locul 5, 1. C.S. şc. II Deva 6 p ; 2.
8,00 Revista încă mic ; unele cursuri ce în timp ce Ştiinţa ocupă lo­ Sportul stud. Huned. 5 p ; 3.
uricrul melo- care desparte cele două ge­ cursuri. Pe baza acestor con­ îşi desfăşoară activitatea în
ăspMndem as- neraţii, prin organizarea şi statări, în viitor vom genera­ întreprinderi nu se ţin cu re­ cul 3 cu 14 puncte, după Fa­ Voinţa Brad 4 p ; 4. Voinţa
10,00 Buletin dezvoltarea învăţămîntului liza această metodă la toa­ gularitate, iar uneori acestea rul şi Steaua, cu cite 1ă Deva 0 p. 0 Seniori : 1. Da­
as folclo- puncte. Pentru Ştiinţa a în­ cia Deva 6 p ; 2. Măgura e legal să se pro- l
' pentru adulţi. te cursurile şi am preconizat sînt formale. i cedeze. Purtarea pe dru- i
rnieră Kauw Alături de alte forme edu­ ca între cele trei Universităţi Avînd în vedere indicaţiile scris Enciu Stoica (l.p.c). • Pui 5 p ; 3. Aurul Brad 4 p; ' muri nu-i bună, nici la i
scolcca „U“ ; caţionale, un rol important ii cultural-ştiinţifice (Deva, Hu­ date de secretarul general ai Divizia B : Minerul Lupeni — 4. Avîntul Haţeg 3 p.
le ştiri ; 12,05 revine unversităţii cultural- Minerul Livezeni 12—3 (8—0). B TENIS DE MASĂ 0 \ poştă I (G. Ignat). \
i folclorului nedoara şi Petroşani), să fa­ partidului la Conferinţa Na­
'3 1 la 3 ; ştiinţifice ; subliniind rolul cem schimburi de lectori pen­ ţională a P.C.R., trebuie ca Au înscris, pentru învingători, Campionatul judeţean : Con­
-•» rta- deosebit ce il au universită­ tru ridicarea conţinutului in­ şi în activitatea universităţii, Andreuţă, Roşu şi Pop (în­ structorul II Hunedoara — „MINĂ LUNGĂ"
ţile cultural-ştiinţifice, secre­ formativ şi formativ al activi­ la toate cursurile, să trecem cercări), iar pentru învinşi Victoria Călan 9—0 ; Voinţa A FOST PRINS..
>le Dulce (l.p.).
uolica ; tarul general al partidului tăţilor din cursuri. de la o cantitate la o cali­ Haţeg — Constructorul II
20,30 Re- nostru, tovarăşul NICOLAE De asemenea, pentru mo­ tate nouă, superioară, să fa­ B VOLEI. « Clasamente Hunedoara 0—9 ; Victoria ^ loan Scutaşoiu, str. I. L. ^
. ; 20,40 Ca- CEAUŞESCU, arăta că „ele dernizarea procesului de în- cem ca universitatea cultu- du-pă turul I al campionate- Călan — Voinţa Haţeg 9—0.
22,00 O zi i Caragiale, loan Tanislav t
î,00 Jazz fo- trebuie să-şi extindă şi sâ-şi văţămînt, s-au luat măsuri de ral-ştiinţifică să devină un fo­ El FOTBAL • Clasamentul cam­ ■ ŞAH o Campiona­ ’ şi Vasilica Polodea — toţi 1
elin de ştiri ; intensifice activitatea pentru dotare a universităţii cu mij­ car de lumină şi cunoaştere, pionatului judeţean de juniori : tul judeţean : Victoria \ din Hunedoara — nu sînt ţ
stop muzical a deveni puternice instru­ loace audiovizuale, precum o prezenţă cotidiană în via­ Călan — Dacia Oră ştie t rude, dar se aseamănă i
8—2 ; Aurul Brad — Ex­
mente de educare ştiinţifică şi cu'aparatură necesară cer­ ţa spirituală a citadelei side­ 1. Auto Haţeg 1G 11 4 1 41—17 2G plorări Deva 4,5—5,5 ; I perfect la năravul de a
1
18,00 Aclua- şi culturală a maselor, ade­ curilor tehnico-aplicative. rurgiei româneşti, Hunedoa­ 2. I.M.C. Bîrcea 16 11 2 3 45—21 24 Avîntul Haţeg — Voin­ I fura, au cum se mai spu­
18,10 Muzicii 3. Prep. PetriLa 16 10 1 5 67—38 21 ţa Deva 3—7 ; Minerul
0 Ca un fa- vărate focare de lumină şi Pe lingă aceste activităţi ra, să modelăm nu numai 4. Min. Uricani 16 9 1 6 45—30 18 Vulcan — Preparatorul ne mină lungă. Toţi .au
— emisiune cunoaştere a poporului". permanente s-au organizat metale, dar şi conştiinţe. Luperrf 8—2. 0 Intre lost prinşi sustrăgind din
ină literară ; Pornind de la asemenea simpozioane, sesiuni ştiinţifice 5. Constr. Huned. 16 7 5 4 44—32 19 6—10 aprilie, in sala Li­ alimentara nr. 15. Primul
ile valsului ; exigenţe, consiliul de condu­ de comunicări pe diferite NICOLAE VINTILA 6. Explorări Deva 1G 7 4 5 41—24 18 ceului „Decebal“ Deva
onoră social- 7. Metalul Crişcior 15 8 2 5 34—25 18 se va desfăşura etapa două sticle de vodcă şi 5
5 Romanţe ; cere al universităţii cultural- teme, cum ar fi „Educaţia rector al Universităţii 8. Min. Paroşeni Interjudeţeană a cam­ l cutii de conserve, al doi-
iomagazin. ştiinţifice din Hunedoara a materialist-ştiinţifică a mase­ cultural-ştiinţifice a 15 8 2 5 38-30 18 pionatului pe echipe re­ ’ lea o sticlă de lichior spe­
căutat ca activităţile organi­ lor", la care au participat municipiului Hunedoara 9. Min. Aninoasa 1G 7 2 7 48—30 16 prezentative de judeţ cial, Iar ultima" flori arti-
10. Aurul Certej 16 7 2 7 34-31 16 — băieţi şi fete — cu
11. Parîngul Lonea 1G 5 2 9 27—42 12 participarea echipelor i ficiale. Acum toţi trei se
Alba, Arad, Bihor, Satu
Nofă: „Spicul" face tăciuni 12. C.F.R. Petroşani 16 4 3 9 28—53 11 Mare, Sibiu, Timiş şi ? căiesc pentru faptele lor... i
13. Met. Simeria 1G 2 3 11 19—46 7 Hunedoara. Meciurile ) (V. Marinescu, ziarist cola- ?
14. I.G.C.L. Huned. 16 2 2 12 11—48 6 vor avea loc între orele ^ bora tor). \
gloriei (Pa- „Spicul", gazeta de perete avea despre ce să scrie. Dar lipsă de activitate au intrat 10—12, runde şl 10—ÎS,
2xprefis_ (Ar- organ al Comitetului comu­ cind nu-i interes şi preocupa­ în anonimat şi gazetele de 15. Energia Paroş. 16 2 1 13 1G—77 5 întrerupte. I \
\RA : Zmeul perete de la C.A.P. Băcia, ■I HANDBAL • Sala spor­ 14—21 ; 9. apr., orele 8—14. • DIN NOU DESPRE \
iile l-n (i'la- nal de partid şi al Consiliu­ re... Or, cum bine ştie şi din­ turilor din Deva va găzdui, In 9 aprilie, începînd cu orele GARDURI DE SÎRMĂ
t tace şi nu lui popular Băcia, a început sul, ediţiile gazetei de pere­ Timpa, Totia şi Petreni ? Ar intre 7—9 aprilie, returul con­ l
imisarui Pie- să Iacă „tăciuni". Petele ne­ te trebuie schimbate deco­ fi cazul să se audă şi să se cursului republican ai juniori­ 14,30, Sala sporturilor din Deva
locu­
va
găzdui
finala,
pentru
■Kong (Con- vadă, dar mai ales să se lor XI, băieţi şi fete, cu parti­ In fiecare Început de S
■ETROŞANI : gre din activitatea gazetei se dai. Aşa prevede regulamen­ ciparea echipelor Şc. sp. O- rile 9—1G, a „Cupei Romănici“ ) primăvară, o^ată cu tre- 1
:andaflrui — datoresc faptului că tovară­ tul concursului. La această treacă in mod concret la ac­ dorhed, Şc. sp. Agnita. $c. sp. — seniori. Vor avea loc me­ 4 cerea la amenajarea şi re- }
nirca) ; Edi- şul Alexandru Ghilea, secre­ gazetă de perete erau afi­ tivizarea tuturor gazetelor de Alba, Şc. sp. Sibiu, Şc. sp. ciurile : Nitramonia Făgăraş —
Cintecul le- Sebeş, Şc. sp. Sighişoara şi Oltul Sf. Gheorghe ; Indepen­ ? amenajarea zonelor şi spa- i
brie) ; Mama tar adjunct cu probleme de şate insă şi in ziua de 29 perete de pe raza comunei, Şc. sp. Hunedoara, Meciurile denţa Sibiu — Univ. Craiova ; i fiilor verzi atrăgeam aten- ţ
UPENI : Sca- propagandă, nu controlează martie a.c., articole din pri­ respectindu-se prevederile re­ se vor desfăşura după urmă­ C.S.M. Borzeşti — Univ. Bucu­ \ ţia asupra necesităţii în- i
ural) ; VUL- şi nu îndrumă activitatea co­ ma decadă. gulamentului. torul program : 7 apr., orele reşti ; Petrolul Teleajen — Re-
turi sub clar N. BADIU 15,30—21 ; 8 apr., orele 8—11 şi lonul Săvineşti. I locuirii gardurilor de sir- }
toresc) ; LO- lectivului de redacţie, nu pu­ Cum şi cu ce vă veţi pre­ > mă, uneori chiar ghimpa- 4
îcercare (Mi- ne personal mina să scrie zenta tovarăşi de la Băcia ) fă — garduri urite şi i
LA : Porun- şi dinsul, din cînd în cind la etapa comunală a con­
Juncitoresc); l chiar periculoase pentru j
Iarba verde măcar cite un articol. Şi ar cursului, mai ales că din ' copii — cu garduri vii, \
itoresc) ; U- ) din plante ornamentale,
iţi din viitor
BRAD : Pa- ţ in multe cartiere, in ju­
(Stcaua ro- Omul şi viaţa raţională rul multor zone problema
.RZA : Ulld- V s-a rezolvat. In altele nu.
îcrul) ; O-
oară sau pi- Fenomenul se observă din
; Un gen- „Atenţie la tensiunea | nou, mai cu seamă in car-
itul sălbatic î tierele Gojdu, Dacia şi
DAGIU-BAI:
iriile m—IV dumneavoastră!" ^ Bejan, din Deva, precum
ă); HAŢEG: 'l şi în unele cartiere ale
r) ; 1BRÂZI • i Hunedoarei, Orăştiei, Ha-
irul fă'- ^ Aceasta e chemarea pe care ţ (egului. In aceste locuri
Nora (Casa manent, zilnic, de regulă pen­
Imul liniştit Organizaţia Mondială a Sănă­ tru toată viaţa ! Hipertensivul, l există parcă anumiţi... spe-
(II Iunie) ; tăţii (O.M.S.) o adresează ome­ ea şi bolnavii cu alte boli cro­ / cialişti in amplasarea gar-
licărul (fflu- nirii cu ocazia zilei de 7 a- nice, are tendinţa să abando­
Hindenburg prilie din acest an — Ziua neze tratamentul datorită unor \ durilor din sîrmă. Chiar nu
(Lumina) ; mondială a sănătăţii. de observaţiile motive ca : lipsa simptomeior, ( le putem înlocui cu gar- \
Ţinînd
cont
ru Achile aşteptarea îndelungată la cabi­ 1 duri vii, frumoase ? (Gh. I. I
făcute in practica medicală, netele de consultaţii, pasarea
chemarea-avertisment a O.M.S. de la un medic Ia altul etc. \ Negrea). |
este pe deplin justificată. O Sintetizînd, am putea spune Vedere dc pe Valea Streiului spre Subcetale. Foto : V1RGIL ONOIU
recentă anchetă întreprinsă în că prevenirea şi tratamentul
■XPRES Europa şi America de Nord a hipertensiunii arteriale necesi­
relevat că 10—15 la sută din a- tă : 1) Măsurarea regulată a Este cunoscut faptul că Io- sau chiar coşuri, confecţiona­
duiţi suferă de hipertensiune tensiunii arteriale. 2) Interzice­ giile şi balcoanele blocurilor Florile si estetica te din sirmă galvanizaiă şi
arterială. Ştiind că hipertensiu­ rea fumatului. 3) Menţinerea noastre sînt create pentru a căptuşite dc jur împrejur cu
lerii din nea arterială netratată corect la greutatea ideală, de prefe­ continua spaţiul locuinţei, ase­ * iui strat de muşchi sau iarbă.
dezvoltare
o
j, duce la complicaţii grave (in- rinţa greutatea avută la vîrsla menea unei camere in aer li­ balcoanelor locuinţei Plantele care au japoneză, viţa
viguroasă
(viţa
p, 11, 44, teresînd inima, creierul, rini­ de 20 de ani, respectînd res­ ber, ele constituind pentru
chiul), este cazul să ne între­ tricţii privind numărul de ca­ mulţi dintre noi cel mai soli­ de Canada, caprifoiul, ciema-
băm in ce măsură se depis­ lorii în raţia alimentară, pre­ citat colţ de relaxare şi odih­ lila ele.), se cultivă în vase
portocaliu,
il : 7, 21, tează la timp hipertensiunea cum şi privind grăsimile, dul­ nă. Completate şi decorate cu foiul, cobea, fasolea decorati­ rc, dense nu (roşu, împestriţa­ mari de lemn (hîrdaie), largi
violet)
prea
şi
arterială şi in cite cazuri este ciurile, alcoolul. 4) Practicarea flori şi plante, acestea Înfru­ vă, lalirusul, maurandia, viţa de 50—G0 cm şi înalte de G0—80
corect tratată ? Să nu uităm excrciţiilor fizice. 5) Restricţie museţează arhitectura blocu­ urcătoare, zorelele. te, în cazul balcoanelor dc la cm, amplasate ia colţurile bal­
I 100 305 că la începutul său, boala poa­ permanentă de sare în alimen­ rilor şi a faţadelor lor, puri­ Plantele cu tulpini rigide se etajul trei in sus. conului.
te trece neobservată datorită taţie : „hipertensivul să aibă fică aerul, micşorează inten­ folosesc la îmbrăcarea perime­ Cele mai des pot fi văzute La alegerea plantelor ce se
lipsei simptomeior alarmante, solniţa în bucătărie, dar să sitatea zgomotelor. trului logiei sau balconului, In balcoane jardinierele. Mări­ cultivă in balcon este necesar
lucru care a făcut ca unii să nu o pună pe masă“. Bolnavii Prezenţa citorva specii flo­ Cormînd tufe compacte cu o mea lor diferă de la caz la să sc ţină seama de modul
considere hipertensiunea arte­ trebuie lămuriţi că poate nu ricele, în interioare sau in poziţie verticală. Se înmulţesc caz. Mai bune sint cele cu cum pot fi asigurate cerinţele
rială un „inamic tăcut“. Obser­ totdeauna aceste restricţii scad balcon, reprezintă pentru fie­ uşor, prin seminţe semănate lungimea de circa 100 cm, late faţă de condiţiile de mediu
vaţiile din teren au dus în a- propriu-zis valorile tensionale, care apartament mici oaze direct in lădiţeie din balcon de 25 cm şi înalte de 22 cm, şi în special faţă de lumină
ceastă direcţie la concluzii in­ dar în mod sigur scad riscul verzi, iar Îngrijirea lor — mo­ sau prin răsaduri. Sînt rusti­ confecţionate din material lem­ a acestora. Astfel, în jardi­
teresante, care îndeamnă la unor complicaţii. mente do plăcută rccreerc. Şi ce şi se Îngrijesc fără prea nos, tablă zincată, azbociment nierele plasate pe coama ba­
vigilenţă. Din totalul hiperten­ Se ştie că hipertensiunea ar­ lustradei se pot cultiva urmă­
pentru sivilor sînt depistaţi numai terială c unul din factorii de cum amenajarea unui balcon toarele plante : in balcoanele
i. Vre- jumătate, din cci depistaţi sînt risc în ce priveşte îmbolnăvi­ presupune o serie de lucruri însorite petunia, muşcata ple­
pot
care
r. -.iSenU trataţi numai jumătate, iar rea inimii. Adăugarea altor pregătitoare această se perioadă, efec­ IN SPIRITUL LEGII SISTEMATIZĂRII toasă, verbena, viola, ochiul
în
tua,
iată
jos. Vor din cci trataţi, numai jumăta­ factori de risc (fumat, obe­ cileva recomandări. boului, iar în balcoanele um­
cale sub te sînt trataţi corect ! zitate, nivel crescut al coleste­ brite begonia cu tuberculi şi
i averse Ce posibilităţi de depistare rolului sanguin etc.), muItipU- Plantele decorative ce se re­ conduraşii.
la sufla a hipertensiunii arteriale exis­ eă riscul. Iată motivul pentru comandă a fi folosite la or­ mari eforturi, nu ridică pre­ sau din material plastic. Cu­ Plantele cultivate în jardinie­
ocări lo- tă în practică ? Se înţelege că care prevenirea îmbolnăvirii namentarea balcoanelor pot fi: tenţii deosebite. Dintre aces­ loarea pentru vopsirea jardi­ re se pot aranja pe două rin-
-60 km/ c necesară măsurarea sistema­ inimii cere tratarea problemei pletoase, agăţătoare şi cu tul­ tea se recomandă : azalea de nierei este bine să fie aceeaşi duri : în faţă plante pitice
Vdie. tică, organizată, a valorilor In ansamblu, • vizind toţi fac­ pini rigide. Cele pletoase se grădină, balsamia, cîrciumă- cu a faţadei sau în tonuri de sau cu creştere pletoasă, iar
•<ţne vor tensiunii arteriale, in acţiuni torii de risc. pot aşeza de jur împrejurul reasa, crăiţa, creasta cocoşului, gri, galben, maroniu, in nici in spate plante puţin mai înal­
Şi 6 destinate special acestui scop balconului, lăsîndu-Ie să se gheaţa, mixandra, regina nop­ un caz verde, albastru sau te, cu creştere verticală.
aprecia
Se
poate
mna- dar şi cu ocazia oricărei con­ împotriva hipertensiunii că lupta reverse peste - balustrada lui, ţii, salvia. roşu. In balcoanele largi şi
arte­
sultaţii de rutină din cabine­ ori In vase sau coşuri suspen­ La alegerea speciilor, nu este cu balustradă deschisă, din Lucrările de îngrijire a aces­
■ p (intru tul medical. Cînd apreciem că riale nu trebuie Înţeleasă ca o date de plafon, pereţi sau pe lipsită de importanţă înălţimea zăbrele de fier, lădiţeie cu tor plante constau in udarea
le 1978. nc aflăm în faţa unei hiper­ campanie izolată, ci ca un pro­ diferite suporturi. Dintre aces­ la care se află balconul, în- flori se aşează direct pc po­ lor cu regularitate (dimineaţa
• să se tensiuni arteriale ? Conform ces continuu, integrat în acti­ te specii, mai decorative şi u- trucît la etajele superioare dea. O parte din flori vor a- ' şi seara). îndepărtarea flori­
ţ varia- indicaţiilor O.M.S., valorile vitatea serviciilor sanitare. Este şor de întreţinut sînt : aspa- curenţii de aer sint mai pu­ Urna prin deschiderile perete­ lor trecute şi a părţilor us­
sanitară
" locale, tensionale normale sint cuprin­ importantă educaţia hipertensivilor, rangusul, begonia pletoasă, ternici. Acest lucru ne deter­ lui, iar altele se vor urca cate, alinarea periodică a so­
publicului,
a
a
va pro- se între 1G0 mm Hg (maxima) în vederea acceptării şi adop­ cerceluşul, ciucuşoara, clopo­ mină să alegem, în astfel de piuă la nivelul superior, sau lului şi aplicarea îngrăşămin­
şi 95 mm Hg (minima). Va­ ţeii, conduraşii, lobelia, mus­ cazuri, plante cu înălţime chiar mai sus, în cazul plan­ telor suplimentare.
,n curs lorile tensionale care depăşesc tării unui nou mod de viaţă, cata pletoasă, petunia. Cu mai mică, bine ramificate, telor agăţătoare. Varianta mai
inoros. sistematic aceste cifre la mă­ impunind unele restricţii. plantele agăţătoare se pot îm­ care să formeze tufe com­ utilizată constă în aşezarea
ii sub surători renelate se consideră brăca pereţii mai puţin aspec- pacte. Avind in vedere, gradul jardinierej pe partea superi­ ION CONSTANTINESCU
-.1 nin- anormale şi impun tratament. Dr. CORNEL STOICA tuoşi, sau realiza perdele vii de pereeoere a cu’orii în func­ oară a balustradei. arhitset şef
tratamentul hipertensiunii cu rol protector. Dintre aceste ţie de distanţă, florile se vor Ca vase suspenda<e se pot
arteriale este un tratament per­ . medic specialist interne specii se recomandă : capri- alege în culorii vii, strălucitoa- folosi în acest scop ghivece al judeţului Huned<xara