Page 19 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 19
Proletari din foafe fările, unifi-vă i
ANUL XXX'
NR. 6 353
VINERI,
7 APRILIE
1978
4 pagini — 30 hani
DOCUMENTELE CONFERINŢEI PE ŢARA S-a încheiat 1CR01L -
A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE
semănatul
îndemn şi chemare pentru sfeclei GRAMUL—SECUNDA
a-
consecvent
Aplicând
puternica dezvoltare de zahăr ceastă iniţiativă, colectivele
de muncă din cadrul sec
Datorită utilizării cu ran
economico-socială şi înflorirea dament sporit a utilajelor şi nr. 5, din C.S. Hunedoara'
şi
ţiilor
atelierelor
Uzinei
a timpului bun de lucru in obţin realizări de seamă în
giiar-pspodăreasci a cîmp, cooperativele agricole producţie. La finele primu
de producţie din judeţul nos lui trimestru al anului, a-
tuturor localităţilor tru au reuşit să încheie în- telierul mecanică I se pre
săminţarea sfeclei de zahăr
planul
cu
zintă
îndeplinit
pe întreaga suprafaţă pla în procent de 103 la sută,
Conferinţa pe ţară a pre 1978. Atribuţii şi răspun nificată. De menţionat că se
şedinţilor consiliilor popu deri mari revin consiliilor mănatul s-a realizat la un mecanică II — 100,14 la
lare — eveniment de im populare — aşa cum se nivel calitativ superior şi in sută, forja — 106,5 la sută,
portanţă deosebită în am subliniază în Rezoluţie şi limitele epocii optime stabi construcţii metalice —104,5
plul proces de adîncire a în Chemare — în tradu lite. întreaga suprafaţă a fost la sută. Pentru marile a-
democraţiei socialiste, de cerea în viaţă a programe fertilizată cu dozele de îngră Pe primul trimestru ai anului, I.M. Uricanx a extras su gregate siderurgice ale
sporire continuă a rolului lor de sistematizare a ora şăminte recomandate, iar pe plimentar sarcinilor dc plan 11021 tone de cărbune. Cea combinatului s-au realizat,
şi atribuţiilor consiliilor şelor şi satelor, în îmbună 85 la sută s-au aplicat pen mai substanţială contribuţie la acest frumos succes au adus-o de la începutul anului, 170
sectoarele II şi III. Dintre brigăzile sectorului III se eviden
populare .— a dezbătut şi tăţirea activităţii de proiec tru prima dată erbicide, ceea ţiază lună do lună şi cea condusă de Simion Budescu. tone de maşini şi utilaje
adoptat măsuri privind tare şi realizare a obiecti ce oferă garanţia obţinerii Iată-i în imagine pe trei dintre membrii brigăzii lui Bu peste plan. (V. Grigoraş,
descu <dc la stingă la dreapta) : Ion Volocaru — şef de
dezvoltarea economică şi velor de investiţii econo unor recolta sporite a’e sfe scliiml), Ghcorghe Trofin — ajutor miner şi Gheorghe Spi- ziarist colaborator)
socială a localităţilor ur mice şi sbcial-culturale; clă de zahăr la hectar. ncanu — vagonetar.
bane şi rurale, realizarea ridicarea activităţii de gos
programelor de investiţii, podărire comunală şi loca-
sistematizare şi urbanizare, tivă la nivelul cerinţelor i* plimentează. Şi o propune dă o adevărată bătălie în 1
gospodărie comunală şi do actuale; intensificarea pro I OMENIE re pontru U.M.T.C.F. Deva : tre locatari pentru înfru * Mai întîi munca...
tare tehnico-edilitară. Ele ceselor de urbanizare şi % Solomon Meştereagă este repararea DN G6 Valea dc museţarea blocurilor şi zo
vizează, de asemenea, pre sporirea gradului de dota şef de manevră la staţia Peşti — hotelul de la baraj. nelor verzi. Deocamdată, I La staţia de tensiune
locatarii blocului D 2, din
gătirea forţei de muncă, re edilitară a localităţilor ; \ nr. 2 a căilor ferate uzi strada Poştei, sc mindresc % care va servi cuptorul nr.
din
Hunedoara.
C.S.
nale
dezvoltarea învăţămîntului îmbunătăţirea aprovizionă % Intr-una dintre turele de cu cel mai frumos bloc. î 2 de la viitoarea ofelărie
şi culturii de masă, ocroti rii populaţiei printr-o mai I muncă şi-a pierdut porlmo- Cu o zonă verde încărcată % electrică a Hunedoarei,
rea sănătăţii publice, creş bună coordonare a întregii « neul cu acte şi o însemna de flori — in faţa blocului, stăm de vorbă cu comu
straturi
frumos
cu
rindui-
terea contribuţiei şi rolu activităţi comerciale. Tot I tă sumă de bani. Era foar tc — în spatele lui (pe care I * nistul Ioan Frunză, şeful
te
Dar
scurtă
în
necăjit.
lui consiliilor populare în odată, trebuie sporită preo * vreme s-a prezentat la el au semănat zarzavaturi), unei echipe de zidari. O-
soluţionarea tuturor pro cuparea pentru buna des un tovarăş de muncă, Jean ZIUA BIBLIOTECARULUI blocul so distinge dintre ce I mul acesta harnic şi ini
lelalte.
blemelor privind munca şi făşurare a învăţămîntului, I * Manca, care i-a Un restituit Acţiunea metodică a Bi * mos munceşte aici cu toa
lău
portmoneul
intact.
bliotecii
judeţene
viaţa cetăţenilor. activităţilor cultural-educa- dabil gest de omenie şi gri bibliotecarului" — — „Ziua RESTAURANTUL „STRAJA" \ tă dăruirea, chiar şi peste
s-a
des
în Rezoluţia şi în Che tive de masă, precum şi I jă tovărăşească. făşurat Ut Pui. In prezenţa — REPROFILAT H program dacă este nece
bibliotecarilor din zona Ha
marea Conferinţei sint sin pentru ocrotirea sănătăţii * AUTOBUZ PE RUTA ţeg a fost susţinută tema \ sar. Uneori cu toată e-
tetizate — pe baza orien populaţiei. I PETROŞANI — „Cartea ştiinţifică in spri Şi-a redeschis uşile pen \ chipa, alteori cu o parte
1
VALEA DE PEŞTI
consumator
tărilor cuprinse în cuvîn- Acţionînd în lumina ho- H Incepînd cu data dc 1 jinul propagandei atcist-şti- tru publicul „Straja", din dintre oamenii săi şi chiar
restaurantul
inţificc", pe marginea căreia
tarea secretarului general tărîrilor Plenarei C.C. al I aprilie (nu o nici o glumă), au avut loc dezbateri ce I % singur. Aşa lucrează din
cu
Renovat
Vulcan.
al partidului — sarcinile şi P.C.R. din martie a.c., a * l.G.C.L. Petroşani a des s-au transformat în auten oraşul gust estetic, ambiant, 1959, de cind a venit ia
mult
răspunderile ce revin con indicaţiilor şi orientărilor chis lin traseu de autobu tice schimburi de''’experien restaurantul a fost repro I I.C.S.H., ca muncitor ne
siliilor populare, direcţiile date de tovarăşul Nicolae I « ze pe ruta Petroşani — ţă. Partea metodică a ac filat pe o modernă linie cu * calificat.
Valea de Peşti şi retur. Ple
ţiunii s-a realizat pe mar
în care trebuie să-şi con Ceauşescu, secretarul gene carea din Petroşani : zilnic, ginea cărţii „Keligi^ în lu autoservire şi un bar ex I
pres. In curînd, aici va fi
centreze eforturile toţi ce ral al partidului, privind I din 2 în 2 ore, începînd cu mea contemporană" de Pe dat în folosinţă şi un cafe- %
tăţenii patriei pentru în perfecţionarea planificării * ora 8. In zilele de sărbă tru Berar. bar. în această nouă orga
toare
şi
afluenţă
mare
de
„Straja"
restaurantul
făptuirea întomnai a pre şi conducerii economiei na I de turişti spre această fru CEL MAI FRUMOS BLOC nizare mult mai frecventat, I %
este
vederilor Programului parti ţionale, dezvoltarea demo % moasă zonă a judeţului, In noul şi frumosul cen planul fiind realizat şi de
dului, documentelor Con craţiei socialisto şi partici L numărul autobuzelor se su tru civic al Hunedoarei sc păşit zi de zi. I — Munca mai întîi de
gresului al Xl-lea şi ale parea întregului popor la orice — ne spune — apoi
con
Conferinţei Naţionale, pen conducerea societăţii, datoria ciştigul bun vine de la
siliile
populare
au
tru realizarea planului cin de a lua toate măsurile de Dobra la început de aprilie sine. Dacă ai muncit bi
cinal, a tuturor programe ordin economico-financiar ne, e firesc să şi ciştigi
lor de dezvoltare economi în vederea autoconducern un ban frumos, li văd pe
co-socială a judeţelor, ora şi autogestionării fiecărei Dobra, 4 aprilie. In piaţa faţa brutăriei. Auzim ceva pe ţinere in livezi sint încheiate. unii — îndeosebi tineri —,
şelor şl comunelor, a pla unităţi terilor ial-adminis- din centrul civic al comunei, cit de uimitor, pe atit de Intr-adevăr se lucrează bi pe la colturi, cu hirtie şi
nului în industrie şi agri trative, care trebuie să ai — ioarte aproape ca spa semnificativ. Două iemei dis ne şi cu spor. Mai puţin, mai creion, făcind calcule :
cultură, în investiţii, în bă propriul său buget de ţiu de ceea ce se infeiege cută. Una se... plinge : „Merg timid insă la curăţenia co 208 ore inmulţit cu cit are
toate domeniile — în spi venituri şi cheltuieli. în a- prin centru civic al unei a- la piaţă să cumpăr un miel. munei. Chiar a pieţei centra pe oră, plus sporul cuta
ritul hotărârilor şi al exi •celaşi timp se cer intensi- şezări rurale cu perspective Că nu ştii, dragă, ce să le. Intre căminul cultural şi re, este egal cu atit. A-
genţelor Plenarei C.C. al urbane — aroma de pline mai măninci". Da, o mare aliniamentul magazin — res poi condiţionează : „Meş
P.C.R. din 22—23 martie (Continuare in pag. a 2-a) proaspătă adună oameni in dilemă ! Neştiind ce să mai taurant — brutărie, bălţi şi tere, dacă nu mă scoţi la
măninci, te mulţumeşti şi cu... bălării, anvelope care cindva peste 2 000, eu plec...".
miel. au fost vaze decorative cu Dar cum să'-l scoţi dacă
leseopice, prese electromag flori iar acum sint... in pană nu se vede nimic in urma
netice pentru nituit şi al de ingrijire. lui ? Dar cine sint cel care
tele. De asemenea, avem în O ZI, ÎNTR-O COMUNA In grădina de vară, la o fac asemenea calcule ?
plan să mai realizăm în a- masă, un om picoteşte a be Cei care nu prea sc în
cest an un dispozitiv pen — Mănincă bine dobrenii ţie. De unde o ii beat la o deamnă la treabă, cei
tru efectuarea operaţiunilor —• primim confirmarea la oră cind desfacerea alcoolu care dimineaţa nu se uită
Un colectiv mir. cu vocaţii mari de frezat tijele telescopice primărie. Lucrează bine, mâ- lui e oprită ? Aflăm înăun la ceas să Înceapă lucrul
debitarea
pentru
altul
şi
-v. > lor. în vederea îmbunătă nîncă bine. La C.A.P. Dobra tru, in restaurant : „Nu de la la timp, dar la - termina
noi ; cumpără din vecini, de
ţirii calităţii produselor şi semănăturile din prima epo rea programului sint nu
Necesitatea creşterii mai cest an cu 20 la sută mai că, la trifoi, lucernă, sfeclă la magazinul alimentar. Pu mai cu ochii pe el. Nu
accentuate a productivităţii mare faţă de cea realizată a aspectului lor estetic vom furajeră, cartofi sint înche teţi să vă convingeţi. Noi nu cumva să muncească un
muncii —cerinţă primordi în 1977. Nu va fi deloc u- pune în funcţiune o linie iate. Ferma legumicolă a li avem rachiu la sticle de ju minut mai mult...
ală a actualei eta-pe — este şor, dar nici imposibil de cu instalaţii mecanizate de vrat deja 25 tone de spanac. mătate de litru". Saune o vorbă adevă
bine cunoscută şi înţeleasă realizat. încă de la începu nichelat tije telescopice şi — Ce ne puteţi oieri la mi rată zidarul Ioan Frunză,
de către colectivul de muncă tul anului noi ne-arn întoc vom organiza un mierdia- A inceput fertilizarea cu 40 cul dejun ? valabilă nu mimai pe şan
al Unităţii de umbrele Brad, mit un plan de acţiune în tone uree a păşunilor comu tiere. Merită să reflectăm
din cadrul întreprinderii de această privinţă, cuprinzînd DUMITRU GHEONEA nale ; cele ale cooperativei NICOLAE STANCIU la spusele lui...
bunuri metalice Arad, care măsuri concrete, cu terme au fost deja fertilizate. Şi lu GH. I. NEGREA
acţionează cu dăruire şi ne şi responsabilităţi. în (Continuare in pag. a 2-a) crările de curăţire şi 'între (Continuare în pag. a 3-a)
perseverenţă în această di tre altele, ne-am propus
recţie. Dezvoltată şi mo mecanizarea unor operaţi
dernizată, Unitatea de um uni din fluxul tehnologic,
brele Brad are sarcini deo organizarea mai temeinică
sebit de mobilizatoare în a procesului de producţie
acest an. Faţă de realizări pe întreaga sa filieră, folo
le obţinute în 1977, cînd sirea integrală a timpului
şi-a îndeplinit şi depăşit
planul la toţi indicatorii fi efectiv de lucru şi utiliza
rea la maximum a maşini
zici şi de eficienţă, produc lor. Ne preocupăm de asi
ţia industrială a unităţii gurarea, prin autoutilare şi
este în 1978 cu 26 la sută
mai mare. autodotare, a unor dispozi
— Pe ce căi vor putea fi tive şi utilaje prin care să
realizate aceste sarcini spo creştem productivitatea şi
rite ? l-am întrebat pe to să uşurăm munca lucrătoa
relor, să îmbunătăţim cali
varăşul ing. Ioan Faur, şe
tatea produselor. Astfel, au
ful unităţii. fost realizate, prin forţe
— Exclusiv pe seama creş proprii, o maşină pentru în
terii productivităţii muncii,* dreptat sîr.mă, un dispozitiv
care trebuie să fie în a- pentru şlefuirea tijelor le- Covor de primăvară din... lină naturală, Foto : VIRQIL ONOIU
