Page 2 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 i
Telev
întărirea calitativă a riadarilsr Ritmul lucrului ar putea fi mai intens, 12,05 Curs de >
12,00 Telex ;
olă ;
12,1)0 Roman foi
partidului — preocupare permanentă cu o bună organizare, fără justificări! 13,20 Conc' 1 "' '
milia Pali)
14,10 Un \
şi responsabilă a organizaţiilor noastre (Urmare din pag. 1) Severincu şi Nicolae Pa- — Eu am trei puncte de na-restaurant, la alte lu 14,30 Agenda cu.'
proa^
naite montează coloane lucru — ne spune maistrul crări. Nu avem nici docu cil ;
întărirea continuă a lan litice şi sociale, familiari- anual, ne-am angajat să pentru instalaţiile interioa Krestel Hans. Nu pot fi la mentaţiile primite pentru 15,00 Stadion. IM
durilor partidului, creşte zîndu-i cu exigenţele mun predăm cu 3 luni avans re, supravegheaţi de mais toate trei odată. Se' mai unele obiective. Mai există letism I
(
S.U.A..
rea şi educarea viitorilor cii de partid, cu sarcinile cantina-restaurant, cu cî- trul Dumitru Rarinca, sin întîmplă şi necorelări, mai fluctuaţie, abateri discipli mondiale i
comunişti, formarea lor ca şi răspunderile comunişti teva zile mai devreme ma gurul meşter întîlnit în aşteptăm unul după altul. nare... artistic. S'
ostaşi devotaţi ai partidu lor. In acest fel avem po gazinul „Vidra". şantier. Soseşte şi şeful Blocurile nr. 5 şi nr. 7 : Aşa cum concluziona to registrate ;
lui şi poporului este o sar sibilitatea să cunoaştem Ce .arată o „radiografie" şantierului, inginerul Hertl Cu fundaţiile gata din ia varăşul Aurel Dănescu, se 16.35 Clubul tin,
cină de cea mai mare răs oamenii după fapte, îi aju de la punctele de lucru ? Carol. Este necăjit că e- nuarie, stau şi aşteaptă pa cretarul organizaţiei de 17.35 Cintaro om
pundere pentru fiecare or tăm să crească politic, pro Magazinul „Vidra", ore chipa de zidari a lui Vasi- nourile mari. De ce ? partid, neajunsurile şi de 18,05 Publicitate
ganizaţie de partid, pentru fesional şi moral, să se că le 7,45: Trei constructori le Bida nu munceşte ca — La blocul 5 s-a schim ficienţele sînt cunoscute, 18,10 Martie 1978
evenimente
fiecare comunist. Tovară lească, să merite cinstea stau de vorbă, doi iau mi lumea. Aşa este, dar n-au bat soluţia de construcţie, se iau mereu măsuri pen şi internaţi
şul Nicolae Ceauşescu, se de a intra în partidul co cul dejun, vreo 2—3 se fac la în-domină nici mortar, de la panouri mari s-a tre tru a le învinge şi lichida. 18.30 Antologia
cretarul general al parti muniştilor. Noi îi invităm că muncesc. Ce lucraţi as nici ciment, nici cărămidă. cut la diafragme şi lucrul Rău este că se mai află tru copii :
dului, referindu-se la acest pe aceşti tovarăşi la adu tăzi — întrebăm şi reţinem. Deci tot la organizare tre va continua — precizează şi cadre cu munci de răs*- Ciclul Chat
domeniu al muncii de nările de partid în care — Da de unde sînteţi ? buie umblat. tovarăşul Iustin Popa, vi pundere, mai precis maiş 19.30 Telejurnal
partid în cuvîntarea rosti dezbatem probleme cu ca — ne întreabă mozaicarul Sala de gimnastică de cepreşedintele Consiliului tri, şefi de echipe etc., ca 19,50 Telecnciclo
tă la Plenara C.C. al P.C.R. racter economic-social, îi Alexandru Udroiu. De la la şcoala generală nr. 2 : popular al oraşului Orăştie. re sînt exemple negative 20,20 Mari filme
„Rlo Bravi
din 22—23 martie a.c., ară solicităm să-şi spună opi noi sau de... 'dincolo ? 5 dulgheri stau. îi aşteaptă Şantierul are datoria să eră Tv.
ta că „...va trebui ca, în niile, să facă propuneri şi — De dincolo — zicem, pe fierarii-betonişti. In urgenteze organizarea exe în faţa constructorilor. A- studiourilo»
continuare, organele şi or îi angajăm direct în solu deşi n-am prea înţeles tîl- tr-un tîrziu sosesc doi fie cutării prefabricatelor cu preciind realizările şantie 22,35 Intîlnire c
ganizaţiile de partid să a- ţionarea unor probleme a- . cul întrebării. rari, Gheorghe Mureşan şi forţe proprii, să aibă mai rului din Orăştie, am scos umorul ;
corde toată atenţia înfăp lături de comunişti. Totoda — Astăzi sîntem 4 mo Marinei Ungureanu. mult în vedere calitatea în evidenţă şi unele nea 23,05 Telejurnal.
tuirii hotărîrilor Congre tă, îi ajutăm să-şi ridice zaicari aici. Eu, Gheorghe — într-o oră noi le dăm lucrărilor. junsuri desprinse în raidul
sului al Xl-lea, ale Confe nivelul politic şi ideologic Ronea, Ion Stoian şi Ale front de lucru — ne asi — Avem necazuri cu pa nostru, tocmai din dorin
rinţei Naţionale, punînd prin studierea şi însuşirea xandru Ronea. Unul e ple gură. nourile mari — ne spune ţa de a le preveni pe vii 1£adk
accentul pe calitatea mem Programului partidului, a cat după geamuri, ceilalţi — Dar i-aţi cam încurcat inginerul Hertl Carol, şe tor, a impulsiona ritmul
brilor de partid, pe creş documentelor Congresului trei... Vedeţi şi dumnea azi. Uitaţi-vă, dulgherii ful şantierului. Stagnăm cu lucrului la toate obiective BUCURE
terea nivelului lor politic al Xl-lea şi ale Conferinţei voastră... n-au ce face, stau — zicem. lucrul la blocuri, dar dăm le, a înlătura „fluviul" jus dioprograu
şi ideologic, a spiritului lor Naţionale, a prevederilor Zidarii din echipa lui Nu primim răspuns. zor să avansăm la canti tificărilor... Radiojurr
«le răspundere şi combati Statutului şi Codului etic Emil Pop muncesc. Doar melodiilor
ştiri ; 9,05 *vc».
vitate". Pentru comitetul al comuniştilor. Varodi Iuliu e lipsă la a- radio ; 10,00 )
de partid şi organizaţiile O atenţie deosebită acor pel. Nu se ştie ce-i cu el. Consiliul popular municipal Petroşani asigură: ştiri ; 10,05 Şlar
de bază de la secţia turnă dăm tineretului, membri Cantina-restaurant: Şe rldiane ; 11,00
torie II a I.V. Călan, creş lor organizaţiei U.T.C. — sile Bida, se plimbă de co Calitatea apartamentelor construite ştiri ; 11,05 Atli
ful de echipă zidari, Va-
11,35
Avanprem:
terea numerică şi calitati principala rezervă de ca Tv. ; 12,00 Bule'
vă a rîndurilor partidului, dre a partidului nostru. Şi lo, colo, Dorel Munteanu, 12,05 Din como
educarea comuniştilor în majoritatea covîrşitoare a Gheorghe Foghiş şi Gheor în Valea Jiului va fi îmbunătăţită rului nostru ; 1:
la 3 ; 15,00 Me
spiritul unei înalte exigen celor primiţi în partid de ghe Coşer — trag şi îm 16.00 Radiojurna
ţe şi responsabilităţi parti organizaţiile noastre de ba ping la roabă. Transportă diorecording ; 7
nice, a normelor eticii şi ză sint tineri utecişti. Toţi mortar şi ciment. Maşina La articolul „Ritm mai tele sesizate sînt juste. Ele pă, urmînd ca pe parcurs serii ; 20,30 Azi
nia ; 20,40 Cade
echităţii socialiste, consti cei 13 tovarăşi primiţi a- a lăsat noaptea mortarul intens de lucru, calitate au fost constatate şi de să se achiziţioneze o sta 22.00 Radiojurna
tuie o preocupare perma nul trecut în partid şi cei la peste 300 de metri de ireproşabilă fiecărui apar organele de control din ca ţie de betoane semiauto ratonul dansului
nentă şi de maximă res 3 din acest an sînt absol locul unde trebuia, iar ci tament — cerinţe de prim drul Consiliului popular mată şi o instalaţie de sor letin de ştiri ;
Non stop muzii
ponsabilitate. venţi de şcoală profesiona mentul se aduce din vecini, ordin în faţa constructori municipal Petroşani şi de tare a produselor de balas
Acţionînd în lumina sar lă, iar unii dintre ei au de la magazinul „Vidra". lor", publicat în ziarul către controlul tehnic de tieră. TIMIŞOARA :
cinilor desprinse din do terminat liceul sau sînt Slabă afacere, slab randa „Drumul socialismului" nr. calitate din cadrul Trustu Pentru evitarea deficien litalca radio ; 1
popul
şi
jocuri
cumentele Congresului al' elevi la seral. între aceştia ment cu învechita roabă ! 6 300/1978, Consiliul popu lui de construcţii Deva. ţelor de calitate au fost in iţeşti şi ale na
Xl-lea şi ale Conferinţei se numără Dumitru Cioba Dacă nu-i organizare, nu-i. lar al municipiului Petro Calitatea slabă a betoa- tensificate controalele de conlocuitoare ;
•Naţionale, cu respectarea nii, turnător, secretarul or Doi instalatori, Gheorghe şani ne răspunde : „Aspec- nelor din fundaţiile blocu calitate pe şantiere, iar tr-un judeţ in a
strictă a prevederilor sta ganizaţiei U.T.C. de la tur rilor 16 şi 17 din Uricani, conducerile grupului şi popas in judeţe
ra ; 19,00 Acord
tutare şl a instrucţiunilor nătoria de cilindri, Ion O- 56 Petrila şi 50 C — Pe şantierelor au instituit na lirică : Arii
C.C. al P.C.R., am între proiu, lăcătuş, secreta Nu aruncaţi ia reziduuri troşani se datoreşte faptu „Joia calităţii", zi în care opere'; 19,30—20,
prins studii asupra posibi rul organizaţiei U.T.C. lui că acestea au fost tur comisii formate din factori cop sonor.
lităţilor de primire în nr. 2 lingotiere, Aurel Per- nate pe timp friguros, fără de răspundere verifică lu
partid, pe fiecare organiza ţa, lăcătuş, Stan Cioară, energia electrică 5 crările executate şi stabi
protejate
corespunză
ţie de bază, avînd în ve turnător, primiţi anul tre a fi Organele de control, lesc măsurile corespunză H|]lNEîVi
tor.
dere în primul rlnd orga cut şi Viorel Drăghici, mo toare, sancţionîndu-se maiş m^aaasm
nizaţiile de bază cu un nu delor, Gavriluţ Bără, tur împreună cu proiectantul trii şi şefii de formaţii ca DEVA : Profet
măr mai mic de comunişti nător, Nicuşor Turc, mo au dispus returnarea aces re se fac vinovaţi pentru ardelenii (Patria
şi locurile de muncă care delor, toţi tineri utecişti tor betoane şi suportarea abateri în domeniul cali României (Arta,
sint mai slab cuprinse, primiţi în acest an. contravalorii betonului de tăţii. DOARA : Profe;
ardelenii
(Flacăt
gradat de cei vinovaţi.
pentru a creşte şi spori ca Comitetul de partid şi Ca urmare a articolului caturi sub clar
pacitatea şi forţa de mobi cele 6 organizaţii de bază Cu privire la staţia de publicat în ziarul „Drumul (Sidcrurgistul);
lizare şi influenţare a or subordonate vor acţiona şi betoane de la Lupeni, da socialismului", s-au luat struclorul) ; Pi
Scaramouche
ganizaţiilor respective. In în viitor cu o înaltă res torită planului redus de măsurile necesare pentru Regăsire (7
acelaşi timp, acordăm o ponsabilitate pentru for apartamente din zona Lu a se face cu mai mult simţ Iarba verde
mare atenţie cunoaşterii marea şi pregătirea cadre peni—Uricani, Grupul II de răspundere şi recepţia să (Republica)
Evadaţi
din'
vi
temeinice, din munca de lor, a viitorilor comunişti, şantiere a redus activitatea pe faze a lucrărilor de ral) ; Piesă
zi cu zi în producţie, în oameni care se identifică acesteia la o singură beto construcţii. Astfel, în urma pentru pianină
viaţa socială şi familială a cu idealurile partidului, cu nieră numai pentru mor discuţiilor purtate cu con resc) ; VULCAN
din lacul de a
tuturor celor care au per năzuinţele poporului de tare, betoanele fiind asigu ducerea grupului şi a apli citoresc) ; LON
spective de a deveni mem făurire a socialismului şi rate de staţia Vulcan. In cării întocmai a prevederi Shivanei — seri
bri de partid. Asigurăm, în comunismului în patria acest an, ţinînd seama de lor Legii nr. 8/1977, care nerul) ; ANINC
naşe Scatiu —
fapt, o verificare în prac noastră. dublarea planului pentru obligă la recepţia pe faze (Muncitoresc) ;
tică a calităţilor politice, zona Lupeni—Uricani, s-au a lucrărilor de către pro Momeala (7
morale şi profesionale a IULIAN DRĂGHICI luat măsuri de montare a iectant şi beneficiar, cali BRAD : Surii
viitorilor comunişti prin maistru, unei betoniere pentru pre tatea lucrărilor pe şantie (Steaua roşie) ;
Din lumea film
angajarea lor efectivă în secretarul comitetului pararea betoanelor de mar rele de locuinţe ale Văii dată (Patria) ;
soluţionarea unor proble de partid de la turnătoria II că inferioară în prima eta Jiului se va îmbunătăţi". lor (Fir -ăra) ;
me tehnico-economice, po a I.Vt Călan Desen de V. MIHAILESCU BA! ■ -cidenl
cultură) ; HAT
chitară (Popula
Hercule in cei
® Aplicarea erbici- cest an, în judeţul nos deosebită grijă calităţii se care să fie la distanţa de Ziua bună pentru însămînţări tului ; CALAU
10—12 cm pe rînd.
sau
picior
respectiv
delor (pentru pri tru se va face erbicidarea mănatului,. distanţei uni Ca lucrări de întreţine iul (Casa d
formităţii,
între
sfeclei
de
zahăr. Acţiunea
it nia dată în jude se realizează cu Dual-500 rînduri şi între glomerule re, cînd se folosesc erbi SIMERIA : Juc
zis
„Şei
yard,
solul se cunoaşte de dimineaţă
ţul nostru) şi cu Venzal. Cele două pe rînd, precum şi adînci- cide, se vor efectua : o şui) ; ILIA : (
tă ’77 (Lumina
9 Semănatul : nu erbicide se folosesc în mii de încorporare a se praşilă oarbă, cînd Vandana — se:
a prins crustă sau s-a îm-
nerul).
mai în două ară combinaţie, administrîrid minţei. Foarte important buruienat înainte de răsăj (Urmare din pag. 1) dimineaţă nimeni nu mai
turi ! rirea plantelor, una-două trecuse pe la tractoare —
mecanice
şi
© Respectarea den $9e aflăm m plin semănat praşile manuale, precum una- vreme dacă aşa cer meca n.n.), s-ar putea cîştiga şi IaOtc
şi
două
aici cel puţin o oră bună
sităţii una-două praşile tîrzii nizatorii". Ar fi cazul ! Ni de lucru pentru fiecare
s-a spus că inginerul şef,
pentru combaterea buruie Ioan Igna, este plecat la tractor, ceea ce ar aduce, Rezultatele t:
Experienţa dobîndită de III. 1978 :
o serie de cooperative a- la SFECLA DE ZAHĂR nilor care apar în a doua Hunedoara, probabil în pînă la urmă, un spor a- lixtr. I : 29,
gricole din judeţul nostru, perioadă de vegetaţie. Pra- problema unei conducte de preeiabil de recoltă. 57, 48, 21, 87 ;
Extr. II : 12
cum sînt cele din Pricaz, şila oarbă se realizează irigaţii. Mai urgent, este Aceeaşi remarcă este va 67, 34, 61, 81.
(Rapoltu Mare, Simeria, Bo- cu cultivatorul CPP T-4, însă semănatul sfeclei de labilă şi pentru mecaniza Fond total
bîlna şi altele, care în anul CE ELEMENTE NOI TREBUIE AVUTE ţinîndu-se seama de urme zahăr (realizat pînă azi pe torii de la C.A.P. Deva. Şe 1 396 778 lei, di
la categoria 1
trecut au obţinut cîte 35-48 IN VEDERE LA APLICAREA le semănătorii. Pentru păs aproape 30 de ha), lucrare ful secţiei de mecanizare
tone sfeclă de zahăr la hec TEHNOLOGIEI ACESTEI CULTURI PENTRU trarea zonei de protecţie care reclamă neapărat pre de la această unitate ne
tar, demonstrează însemna A OBŢINE RECOLTE SPORITE LA HECTAR? de-a lungul rîndurilor şi zenţa specialistului în cîmp. spunea că în trei zile este
tele rezerve existente pen pentru evitarea dislocării După ora 6,30, animaţia posibil să termine semăna VREIV
tru a spori recolta la a- plantelor în curs de răsă din incinta secţiei de me tul culturilor din prima e-
ceastă cultură şi veniturile cîte 4—4,5 kg Dual şi 0,75— este să se asigure o den rire, cultivatorul va fi e- canizare de la C.A.P. Cris- pocă. Aici merită reţinut Timpii! prob
băneşti la unitatea de su 1 kg Venzal la ha. Canti sitate de 90 000—100 000 chipat cu organe active tur a început să scadă, de ca un aspect pozitiv faptul aprilie : Vren
ţine caldă şl
prafaţă. Rezultatele amin tatea de Venzal se stabi plante la ha la recoltare, tip săgeată şi cu discuri oarece mecanizatorii au ie că la amiază mecanizato- cerul variabil
tite se datoresc aplicării leşte în raport de conţinu aceasta constituind princi de protecţie a rîndurilor. şit în cîmp. Şeful secţiei, i rilor li se aduce mîncarea va sufla modi
cu rigurozitate a tehnolo tul solului în humus. Erbi pala măsură agrotehnică Adîncirea de executare Vasile Giuhat, ne-a spus în cîmp. Nu trebuie însă sificări tempe
giilor avansate. este de 4—6 cm, iar vite repartizarea acestora pe irosită nici o clipă bună de km/oră clin s -
Temperatura
Deoarece se află în plină cidarea se efectuează oda prin care poate fi influ za de deplasare a agrega lucrări. La fertilizări: lucru nici dimineaţa, cînd între 2 şl 7 :
desfăşurare semănatul sfe tă cu lucrările de pregă enţată direct atît cantita tului de 3—4 km/h. Urmă Gheorghe Mocanu, Tran există realmente condiţii iar ziua intri
clei de zahăr, aducem în tire a patului germinativ, tea, cit şi calitatea produc toarele praşile se fac în dafir Suba, Mircea Cos- ca tractoarele să intre în grade.
Timpul prol
atenţia cadrelor tehnice în agregat cu combinatorul ţiei. La semănatul semin funcţie de schema de se tina şi Vasile Trîncă; brazdă ceva mai devreme. şi 3 aprilie :
din unităţile cultivatoare sau cu o grapă uşoară. In ţei monoverme genetic se mănat şi de dotarea unită la discuit — Ion Vimoc şi O constatare valabilă pen tiv caldă şi
şi a factorilor care răspund nici un caz nu este admi va avea în vedere că a- ţilor cu cultivatoare. Dani Martin; la arat — tru toate cele trei coope cu cerul tem
Vor cădea avt
de soarta producţiei, ele să încorporarea în sol cu ceasta pretinde o pregăti Dr. ing. MlHAI GUŢĂ Gheorghe Doru şi Emil Su- rative agricole este că s-ar ploaie.
mentele noi care trebuie discul, întrucît astfel se re a terenului mult mai director general adjunct ciu, iar alţi patru tracto cîştiga mai mult dacă şi lat munte :
c
cu
avute în vedere la apli încorporează la adîncime bună, respectarea cu stric al Direcţiei generale rişti au plecat tot la arat cooperatorii şi-ar face sim moaşă, va su
Vîntul
carea tehnologiilor spe şi i se pierde eficacitatea. teţe a adîncimii de semă pentru agricultură la C.A.P. Şoimuş. Cu un ţită prezenţa în cîmp cel cu intensific;
cifice acestei culturi. Pen Specialiştii din unităţi nat, a uniformităţii de şi industria alimentară plus de interes şi din par puţin la aceeaşi oră ca me km/oră din s
tru prima dată, în a- au datoria să acorde o distribuire a glomeruleîor, Hunedoara—Deva tea conducerii C.A.P. (ieri canizatorii.