Page 20 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 20
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ]
Săptămîna ştiinfei şi tehnicii româneşti m El
Viaţa de partid Informaţii despre
Activitatea comuniştilor - ia ultimele creaţii
3,00 Tel
10,00 Tclc„_
(relua
nivelul noilor sarcini tehnice 11,35 Cores]
ţenl i
11.50 Telex
NOI TIPURI DE UTILAJE
11.55 închid
şi responsabilităţi Nomenclatorul întreprinderii 15.50 Telex
mulul.
bucureştcno „Autobuzul" a fost 15.55 Mat in <
îmbogăţit in acest prim tri Film s
Adunarea activului orga cu 26 253 lei/om al muncii mestru al anului cu un nou Cruso<
nizaţiei municipale de faţă de plan. Şi în agricul tip do autobuz da mare capa 16,30 Curs
partid Deva a analizat, în- tură s-au obţinut, în gene citate. Este vorba dc autobu ceză ;
zul cu 70 do locuri, dotat cu
tr-un spirit exigent, critic ral, rezultate bune, livrîn-' motor Diesel-Roman, care, in 17,00 Emisii
şi autocritic, activitatea du-se suplimentar la fon curind, va deveni o prezenţă mană
desfăşurată, medul cum s-a dul de stat 417 tone cerea permanentă pe şoselele ţării. 19,00 Rezult
loto ;
întreprinderea
acţionat şi se acţionează — le şi alte produse Oamenii De asemenea, Braşov a li 19,05 Film :
„Hidromecanica"
în lumina cerinţelor Con muncii din municipiu) De vrat de curind primele turbo- pii: ,
ferinţei Naţionale a parti va au contribuit cu peste suflantc realizate într-o nouă dul 37
specialiştii
de
dului — în vederea afirmă 25 milioane lei la înlătura concepţie Dispozitivele cu braşo 19,30 Telcju:
veni.
care
rii tot mai puternice a ro rea pagubelor provocate de sint dotate aceste utilaje per Prin grija bibliotecarei Florica Băgălanu, la clubul muncitoresc Petrila a fost amena 19,50 Anchel
dar ci
lului de conducător politic cutremur, iar constructorii mit obţinerea unei supraali- jat un colţ al noutăţii tehnice frecventat dc numeroşi cititori. 20,25 Film
motoarelor
a
al organelor şi organizaţii au realizat aproape 400 de mentări cu aer Diesel-electrice In ziua de 4 aprilie a.c., aparatul de fotografiat a surprins aici cîţlva pasionaţi ai montul
locomotivelor
lor de partid în toate do apartamente în Capitală. de 4 000 CP. Această realizare cărţii tehnice, lecturfnd ultimele noutăţi intrate In bibliotecă. Printre ei : inginerul Marin Premi<
Răduţ, maistrul Dumitru Oană, muncitorul Ion Barac — de la I.M. Petrila.
meniile vieţii economice şi De asemenea, în primul duce la o Însemnată reduce Foto: VIRGIL ONOITJ ţie • ita
sociale. trimestru din acest an s-a re a importurilor. Şl întreprin a- 21,43 Atelier
rar-art
„Rulmentul"
Braşov
derea
Atlt în darea de seamă, realizat o producţie indus nunţă asimilarea unui nou u- MASA ROTUNDA masă, la IJM.M.R. Sime- care au participat specia 22,20 Tcleju;
cît şi în discuţiile multor trială suplimentară în va ttlaj : strungul hidraulic mo ria a fost organizat de că lişti şi oameni ai muncii
tovarăşi, între care Nicolae loare de 40 milioane lei. nobloc cu comandă-program La staţia C.F.R. Simerra- tre comitetul de partid, co din transportul feroviar,
Bogdan, Cornel Ionescu, pentru prelucrarea inelelor dc Triaj — important nod de mitetul sindicatului şi con pe tema : „Căi şi mijloa ar ai
rulmenţi.
Nicolae Marcu, Traian Ţîr- Atît rezultatele din anul cale ferată din judeţul nos siliul oamenilor muncii un ce de sporire a încărcătu
lea, Minică Nea-goe, Zoe trecut, cît şi cele din pri CU MATERII PRIME tru — a fost organizată o simpozion care a avut ca rii statice pe osie". Mani
Zaharie, Szabo Cârol, Li- mul trimestru al acestui an masă rotundă cu tema: temă: „Extinderea proce festarea s-a bucurat de n- PROGRAR
dioprogrami
viu Gîrbea şi alţii, s-a in puteau fi mai substanţiale INDIGENE „Posibilităţi actuale de re deelor de recondiţionare a preciere din partea tuturor Radiojurnal
sistat asupra laturilor cali dacă nu se înregistrau ne- ducere a staţionării vagoa pieselor vechi şi influenţa participanţilor. presei ; 8,10
La
tative ale activităţii des realizări la unele sortimen clujeană cunoscuta întreprindere nelor de marfă în tranzit acestora asupra costurilor diilor ; 9,00
—
prin
„Carbochim"
făşurate în domeniile vie te şi indici necorespunză cipalul producător dc materia cu prelucrare". Au partici de pi-oducţie“. Acest sim cultătorilor ;
dc ştiri ; 10
ţii de partid, economice şi tori de folosire a capacită le abrazive necesare diferitelor pat specialişti şi oameni ai pozion a prilejuit vii dez ric ; 10,30 S
noastre
de stat, al organizaţiilor ţilor de producţie la une ramuri ale economiei rezolvate muncii din unitate. Tema bateri privind extinderea Ieri, Ia autobaza din Hu Buletin d;t-ş
au
—
naţionale
fost
de masă şi obşteşti, al le unităţi economice ca 20 de teme de mare importan a suscitat un viu interes procedeelor de recondiţio nedoara s-a desfăşurat un premie, ‘ R:
muncii politico-ideologice şi f.M.C.B., întreprinderea de ţă pentru producţia dc abra din partea celor prezenţi nare şi folosire a pieselor simpozion-dezbatere pe te Discoteca *,1
tiu de ştiri
soluţii
dintre
cultural-educative, activita lianţi, I.E. Mintia, ţesăto- zivi româneşti, 8 ca invenţii. şi a prilejuit un fructuos vechi în executarea repa ma bunei organizări a moara folcli
brevetate
fiind
te care are drept ţel înde ria de mătase, precum şi Printre acestea se numără ela schimb de opinii privind raţiilor la vagoanele cister transportului auto, raţiona 13.00 De la
Studcnt-club
plinirea exemplară a sar rămîneri în urmă la şan borarea — pe baza unui stu soluţiile cele mai eficiente nă şi de marfă. lizării şi economisirii con jurnal : 16,2!
cinilor în industrie şi agri tierele de construcţii nr. 1 diu amănunţit al tuturor sur de reducere a staţionării sumurilor de combustibili conomiee : :
de
materii
cultură, în toate sectoarele şi 2. selor exploatate Ia prime autoh vagoanelor de marfă. DEZBATERI şi lubrifianţi, optimizării ştiri ; 17,20
ora
tone
actua
producţiei materiale. lă şi de perspectivă — a unui transporturilor. Au parti 18.00 Orele s
nale cu adi
Adunarea a exprimat ho-
compunere
Aplicînd principiul mun tărîrea comuniştilor, a tu sistem original de care intră SIMPOZION Comitetul de partid al cipat şefii autobazelor din de.nţe sonore
lianţilor
a
ceramici
cii şi conducerii colective turor oamenilor muncii din In componenţa corpurilor abra nodului de cale ferată Si- judeţ, tehnicienii cu sigu tr-o oră : 2
stop muzica
In toate domeniile de acti zive. Procedeul, aplicat la În In cadrul manifestărilor meria şi comitetul sindica ranţa circulaţiei, şefii de
vitate, dublat de sporirea municipiul Deva de a nu treaga producţie dc abrazivi a dedicate activităţii de crea tului de linie au iniţiat şi birouri tehnice, conducători TIMIŞOAR
pe
întreprinderii,
lingă
avanta
răspunderii personale a precupeţi nici un efort jul folosirii în exclusivitate a ţie ştiinţifică şi tehnică de organizat o dezbatere, la auto. litatea radio i
experienţei
cadrelor, a tuturor comu pentru a realiza sarcinile materialelor existente în ţară, tate minim
pietrelor
prelucrare
niştilor, promovind un, stil de plan şi angajamentele, conferă abraziune o de durabilitate maximă —
prin
de muncă viu, dinamic, de a contribui la-materia sporită, o creştere cu 40 Ia sulă Un colectiv mic cu vocaţii mari experienţă j
lor între I.M
comitetul municipal de lizarea Programului supli a randamentelor dc aşchiere. nometal din
partid a îndrumat, orientat mentar de dezvoltare a e- (Urmare din pag. 1) cestui an sint un răspuns murilor materiale, a costu Tarafuri a
şi sprijinit organizaţiile de conomiei naţionale, de a PRIMELE LINII faptic la condiţiile tot mai rilor de pi-oducţie. Am no muncitoreşti
şi
tul
creaţi
partid, de masă şi obşteşti, asigura înfăptuirea neabă borator pentru acoperiri bune de muncă şi de viaţă tat şi numele unora dintre plaiul bănăţc
consiliile oamenilor muncii tută a hotăririior partidu TEHNOLOGICE PENTRU galvanice. de care se bucură acest co cei mai destoinici lucrători nc-spectacol
să efectueze împreună stu lui şi a legilor ţării. Acti In atenţia biroului orga lectiv de 340 de muncitori, din unitate, fără pretenţia goj ; 19,30—2
zicală.
dii şi analize la faţa locu vitatea şi rolul de conducă MATERIALE DE nizaţiei de partid şi a con dintre care 300 sint femei. că i-am numit pe toţi: Ti-
lui, să consulte masa lar tor al organelor şi organi CONSTRUCŢII siliului oamenilor muncii Concret, în perioada ca beriu Lup — maistru la
gă de comunişti şi oameni zaţiilor de partid se va re stau şi alte preocupări şi re a trecut din 1978, colec formaţia de montaj general
ai muncii, pentru a găsi flecta şi mai pregnant în La întreprinderea de utilaje măsuri menite să contribu tivul Unităţii de umbrele umbrele, Maria Vasile, Ma- fiJSi
noi căi de planificare şi or modul în care vor acţiona pentru industria forestieră şi ie la creşterea productivită Brad a realizat peste sarci ria Şipoş, Magdalena Iga —
construcţii
de
ganizare a muncii, de mo pentru aplicarea în viaţă a a materialelor Alba lulia, în ţii muncii, a calităţii pro nile de plan o producţie şefe de echipă la croitorie,
din
municipiul
bilizare şi unire a efortu tre noutăţile de dată recentă duselor, a eficienţei econo marfă în valoare de aproape Melania Glava, Olga Cîm- DEVA : E
rilor tuturor colectivelor hotăririior adoptate de Ple se numără omologarea şi lan mice. O atenţie deosebită 1,3 milioane lei şi un număr peanu, Zoe Motan — de la (Patria) ; AJ
(Arta) ;
de muncă pentru finaliza nara C.C. al P.C.R. din sarea in fabricaţie a maşinii se acordă pregătirii forţei de peste 10 800 de umbrele prelucrax-ea reperelor din Zmeul de h!
dc decupat furnir, care se pro
rea exemplară a sarcinilor 22—23 martie a.c., cu privi duce aici în premieră. de muncă. In luna februa pliante pentru femei, băr metal, Emil Iiidrieş — şef II (Flacăra)
izvorîte din Programul re la perfecţionarea condu O altă realizare de importan rie au absolvit cursul de baţi şi copii. De menţionat de echipă la acoperiri gal negre, seriile
gistul) ; Schi
partidului, documentele cerii şi planificării, la tre ţă economică o constituie asi calificare la locul de mun că sporul de producţie a vanice, Mircea Stan si Mi- tace (Arta) ;
prime
fabricarea
Congresului al Xf-lea şi cerea la autoconducere şi milarea şi tehnologice complete, că 200 de lucrătoare — a- fost obţinut integral pe hai Plic — de la S.D.V. — edone la Ho:
linii
lor
ale Conferinţei Naţionale, autogestiune a unităţilor e- destinate întreprinderilor de vantaj evident pentru pro seama creşterii productivi întreţinere. structorul) ;
Condurul şl 1
indicaţiile şi îndrumările conomice şi la indicatorul materiale de construcţii pen ducţia unităţii, ca şi pentru tăţii muncii, care prezintă Hărnicia şi dăruirea în riile I-II (U
de
date de secretarul general de bază al producţiei nou tru producerea tuburilor beton propriile bugete familiale. o depăşire faţă de plan de muncă, buna organizare a tecul lebedei
diametre
diferite
din
al partidului, tovarăşul create — exprimat în pro- (PREMO), care se procurau Dealtfel, prin grija parti aproape 2 000 lei pe lucră - producţiei, măsurile tehni- Mama (Rep
PENI : Scar:
Nicolae Ceauşescu, cu pri ducţia netă şi producţia fi din import. Fabricarea aces dului şi statului pentru tor. co-organizatorice aplicate tural) ; Fraţi
lejul vizitelor de lucru fă zică — acţiune care trebuie tui utilaj de a mare complexi creşterea continuă a nive Referindu-se la rezultate — toate vizează priori călătoare
finalizată
fost
tate
tehnică
cute anul trecut în jude cu sprijinul unui colectiv de lului „de trai al celor ce le bune obţinute şi la preo tar creşterea productivi VULCAN : Ir
ţul nostru. Şi roadele între să determine măsuri hotă- inovatori din întreprindere ca muncesc, colectivul de aici cupările pentru amplifica tăţii muncii, aflată în core clar de lună
LONEA : Tir
î-îte în toate unităţile eco-
gii activităţi se concretizea nomico-sociale din raza re a conceput şi construit dis beneficiază de majorarea rea lor în continuare, la laţie directă, nemijlocită, timp (Mineru
ză în rezultatele obţinute municipiului, cointeresarea pozitivele dc strunjlre şi freza- retribuţiei în prima etapă grija pentru consolidarea cu sporirea veniturilor ce •Porunca înti
rea
maşi-
înlocuind
tiparelor,
în producţie. Anul 1977 a nile-unelte ce trebuiau aduse de la 1 septembrie 1977, colectivului şi pentru întă lor ce muncesc, cu creşte cltoresc) ;
Iarba ’ ver<j
Vost încheiat cu rezultate mai puternică a fiecărui din străinătate, pentru care ceea ce a constituit un nou rirea exigenţei şi răspun rea nivelului lor de trai (Muncitoresc
bune. S-a realizat o pro om al muncii în ridicarea s-ar fi plătit circa 2 700 000 lei şi puternic imbold în mun derii muncitoreşti, sublini material şi spiritual. O ma Salvaţi oraşit
valută.
ducţie industrială supli calităţii şi a nivelului efi Se cuvine subliniat faptul că, un nou motiv de an ind şi unele greutăţi şi ne re importanţă pentru creş- brie) ; BRAD
continent
(St
mentară in valoare de cienţei economice a între că aproape 60 Ia sută din pro gajare plenară la îndeplini ajunsuri cu care se mai terfea productivităţii o are ORAŞTIE : A
217,5 milioane lei, obţinu gii activităţi. dusele întreprinderii sint noi, rea şi depăşirea sarcinilor confruntă colectivul, tova şi măsura privind legarea picior (Patria
multe diu ele fiind unicate.
tă îndeosebi pe seama creş de plan. înseşi rezultatele răşul Nicolae Botoş, secre mai strânsă a veniturilor man în vestul
căra) ; GEOA
terii productivităţii muncii N. BADIU (Agcrprcs) obţinute de la începutul a- tarul organizaţiei de partid oamenilor muncii de bene lumea filmul
tă (Casa de
ir---- pe unitate, remarca efortu ficiul întreprinderilor, ce ŢEG : Judec:
rile pe care toţi lucrătorii
ea ce înseamnă că majora
zis
„Şeriful 1
Foileton Cartonaşe roşii şi galbene le depun pentru propria rea mai substanţială a ve BRAZI: muşche
Şapt
patru
pregătire şi pentru îndepli
niturilor pe seama creşterii
nirea planului, pentru ridi beneficiului este condiţio Ziua gloriei
tură) ; Omul
Meciul a cărui cronică o Aşa e regula, după fiecare reale ! La împărţirea daru 11 zile cu IFRONUL (!). Fi carea continuă a ştachetei nată de sporul de produse I-II (11 Iunie
transmitem de la sursă s-a ‘ meci cu miză mare se idee rilor, magazinerul avea în nă atunci nimeni n-a ştiut calităţii produselor, în pa fizice şi de diminuarea Vandana, ser
reşul) ; ILIA
desfăşurat pe terenul C.A.P. cinstirea victoriei. mină plinea şi cuţitul... că D. D. este proprietar de ralel cu diminuarea consu cheltuielilor materiale. cintă (Lumin
Pricaz. Timp frumos, la în Tot in prima repriză s-a încâlcind flagrant preve IFRON, Dar afacerea este Circ în circ,
G1
(Minerul);
ceput. Apoi s-a stirnit fur dat un atac in stil mare la derile legale, nu s-a ţinut alacere. Şi, mai departe, în A chet pentru i
tuna. recolta de legume, care era nici o evidenţă a imprima ciuda protestelor spectatori toresc).
In repriza I, ostilităţile considerată pierdută. Cule telor cu regim special (chi lor, terenul C.A.P. a fost în îndemn şi chemare pentru puternica
s-au desfăşurat pornind de gea, vindea şi cumpăra le tanţiere, C.E.C.-uri, avize de chiriat pentru un meci...
10 împărţirea... retribuţiei gume de la C.A.P. cine vrea livrare ş.a.). Colac peste pu pastoral unor sărmane oi
suplimentare, care unora li şi cine nu vrea. Nimeni nu păză, la casierie s-au găsit particulare, pentru a intra dezvoltare şi înflorire a localităţilor Vrea
s-a părut prea mică (cu. a întocmit şi nu a verificat şi nişte mingi mascate, ca in... formă.
toate că preşedintelui Ion foaia de... arbitraj, adică re de fapt erau bani — In aceeaşi repriză secun Timpul prot
Drăgan i s-au aprobat 5 700 pontajele, jurnalele de re peste 13 000 lei — ridicaţi dă, din neglijenţa fundaşi (Urmare din pag. 1) lor izvorîte din hotărîrile aprilie : Vrea
partidului şi legile ţării.
lei, inginerului şef Ion fa coltare, actele de livrare. de la bancă pentru diferi lor, care nu marcaseră cu ţine răcoroas;
chemările
îndemnurile
ză rescu — 5 130 lei şi con Nimeni nu mai ştie cit s-a te plăţi, care erau operaţi stricteţe un;., vagon cu me ficate eforturile pentru per înflăcărate din şi aceste do variabil in cui
lat vor cădea
tabilului şei Goga Dănilă produs exact şi cit s-a înca in registru de casă, dar in lasă sosit în gară, acesta fecţionarea activităţii şi so cumente constituie pentru ploaie. Vintul
— 4 560 lei). Depăşindu-şi sat pe bilete (mai precis realitate neachitaţi celor în a mai înscris un gol sus, luţionarea eficientă a pro consiliile populare, pentru derat, cu inte
blemelor multiple şi com
competenţele,„jucătorii" res pe legume). drept. la... locaţie, de peste 16 000 plexe din toate domeniile toţi cetăţenii hunedoreni porare de 40-
din nord şi n
pectivi au trecut la „ faul Repriza a doua a înce Dornici de a majora sco lei. peratura va
tarea" avuţiei obşteşti, a- put tot in nota de domina rul, setoşi de goluri şi vă- Pină la urmă, pentru că vieţii economice şi sociale, un program concret de ac noaptea între
probind premii mult mai re a conducerii C.A.P. asu zînd că avuţia obştească in poarta avuţiei obşteşti în asig.urînd participarea tot tivitate. Acţionînd cu fer Iar ziua între
Dimineaţa, izi
mitate, exigenţă şi răspun
la
mari pentru şeful fermei pra avuţiei obşteşti. Unora e în derută, „băieţii" din cepuse să plouă cu goluri, mai activă a maselor de dere comunistă, animaţi de semnala brun
treburilor
conducerea
zootehnice şi brigadiera de li s-au dat chiar cite 30 kg conducerea C.A.P. au lansat au intervenit arbitrii, oprind stat şi obşteşti. întreaga înalte sentimente patrioti sol.
Pentru
zilele
cîmp, cărora, apoi, le-au griu pentru o... normă con şi un contraatac pe aripa meciul, Prea multele faulturi activitate a consiliilor popu ce, oamenii muncii din ju priiie : Vreme
reţinut abuziv din drepturi venţională efectuată. Duri stingă. Este un mister cum comise in dauna avuţiei ob lare, a cadrelor de condu deţul nostru îşi vor con început, eu ce
pentru a-i „stimula" şi pe tăţile au continuat cu vin- au reuşit, într-o bună zi, să şteşti au făcut ca aceasta apoi în încăl:
unii „jucători" care nu-şi zarea ilegală pe piaţă a ti racoleze pe... tractoristul să iasă de pe teren clătl- cere şi a deputaţilor tre sacra întreaga capacitate, Se vor semnal
îndepliniseră planul, cum ar no/-... cantităţi apreciabile Dumitru David, de la nîndu-se. Drept pentru care, buie să se caracterizeze putere de muncă şi creaţie be de ploaie.
La munte,
11 şelul fermei de legume, de cereale, care nu au fost U.M.T.C.F., care a înscris şi arbitrii au lost nevoiţi să îm printr-un înalt spirit de înfăptuirii vastei opere de roasă, cu cer
făurire
a
şi
răspundere,
pei'Severenţă
societăţii
socia
Liviu Cismaş. In cele din ur insă contabilizate. Ba mai el un gol de toată frumu partă adversarilor cartona fermitate, printr-o strînsă liste multilateral dezvolta Vor cădea prt
li mă, suma in cauză (circa mult, unii spectatori susţin seţea în avuţia C.A.P., in şe roşii sau galbene, după conlucrare cp masele, în te şi înaintare a ţării spre porare sub fo:
viţă şi ninsoa
I 2 400 lei) a fost pusă... în că s-au procurat chiar şi valoare de 4 200 lei, pentru merit, scopul unirii eforturilor comunism, operă iniţiată şi sufla moderat,
) păstrare la „Izvorul rece". bijuterii adevărate pe ce nişte lucrări efectuate in T. DOBRICEANU cări de 50—70
tuturor oamenilor muncii condusă de Partidul Co nord-est.
pentru înfăptuirea sarcini munist Român.