Page 21 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 21
>3 e VINERI, 7 APRILIE 1978 Pag. 3
7 aprilie — Ziua mondială a sănătăţii Cînd nu este ordine în acte, cînd nu se cunoaşte legea
\ CE AVEŢI CU i
irwwsr ^ MAGNOLIILE ? ţ
SUB SEMNUL EDUCAŢIEI Greşelile se înlănţuiesc, se \ In parcul „Cetate" din \
SANITARE A POPULAŢIEI .transformă în nemulţumiri 1 Deva, sfidind regulile bu- 1
l nului comportament, ciţi-
i Jude-
• » va tineri s-au cocoţat sâ
rupă crengi de magnolii,
gra-
In fiecare an, la 7 apri starea de sănătate — prac anului trecut, şi N.B. a pres care au Înflorit de-a bine-
lie, sărbătorim „Ziua sănă tic, dacă oamenii sînt să Plenara din 22—23 martie a C.C. al P.C.R. a adop tat, atit timp cît s-a aflat lea şi dau o notă aparte
cânţi, tăţii". Instituirea acestei nătoşi. ■ Iată de ce progra cu maşina în parcurs, timp i peisajului. Asemenea ges-
lobinson tat Hotărîrea cu privire Ia activitatea de rezolvare a
dui 3 ; sărbători reprezintă o do mul adoptat de Plenara propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi eererilor oa de peste 20 de zile, un nu ' turi trebuie dezaprobate şi
l fran.- vadă a grijii deosebite şi Comitetului Central al menilor muncii. Bineînţeles, şi anterior apariţiei aces măr de peste 260 ore. Dar treziţi la realitate cei ca
aprecierii pe care condu partidului din octombrie tei liotărîri activitatea respectivă era reglementată pentru că în fişa activită re încearcă să ciuntească
mba gcr- cerea partidului şi statului 1977 cuprinde, pentru a- do documente de partid, de acte normative. Recenta ţii zilnice pe luna respecti frumuseţile naturii (T. Do-
o acordă' muncii nobile a ceastă etapă, direcţiile prin hotărire subliniază însă cu mai multă pregnanţă deo va s-a operat superficial brescu).
asertl personalului sanitar din cipale în care trebuie să sebita grijă pe care o manifestă partidul faţă de ce
ţara noastră. acţionăm noi, oamenii mun rerile, sesizările .şi reclainaţiile oamenilor muncii. In iar la calcularea sporului „CE FACEŢI VOI CIND
jnlru eo- s-a procedat tot superficial,
Episo- In cadrul procesului cii din sectorul sanitar, marea majoritate a cazurilor se procedează în lumi lui Nicolae Bănică nu i s-a NOI MUNCIM ?“
complex .de edificare a so pentru, a creşte nivelul de na acestei hotărîri. Cazul de mai jos demonstrează acordat sporul respectiv în
cietăţii socialiste multilate asistenţă medicală, pentru însă că mai sînt situaţii în care rezolvaren reclamaţii Recunoscut şi apreciat
Iarăşi
cuantumul
„A.B.C... ral dezvoltate, condus cu ca fiecare cetăţean al ţării lor şi cererilor unor oameni se izbeşte de zidul su intervenţii, cuvenit. audienţe în C.S. Hunedoara pentru .
iarăşi
clarviziune de către partid, să beneficieze de o sănă hărnicia sa, colectivul de \
: „Mo- perficialităţii birocratice a unor funcţionari sau de ne şi în luna martie i s-a re
l rului“. s-au obţinut rezultate re tate tot mai bună. cunoaşterea legii de către cei puşi să o aplice sau calculat şi lui Bănică spo muncă de la secţia aglo- i
Coprodue- marcabile in îmbunătăţirea Ţinînd seama de rolul de către cei ce urmează să beneficieze de anumite meratorul I îşi realizează
nlâ ; sistematică a condiţiilor de covîrşitor al igienei gene drepturi. rul pe luna decembrie. şi îşi depăşeşte cu regu
oraţie Iltc- viaţă şi de muncă, ridica rale în prevenirea îmbol Greşeli la calcularea retri laritate sarcinile de plan.
buţiei, greşeli la calcularea
rea continuă a nivelului de năvirilor şi promovarea să sporului, greşeli la reţineri S Numai că in rindurile sa
ti'ai material şi spiritual al nătăţii, Ministerul Sănătă Nicolae Bănică, şofer ia urma unei confuzii. Omul şi, iată, aşa a ajuns Nico le mai există — ce-i drept
întregii populaţii. O aseme ţii, cu sprijinul instituţiilor U.M.T.C.F. (Unitatea de stătuse cu maşina in garaj, lae Bănică la convingerea tot mai puţini — şi dintre
nea evoluţie logică a de centrale, consiliilor popu mecanizare, transport şi din lipsă de piese pentru aceia care trag căruţa
că el ar avea şi drepturi
terminat şi întărirea stării lare şi al direcţiilor sani construcţii forestiere) s-a reparaţii, timp de 13 zile. pe care de fapt nu le are. înapoi, cum s-ar zice. £-
de sănătate. Marile reali tare, va acţiona şi mâi. prezentat în audienţă la Cel ce i-a întocmit ponta- De exemplu, el continuă xemple : De la începutul
;!6,00 Ra- zări obţinute în toate do ferm pentru dezvoltarea ziar, solicitînd sprijinul jul a operat, pe aceste zile, să solicite recuperare pen anului, Gheorghe Tânase
jticţii; 7,00 meniile în aceşti ani şi, în unor acţiuni complexe de redacţiei pentru clarifica direct asupra orelor din are 8 nemotivate de la lu
: Revista mod deosebit, în cei care îmbunătăţire a igienei pu rea unui şir de greşeli care pontaj, reducerea la 75 la tru orele prestate în plus cru, Gheorghe Feodorciuc
:'Ul melo- se fac în legătură cu cal sută a retribuţiei, prevăzu peste programul normal de ■— 6 nemotivate, Adalbert
ndem as- au urmat congreselor al blice, pentru o alimentaţie lucru şi nu vrea în ruptul
Bulctin IX-lea, al X-lea şi al XI- raţională, pentru ridicarea cularea drepturilor sale bă tă de lege în astfel de ca s Silaghi — 6, Margareta
as folclo- lea ale partidului, se re nivelului de cultură şi e- neşti. zuri. Cel ce a calculat re capului să creadă că, de
«a ; 11,00 flectă pregnant şi în starea ducaţie sanitară al între Cercetarea amănunţită a tribuţia a mai aplicat încă vreme ce primeşte spor
,20 Avan- procentual la retribuţie, nu •! s e in n a 1
Mi 11,Sii de sănătate tot mai iSună gii populaţii, în aşa fel ca reclamaţiei lui Nicolae Bă o dată reducerea. A fost are dreptul şi la recupe
!,00 Buld a poporului nostru. toţi cetăţenii să contribuie nică a scos la iveală o a- nevoie de audienţe, de in *
>Din co- Ca un corolar al eforturi la apărarea propriei sănă numită. lipsă de ordine în tervenţie în scris a condu rare.
nostru ; Dar nu numai 'şoferului \ Toth — două. Sugerăm
3 ; 15,00 lor deosebite care s-au fă tăţi. Astăzi, cinci principa evidenţa unor documente, cerii I.F.E.T. (de care apar-
,i0 ) Radi o - cut şi în sectorul sanitar, lele probleme ale sănătăţii ca şi o oarecare superficia ■ ţine U.M.T.C.F.), pentru ca Bănică nu i-au fost în clar S tovarăşilor lor de muncă
■donate c- sînt de remarcat cîţiva in publice sînt generate de litate în folosirea unor date abia în decembrie N.B. să prevederile legii referitoa să le pună direct între
.uletin de ale evidenţei primare a- re la un astfel de regim \ barea : „Ce faceţi voi cind
1 patrie ; dicatori ai stării de sănă înseşi condiţiile de viaţă intre în posesia diferenţei
0.15 Scm- tate : durata medie de via pe care societatea modernă tunci cînd se calculează de retribuţie. de lucru. Nu le este în clar \ noi muncim ?" Şi să-i o-
20.45 Ca- ţă a populaţiei a crescut şi le-a creat, medicina nu drepturile băneşti ale unor Printr-un ordin al cen nici celor ce-1 reţin pe el i blige să răspundă prin
1 O zi în- oameni. Dar să explicăm. tralei de resort, o parte din nejustificat peste timpul 1 fapte. (V. Marinescu, zia
,00 Non la aproape 70 ani, faţă de mai poate acţiona singură. stabilit de lege. Mai mult, rist colaborator).
uri). numai 42 ani, cit era înain Ea are menirea de a ri Retribuţia pe luna oc şoferii de la U.M.T.C.F. be \
te de cel de-al doilea răz dica nivelul de cunoaştere tombrie anul trecut a şo neficiază de un spor de 20 lui i s-au aprobat zile de
DO Actua- \
i Tribuna boi mondial; mortalitatea al populaţiei. în acelaşi ferului Nicolae Bănică a la sută la retribuţia tari recuperare, ca apoi să se IZOLAŢI, IZOLAŢI, DAR
le: greu- generală s-a redus la mai timp, vom da o şi mai ma însumat iniţial 1 007 lei. E- fară pe timpul cit se află ajungă la concluzia, adevă \ NICl' CHIAR AŞA !
ehnicitatc puţin de jumătate faţă de re atenţie acestor acţiuni vident, omul nu ă-a decla cu maşina în parcurs şi rată, că el nu avea acest s
imb de Fără a minimaliza cu ţ
ca ur.de- trecut, iar mortalitatea in pentru oamenii muncii din rat mulţumit. Confruntînd realizează cel puţin 50—61 drept. Alteori, bazat pe nimic eforturile depuse în
. şi Teh- fantilă a scăzut de aproa industrie, făuritorii bunuri mai multe acte de evidenţă de ore în medie pe lună, „dreptul" său, Bănică îşi
>ai'a; 18,40 pe 6 ori, în anul 1977 în- lor materiale ale societăţii, primară privindu-1 pe Ni peste programul normal de mai ia „recuperări" şl de această primăvară de po-
cluburilor micullorii din Clopotiva şi
3 tinere- registrîndu-se cel mai scă în vederea îmbunătăţirii colae Bănică, s-a dat de lucru. In luna decembrie a la sine citire. Sarmizegetusa, le aducem
„anndru-i zut indicator din istoria continue a condiţiilor igie In cazul respectiv, spre
- emisiu ţârii — 31,1 la mia de năs nice Ia locul de muncă, totuşi in atenţie faptul că
nii la Bu F o t o c r i t î c â . a nu se mai produce ne au cam scăpat din vedere
ia ţa rau- cuţi vii. Am obţinut re pentru reducerea riscurilor dorite greşeli de calcul, di lucrările de Îngrijire la
zultate bune în prevenirea de îmbolnăviri. rectorul unităţii, inginerul
şi combaterea bolilor trans Sărbătorirea „Zilei sănă- Şoca ci u, a promis că la fie pomii izolaţi. Ar ii cazul
misibile. Dacă în urmă ■ cu tăţii“ în ţară — care co care sfîrşit de lună va ve ca şi aceştia să benefi
30 ani se înregistra un nu incide cu Ziua mondială a dea personal modul cum i cieze de un „tratament“
măr mare de asemenea sănătăţii — constituie un s-au calculat drepturile bă mai bun. Cu alte cuvinte,
boli (febră tifoidă, difterie, minunat prilej de a eviden neşti ale şoferului Nicolae de pomi izolaţi nu trebuie ■
■malarie, tifos exantematic ţia munca plină de dăruire să-şi amintească doar
specială Bănică, „pentru ca să nu toamna, la recoltare. (N.
Express etc.), în prezent majorita a „oamenilor în halate al mai existe discuţii". De a-
1DOARA : tea acestor boli au ajuns be", de. a preţui rezultatele Tîrcob).
seriile I- în pragul eradicării sau au obţinute în efortul comun cord cu măsura, dar aici,
iam antele la U.M.T.C.F., coordonato O MOSTRĂ NU PREA
(Siderur- fost aproape lichidate. pentru păstrarea stării de rii evidenţelor primare tre
tace şi nu Desigur, ne dăm seama sănătate a poprului, de a GOSPODĂREASCĂ
Isarul Pi- că în domeniul nostru de felicita pe cei care, spre buie să-şi pună neîntirziat
>ng (Con- ordine în acte, iar contro La intrarea in satul Gel-
ROŞANI: activitate mai există încă a împlini acest măreţ ideal, lul asupra legalităţii şi e- mar, venind dinspre halta
afirul, se- serioase deficienţe, atît în nu precupeţesc nici un e- C.F.R., trecătorilor li se
l ; Cin- comportarea personalului fort şi de a le ura noi suc xactităţii calculelor unor
licmbrie); drepturi ale muncitorilor oferă o veritabilă mostră
i) ; LU- sanitar, în ordinea şi disci cese în activitatea viitoa să se facă mai exigent. Şi despre ielul cum nu tre
ehe (Cul- plina acestuia, cît şi în gos re, pentru a realiza în mod buie folosit pămintul. Deşi
i, păsări podărirea şi valorificarea exemplar sarcinile ce le se mai iveşte ca foarte ne
citorcsc) ; eficientă a întregii baze ma revin din Programul adop cesară o acţiune susţinută suprafaţa nu este prea
:ături sub de cunoaştere a legislaţiei marc, indiferent de pro
teitoresc): teriale. Tovarăşul Nicolae tat la Congresul al Xl-lea prietar, Consiliul popular
uitat de Ceau.şescu ne-a atras în re al Partidului Comunist Ro- muncii de către personalul
PETRILA: mân. TESA şi de către toţi oa comunal Geoagiu trebuie
lă (Mun- petate rînduri atenţia că menii muncii din această să intervină pentru a asi
INOASA : eficienţa în munca sanita Ceea ec vedeţi in această fotografie era şi nu era (la data gura cultivarea ei. (T. Ni-
î aeaşă ră nu trebuie judecată du THEODOR BĂDĂU fotografierii) fier vechi. Iniţial a fost fier-beton şi fler pen unitate.
garduri,
confecţionat
tru
dar
vechi
datorită
fier
a
ajuns
’RIC -Jîl : pă numărul de consultaţii directorul „grijii" cu care era „depozitat" in spatele magazinului sătesc colaescu).
7 Nblcm- ION CIOCLEI
i şaptelea sau tratamente, ci după Direcţiei sanitare judeţene din Cimpuri-Surduc de către gestionarul Laurean Lugojan. BRÎNZOAICA
Roşie) ;
iară sau CU ZĂHĂREL
Jn gentle-
latic (Fla- (Urmare din pe> 1) cinta cooperativei arătau ca o Cumpăr la Deva o brin-
BAl : Din Dobra la început de aprilie gospodărie de oameni vred zoaică pentru că îmi plac
le laltăda- nici. Şi, am iost asiguraţi, nu brinzoaicele, ştiind că in
oră); HA- — Ciorbă de perişaare şi
:1 Fayard, grătare. numai pentru că a doua zi interiorul lor găsesc brîn
Popular) ; — Am întrebat de micul cine a deranjat... controlul. fesoară. S-au discutat deta In magazinul sătesc din urma să aibă loc un schimb ză. Mi s-a intimplat de
Ie Cei După alte vreo 10 minute ve liile programului de vacanţă. Roşcani, destulă dezordine in de experienţă în sectorul zoo atitea ari să găsesc brîn
; CALAN: dejun, nu de prlnz... dem, prin geam, controloarea Intr-o pauză. aranjamentul mărfurilor, a-
a de cui- — Păi, dacă vreţi, vă fa tehnic,.. Un schimb de expe ză in ele. Şi ce bună e
jtitj seriile plecind. La puţin timp pleca — Lipseşte cineva azi, din mestecate în raliuri şi pe lin rienţă, aşa cum marţi după- coaptă in aluatul îmbră-
SIMBRIA : cem ouă ochiuri, brînză, sa şi Cristian insoţit de mama tre cadrele didactice ?. gă, dar, mai important, exis amiază a avut loc la ferma cător; are o anumită a-
I-II (Mu- lam... ^ lui. Dar doctorul Pogan tot Directorul şcolii, Octavian tă marfă. Ne asigură Gheor romă. Şi-apoi cum s-ar
loiia nu Deci se poale servi ceva şi legumicolă a C.A.P. Dobra,
TELIUC : la micul dejun... Dar nu ser nu apăruse. Ieşim din curtea Giurgiu, cere un număr la ghe Luncan, gestionarul. Nu prilej cu care au fost anali putea numi un boţ de a-
riile I-II frumoasă a primăriei şi din telefon, apoi altul. Află şi a- lipseşte nimic din magazin. zate nu numai roadele gră luat copt, presărat cu za
\RI: Băn vim nimic. Mergem mai bine faţă, dinspre blocuri, se gră flăm de la secretara şcolii că
ie (Munci- la... doctor. Vreo şase oa beşte dr. Pogan. profesorul Florian Velescu a La C.A.P. Roşcani, pe pre dinii, dar şi ale acţiunii poli- hăr, dacă in pîntecul său
meni aşteaptă in faţa uşilor — La ce oră începeţi pro dat telefon de dimineaţă că... şedintele Aron Şindea şi pe tico-educative ,,Brigada legu nu se află brinză ? Poate
că zaharată. Deci brinza
circumscripţiei medicale. Ni gramul la circă ? intirzie puţin ca să-şi ducă şeful fermei zootehnice. Ma micolă de producţie şi edu este conţinutul şi denumi
meni nu intră. Aflăm că — La 8. (Deci, la 8. Cine televizorul la reparat. E ora rian Pintea, ii vedem zbuciu caţie socialistă", cu partici
,,domnul" doctor n-a venit în va, la primărie, cău(a să ne 10 trecut şi nu venise. Dar maţi, preocupaţi de mersul parea unor factori din coope rea brinzoacei. Am cum
că. (Greu ne obişnuim cu convingă că programul înce nici vacanţa n-a Început treburilor in cooperativă. Se rativele consiliului intercoope- părat, deci, una şi am
ideea că şi doctorul e tova pe la 9). marţi... Şcoala e mare, fru Înregistrează 65 hl sub plan ratist Dobra. mincat-o cu o strategie ce
pentru 7 răş,..). Micul Cristian (2 ani) moasă. I s-au alocat londuri la lapte marlă. Dar, sînt şan După-amiaza, piaţa centra o aplic de multă vreme,
se men şi-a pierdut răbdarea, £ 8,45 — Păi, e 9 şi 25. se ca şi aici, la C.A.P. Roş lă a Dobrei es(e mai anima adică am atacat-o prin
iu cerul — Da, dar am iost la o ur pentru introducerea Încălzirii cani, să se obţină rezultate tă. Sosesc şi pleacă autobu învăluire — dinspre mar
zilei. Izo- şi la pediatrie n-au Început genţă, la domiciliul unui pa centrale. Cu forţe proprii au mai bune. A crescut supraia-. gini spre interior, pentru
.cnse de consultaţiile. E 8,45 şi medicul ze cu navetişti; sosesc maşini
sufla mo- Emil Pogan n-a ajuns încă cient. Pot să documentez iost săpate gropile pentru ţa cultivată cu furaje la 40 cu mărfuri la magazine; se., ca la urmă, la ultimele
leări tem- scris. centrala termică, curtea e hectare, de la 8 ha anul tre întorc elevii de la recoltat îmbucături, să savurez ce
km/oră la circă. Cristian e tot mai plină de ţevi şi calorifere, a cut ; sfecla iurajeră a iost e mai bun, brinza coaptă,
^-est. Tem- nerăbdător. Aşteaptă dinainte Nu contestăm cele spuse spanac ; grădina de vară se
cuprinsă de ora 8. A obosit, miorlăie. şi nici asigurările primite că sosit şi hidrolorul, a Iost con plasată pe cel mai bun te aglomerează ; aromele plinii gustoasă şi aromată.
şi 5 grade, medicii din Dobra sint buni, tractată şi lucrarea. Cu ren ; s-au fertilizat păşunile scoase din cuptor umplu pia M-am apropiat grăbit de
pi H grade, Îndrăznim, totuşi, să deran că muncesc mult. Nu ! Dar, G.I.G.C.L. Dar nimeni nu s-a naturale ; la grajd, din febru ţa. Marţi,/ am mincat piine mijlocul el, să ajung la
se va jăm. Rugăm pe doctoriţa Li- apucat de lucru.
slabă la liana Lungu să se scuze com este absolut normal ca un La altă şcoală, cea din arie, lucrează numai localnici; de Dobra. Aici, ca peste tot, substanţă şi am ajuns.,,
paniei din cabinet, pentru a medic ce vine de la un pa au fost fătaţi aproape 200 de cine lucrează mănincă o pli dezamăgit, căci n-am gă
8 şi D a- cient — şi încă de la o ur Roşcani, gălăgia din clasele miei. Speranţele că redresa sit ce căutam, decit ceva
loroasă ia ne spune ce se înlîmplâ de l-lll ne îndeamnă să deschi ne bună, albă. Şi oamenii lu
variabil, nu încep consultaţiile. genţă / — sd poarte in mină rea cooperativei se va acce crează. Dar mai sint şi lip vagi urme de o trecere
uşoară, cunoscuta trusă a medicului... dem uşa. Copiii se hîrjoneau lera au temelii solide, iar suri. Cele care le-am sem pe lingă brinză. Am ră
verse sla — Avem control de la Ti Cea cu care l-am văzut, mai singuri, dar nu era pauză. roşcănenii vor ii la fel de mas cu gustul amar al
mişoara. Intr-adevăr, o tova Cind vine, învăţătorul Vasile nalat şi altele. Marţi a Iost
tine răco- răşă scria ceva, printre ca apoi, pe dr. Pogan colindind mindri ca cei de la Lâpuş- o zi obişnuită, de început de zahărului ars şi al păcă
variabil. străzile. Dar, dimineaţa n-o Munteanu vrea să controleze nic. Şi, asta, fără nici o con- aprilie, în comuna Dobra. La lelii. Am iost dus cu ză-
'tatii tem- fele şi ţigări. avea !... caietele. tribuţie a unităţii patronatoa- miliţie ni s-a spus că marţi hărelu şi de aceea mă
.de lapo- După vreo 10 minute, sus,
Vintul va in biroul primarului, ţiriie te- E ora 10 şi 5 minute. Clo — Unde aţi fost ? re, Energoconstrucţia Mintia, nu s-a înregistrat nici o În adresez cocălorilor de
intonsifi- poţelul de intrare la clasă a — Pină afară... care încă nu şi-a exercitat a- călcare a legii. E bine aşa. brinzoaice cu aceste rin-
■oră din lelonul. Tovarăşul loan Resi- ceastă calitate şi sarcină. Oamenii capătă tot mai mult duri. (C. Armeanu).
ga răspunde. Cineva — evi- sunat dar din cancelaria şco Şi aici, apropierea vacan u
der' doctoriţa — se interesa lii incă n-a ieşit decit o pro ţei se simte,.. La Lăpuşnic, sediul şi in conştiinţa propriei răspunderi.
I