Page 23 - Drumul_socialismului_1978_04
P. 23
Proletari din toate fările, unlji-vă !
ANUL XXX
Nil. 6354
SÎMBĂTA,
8 APRILIE
1978
4 pagini — 30 bani
ABATAJUL — LOCUI. PE AOfîUIN®
CCIMUS3Ă A MÎ?iEHXLOm
Şl CAimmLOIi D£ COMDTOEK®
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, român şi algerian, al păcii şî
preşedintele Republicii Socia cooperării în întreaga lume.
liste România, a primit, vi S-a făcut, de asemenea,
neri la amiază, delegaţia un schimb de vederi în pro
parlamentară algeriană, con bleme internaţionale actuale,
dusă de Layachi Yaker, vice îndeosebi privind instaurarea
preşedinte al Adunării Popu unei păci drepte şi trainice
lare Naţionale a Republicii în Orientul Mijlociu. S-a sub
Algeriene Democratice şi liniat necesitatea consolidă
Populare. rii păcii şi colaborării în în
In cadru! întrevederii s-au treaga lume, reglementării pe
C.S. Hunedoara — laminorul Blum Ins; 1000—1300. Schimbul evocat cu satisfacţie bunele cale politică a diferendelor
„C“ condus de comunistul in". Marin Gliinea este fruntaş reiaţii dintre România şi Al dintre state şi înlăturării fo
ACŢIUNE DE PRESA A ZIARULUI tn întrecerea socialistă. El urmăreşte cu multă răspundere geria, dintre popoarele şi carelor de tensiune, instau
„DRUMUL SOCIALISMULUI" respectarea tehnologiei de laminare, punînd mult accent pe parlamentele celor două ţări, rării unor relaţii noi, echi
Foto : N. NEGRU
calitate.
tabile între state, în concor
LA IM. LUPENI colaborarea multilaterală ro- danţă cu aspiraţiile şi inte
Adunare festivă cu prilejul mâno-algeriană, care se dez resele fundamentale a!e tu
voltă pe o cale ascendentă
Creşterea .continua, accele de cele trei complexe me „Zilei mondiale a sănătăţii" cuprinzind domenii largi, în turor popoarelor. A fost ex
rată, a producţiei de cărbu canizate care funcţionează conformitate cu înţelegerile primată dorinţa ca România
ne, impusă de nevoile tot aici. lari, la Deva, a avut au participat cadre şi oa şi acordurile convenite cu pri şi Algeria să conlucreze tot
mai mari ale economiei na Complexul 1 — fără pro loc adunarea festivă con- . meni ai muncii din secto lejul dialogului la nivel înalt mai strîns pe plan interna
ţional, să-şi aducă contribu
ţionale, ale progresului ge bleme deosebite. „începutul a sacrată aniversării „Zilei rul de sănătate al între purtat între şefii celor două ţia activă la instaurarea unei
neral ai societăţii, reclamă cu fost greu şi pentru noi — ne mondiale a sănătăţii", a- gului judeţ. state. noi ordini economice inter
acuitate afirmarea unei noi spunea subiriginerul Marius niversare ce stă în acest Despre importanţa şi S-a subliniat, totodată, că
concepţii în conducerea şi Mărăs-cu, responsabilul de an sub semnul luptei pen sem n if i coţi-i le evenimentu există largi posibilităţi pentru naţionale în scopul edificării
unei lumi mai bune, mai
organizarea activităţii în mi abataj de la „C1". A tre tru combaterea hiperten lui a vorbit medicul Theo- extinderea raporturilor bila - drepte, a unei lumi a păcii
nerit, în munca efectivă de buit să învăţăm bine compli siunii arteriale şi a com dor Bădău, directorul Di feiăle de prietenie şi coope şi cooperării rodnice între
extracţie şi prelucrare a a- catul utilaj, să-l putem ex plicaţiilor ei. La adunare recţiei sanitare judeţene. rare, în interesul popoarelor naţiuni.
cestei materii prime atît de ploata normal, să-l reparăm
necesare şi de preţioase ca în caz de nevoie. Ne-a pus
re este cărbunele. Necesită unele probleme şi stratul de ÎNTÎLNIRE CU ISTORiCI driana Ghiţulescu, Carol
ţii de sporire a producţiei de cărbune — cu sărituri şi in Gabor si alţi cooperatori.
(G. VASILE).
cărbune, partidul şi statul tercalaţii de steril — şi men Istoricul Hadrian Daico- de ia 6 zi la alta
nostru îi acordă maximă a- talitatea unor oameni. Dar viciu a fost, în aceste zile, DIALOG CETĂŢENESC
pionierilor
de
oaspetele
la
tenţis, direcţia principală con- am învins pe rînd greutăţile Şcoala generală nr. 4 din
cultural
Căminul
stituind-o creşterea producti şi azi treaba merge bine. Au Deva. Intilnirea, înscrisă lan munceşte ca turnătoare, LA MUNCĂ PATRIOTICĂ Luneoiu de .Tos a găzduit
din
vităţii muncii, prin mecaniza crescut mult randamentele, în şirul acţiunilor dedicate de peste 24 de ani, tova un dialog cetăţenesc pe te
Eugenia
răşa
Pa
Pelrache.
a
2050
200 de lucrători din sec
rea lucrărilor miniere, prin ne facem frecvent planul, oa sărbătoririi constituirea de ani ralel cu munca în produc ţiile cooperativei meşteşu ma „Contribuţia cetăţenilor
la
statului
de
dotarea abatajelor cu utilaje menii sînt mulţumiţi". „Se mai gcto-dac, a prilejuit o e- ţie, dinsa este şi o harnică găreşti „Drum nou", din comunei la realizarea sarci
în
istoria
noi, moderne, de înalt ran. ivesc unele mici defecţiuni la levată incursiune cu accent difuzoare voluntară de pre Hunedoara, au prestat a- nilor economico-sociale în
neamului
nostru,
dament şi eficienţă economi sistemele hidraulice ale utila pe lupta dusă de poporul să. Arc în secţie peste G0 proape 800 ore muncă pa profil teritorial". La reuşi
do
abonaţi
la
„Seînteia",
înfrumuseţarea
că ridicată. La I.M. Lupeni, jului, dar maistrul electrome român pentru unitate şi „Drumul socialismului", triotică ia Au executat ta dialogului au colaborat
municipiului.
acest proces se află -intr-o canic Teodor Bon col u, şef de ucatîrnare. „Munca de partid", la lucrări la rondourile de Liviu Belea, Maria Laba şi
Acţiunea
Ion
s-a
Băcăieţ.
dinamică fără precedent. O brigadă la „ C V , este mereu O HARNICA alte ziare, şi publicaţii. flori, curăţiri şi amenajări încheiat cu un program ar
recentă anchetă întreprinsă în cu noi, reparăm repede totul Deosebit de conştiincioasă de zone verzi. S-au remar tistic, susţinut de taraful,
cel mai mare sector al între DIFUZOARE DE PRESĂ şi operativă, Eugenia Petra- cat prin hărnicie Viorica soliştii, grupul vocal şi for
Olac,
maţia de dansuri ale cămi
E-
Elena
cu
Bordeanu,
prinderii — sectorul IV — DUMITRU GHEONEA La turnătoria I do Ia în che asigură pentru promptitu iena Lungii, Artensia Ro nului cultural din locali
ziarele
dine
tovară
n-e-a permis consemnarea u- treprinderea „Victoria" Că- şii săi de muncă. man, Catiiica Bulboacă, A- tate.
no- stringente legate (Continuare in cag. a 2-a)
m INTERIORUL
oameni ai zilelor noastre
ZIARULUI
s Maşina de scris (Mi
niaturi)
® „Anotimpurile ţării'*
Peste 19 ani de muncă
(Album de vacanţă) „pe roate" — cum se zice
— are mecanicul de loco
o „Ce ţie nu-ţi place al motivă Petre Drăghin, de ia
căile ferate uzinale ale C.S.
tuia nu-i face“ (Civica)
Hunedoara. In vremea asta
• Cartea, scena, ecranul a muncit pe mai multe ti
puri de locomotivă, şi-a îm
« Acţiunea R bogăţit experienţa, a ajuns
Brigada lui Teodor Eoncaiu, din sectorul IV al I.M. Lupeni, şi-a depăşit planul de unul dintre cei mai buni
producţie şi randamentele pe luna martie, are realizări bune şi in această lună. Iată o par
te din schimbul condus de Ion Soiomon. De la dreapta la stingă : Aurel Bclei, Gheorghe » Semnal mecanici. Aşa se tace că
Stănescu, Marin Părăianu —maistru miner de schimb, Nicolae Botez, Niţă Pirlog, Gbeor- a lost in rindurile mecani
gbe Murâruş, Ştefan Covaci. Folo: VIRGIL ONOIU cilor de elită, cărora li s-au,
incredinţat locomotive Die
sel electrice de 2 100 cai precierea şi stima tovarăşi
Atenţie lucrători ai ogoarelor! Â sosit timpul pentru cerea din plin la erbicidatul putere. lor de muncă prin inalta
culturilor de cereale păioase.
Dacă vreţi să scrieţi sa conştiinţă muncitorească,
comunistă, prin disciplina şi
SEMĂNATUL PORUMBULUI Situaţia plantării carto despre un mecanic bun — atitudinea caldă, tovără
ne-a recomandat tovarăşul
filor in cooperativele agri Teolil Pârău, şeful depoului şească în relaţiile cu oa
Sarcina de căpetenie a grăşăminte organice -pe cel deţuri, plantatul verzei tim cole, pe consilii intercoo- — apoi scrieţi despre Pe menii. Ales de comunişti in
organizaţiilor de partid de la puţin 50 la sută din supra purii şi al gulioarelor, pre peratiste, în procente, pî- tre Drăghin. Un adevărat biroul organizaţiei de bază
sate şi a comandamentelor faţă. Răspunderi deosebite cum şi plantatul în solarii. nâ la data de 7 aprilie om, un adevărat meseriaş de peste 7 ani, organizator
locale pentru agricultură o revin mecanizatorilor care, O deosebită atenţie trebuie a.c. : şi comunist. Împreună cu de grupă sindicală de ase
constituie în aceste zile mo pentru a asigura încheierea acordată producerii unor ră Ştefan Mara şi Gheorghe menea de mai mulţi ani,
bilizarea întregului potenţial însăminţării porumbului în saduri de calitate, asigurării Consiliul Şerban, cu care munceşte Petre Drăghin îşi îndepli
de forţe şi mijloace mecani maximum 10—12 zile, au da unei rezerve de 50 la sută. intercooperatist Realizat pe „LDE-06", au reuşit să neşte cu aceeaşi sirguinţă
ce în vederea recuperării res toria să-şi organizeze activi Geoagiu 68 parcurgă pe drumurile de şi răspundere şi sarcinile
tanţelor ia însămînţarea cul tatea în cîte două schimburi De asemenea, valorificarea Orăştie 67 fier ale combinatului aproa politice şi obşteşti care i
turilor din prima epocă şi ia pregătirea terenului şi să conform graficelor a legu 'Deva 64 pe 160 000 kilometri fără se pun in faţă.
trecerii din plin la semănatul lucreze cu tractoarele coma melor verdeţuri, verificarea şi Călan 61 reparaţie capitală, remor- Pe bună dreptate, colec
porumbului. sat pe tarlale. Specialiştii din punerea in funcţiune a siste Haţeg 58 cind către şi de la marile tivul de lucrători de la căi
Pentru a realiza producţii unităţi au obligaţia să su melor de irigaţii pentru a se llia 58 platforme de lucru ale com te ferate ale -combinatului
cit mai mari de porumb de pravegheze permanent ;în aplica udări la plantare şi în Toteşti 57 binatului sute şi sute de hunedorean se mindreşte cu
pe fiecare hectar, se impune cîmp calitatea lucrărilor şi perioada de vegetaţie a legu Si meri a 57 trenuri cu tonaj sporit, in omul, mecanicul, comunis
ca în fiecare unitate agrico să urmărească realizarea li melor şe înscriu ca proble Dohra 57 deplină siguranţă de circu tul Petre Drăghin, ale cărui
lă şi în cadrul gospodăriilor nei densităţi optime încă de me de strictă actualitate. Brad 25 laţie. pildă de muncă şi pasiune
populaţiei să fie acordată la semănat. .Măsuri energice se impun, Hunedoara 15 De ciţiva ani buni, frun sint demne de urmat.
maximă atenţie fertilizării te Legumicultorii sînt confrun totodată, pentru terminarea Pînâ la aceeaşi dată, taş in întrecerea socialistă,
renului, astfel incit, aşa cum taţi cu sarcina de a termi .semănatului plantelor fura in I.A.S., cartofii au fost mecanicul de locomotivă Pe VASILE GRIGOSAŞ,
s-a prevăzut în programul na grabnic semănatul raclă- jere (mai trebuie realizate plantaţi pe 77 la sută din tre Drăghin şi-a ciştigat a- C.S. Hunedoara
culturii, să fie aplicate în cinoaselor şi legumelor ver peste 1000 ha — n.n.) şi tre- suprafaţa planificată.